1,976 matches
-
capul, băiatul cel mare a plecat din țară fără să se uite înapoi, i-a spus din pragul ușii: "Mă duc, mamă, unde văd cu ochii, nu are de ce să-mi pară rău", se vede înotând prin noroaiele Bărăganului, trăgând sacoșele după ea, pline ochi cu de-ale gurii, din care pentru băiat abia dacă rămânea să guste, totul mergea la sergent, la căpitan, la alți ofițeri care nu se mai terminau, băiatul "nimerise" la un batalion disciplinar, ea căzuse, deja
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
nu poate fi decât dreaptă, dând câștig de cauză clienților pe care îi reprezentau. Ina, după orele de program, trecând prin piață pentru cumpărături curente, dădu cu ochii de Vișinel în timp ce un zarzavagiu îi turna câteva kilograme de roșii în sacoșă. Băiatul era însoțit de mai mulți tineri din șatră, fete și băieți. Toți vorbeau tare, în limba rromă, însoțindu-și cuvintele cu gesturi disparate ale mâinilor. El părea a le inocula și celorlalți veselia unei tinereți fără griji, trecând ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
tare, în limba rromă, însoțindu-și cuvintele cu gesturi disparate ale mâinilor. El părea a le inocula și celorlalți veselia unei tinereți fără griji, trecând ca toți cei de vârsta lui nepăsători, exuberanți, peste granițele tuturor tristeților lumii. Ina lăsă sacoșa pe taraba zarzavagiului și alergând câțiva pași, îl strigă pe băiat. Auzind un glas care i se părea a fi cunoscut, Vișinel întoarse capul și o recunoscu pe Ina. La început, avu intenția de a se preface că nu a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nu s-a auzit până în casă, gândi el și, cu pas domol, se îndreptă pe străzi lăturalnice spre piața alimentară a orașului. La ora aceea, piața era un furnicar de lume, în special cu gospodine care căutau să-și umple sacoșele cu de-ale gurii. Vișinel urmări din întâmplare cum dintr-o cisternă erau descărcați într-un bazin cu gheață pești proaspeți, ca niște lingouri de argint. Cu cât se apropia mai mult de coloana pofticioșilor de pește, i se păru
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
tactică a fost deconspirată de câteva scâncete discrete, atitudinea sa a fost rece și impasibilă, nemișcând măcar un deget, uitându se insistent pe fereastră, mizând pe o întoarcere salvatoare a bonei. Gertrude a apărut într-un târziu, încărcată cu două sacoșe din pânză de bumbac cu mânere din lemn, repezindu-se glonț înspre pătuț, presimțind o catastrofă. Punându-și mâinile în cap, îl apostrofă pe baby-siterul de ocazie într-o română stricată: „Tu nu supravegheat bine la cupil, nu scos nasul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cu Melanie la ușă, Însoțită de o prietenă blondă, platinată, plină de zorzoane, cu un tatuaj pe umăr Întruchipând două turturele albe, care se giugiulesc cioc În cioc. Și-au cerut scuze pentru deranj, au luat niște haine Într-o sacoșă și au ieșit În mare grabă, chicotind pe Înfundate, motivând că le așteaptă un taxi pe alee. Melanie era răpitoare! E ziua În care Îl vor duce la groapă pe domnul administrator Cantemir (sună de-a dreptul Înfiorător!). Straniu este
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
că mai sunt și alte ingrediente. In timp ce gospodinele roboteau la punerea în operă a noii prăjituri, intră tatăl. - Măi, măi, măi, ce plină e bucătăria noastră în dimineața asta! Fata nu mai așteptă ca tatăl ei să lase sacoșele cu care era împovărat și alergă într un suflet să-l îmbrățișeze, cu toată căldura: - Tăticule, să trăiești mulți, mulți ani! - Mulțumesc, fata tatei, dar ce puneți voi la cale, acolo? - Eeee, tu astăzi, fiind pe post de sărbătorit, te
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
frumusețe...! - Nu, nu e nevoie, dacă mi-ați spus unde îi pot găsi, mi-e suficient. - Dar drumul meu spre casă trece pe acolo, așa că... - Dacă e așa,... cedă ea. Ina cumpără cartofi, și mai adăugă și alte legume, încât sacoșa se îngreunase vizibil. - Dacă nu vă supără, aș îndrăzni să vă ajut eu, mi se pare că sacoșa a depășit gabaritul legal! - Nu, nu e nevoie, ... mulțumesc, sunteți foarte amabil. - Vă rog, insist! În afară de cuvântul nu, dumneavoastră mai aveți și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
meu spre casă trece pe acolo, așa că... - Dacă e așa,... cedă ea. Ina cumpără cartofi, și mai adăugă și alte legume, încât sacoșa se îngreunase vizibil. - Dacă nu vă supără, aș îndrăzni să vă ajut eu, mi se pare că sacoșa a depășit gabaritul legal! - Nu, nu e nevoie, ... mulțumesc, sunteți foarte amabil. - Vă rog, insist! În afară de cuvântul nu, dumneavoastră mai aveți și alte cuvinte pe care le uzitați, glumi el? Ina nu avu altă ieșire. Îi întinse sacoșa cu o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
pare că sacoșa a depășit gabaritul legal! - Nu, nu e nevoie, ... mulțumesc, sunteți foarte amabil. - Vă rog, insist! În afară de cuvântul nu, dumneavoastră mai aveți și alte cuvinte pe care le uzitați, glumi el? Ina nu avu altă ieșire. Îi întinse sacoșa cu o oarecare reținere. În pas mărunt, studiindu-se reciproc, cu decență, străbătură mai multe străzi, însoțiți de o tăcere în care poate ar fi existat cuvinte, dar acestea nu dobândeau puterea de a fi rostite. După un timp, Ina
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
scuze de pe acum. În acest caz e bine să nu mă mai așteptați! - Accept să fie și cinci minute, chiar zece peste ora opt, numai să veniți. - Bine, domnule inginer, la revedere. * Ina mergea spre casă, cumpănindu-și cu greu sacoșa în care pusese o greutate mult mai mare ca de obicei. Se gândea că totuși acceptase prea ușor invitația inginerului. Ce părere o să-și facă despre ea!? Alex considera că era pe cale de a câștiga o bătălie. Dar dacă nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o frică la fel de mare. Îndesă banii, înapoi, în bocancii găsiți, și gândi: i-aș duce la poliție, dar, oare, or fi valorând mult? Pentru mine, poate, pentru alții, cu siguranță, nu. Deci, îi ascund.și îi ascunse, cu tot cu bocanci, în sacoșa în care, de obicei, își căra hrana zilnică. Sosiră și celelalte trei colege de măturat la blocul din asociația de locatari și de proprietari, la care era angajată, de mai bine de trei decenii. Orele de până la amiază trecură destul de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
și n-ai fi scos-o. Cei doi mergeau, pe cale, ca doi muți. Mai precis, fiecare cu gândurile sale. Căci, ambii aveau niște gânduri, de strașnici gospodari. Irimie - să ajungă cât mai curând acasă și să-și pună arpagica din sacoșă, în pământul micii sale grădini; Plasture - să poată da, mai curând, peste un loc, în care să soarbă, cu mare plăcere, o bere. De aceea și mergea, el, cu ochii țesând împrejurimile: că, pe aici, pe undeva, era, dac-o
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pistolul, i-a ordonat clientei să părăsescă încăperea, a trântit cu mânerul armei în sticla vitrinei de deasupra comorii, i-a strigat celei de dincolo de tejghea să dispară, proasta și fricoasa a dispărut, iar el, după ce a măturat odoarele în sacoșă, a ieșit, firesc, normal de repede, după care s-a pierdut în mulțimea din susul străzii. Prada nu era grea. Aproape un kilogram de obiecte din aur. După ieșirea lui, femeia a alertat poliția. Acesta a sosit rapid. Tâlharul era
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
zile și nopți de căutări febrile. Polițiștii, jandarmii, alte persoane căutau de zor. La o săptămână, pe terenul din marginea orașului, înțesat cu căpițe de fân, tâlharul a fost surprins de căutători, dormind, ținând în brațe, ca pe o iubită, sacoșa cu aur. N-a mai avut vreme, măcar, să facă o mișcare. Câinele-lup a și sărit asupra sa, imobilizându-l. Ce tâlhar de duzină, nătăfleț, ar fi exclamat unul dintre oamenii legii, în timp ce-l încătușa, pe iubitorul de bijuterii din
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
se încruntă, într-un efort demonstrativ de aducere aminte. În cele din urmă, dădu din cap, înțelegând, chipurile, la ce anume se referea amicul: "Aaa! Ciușmeaua?" "Păi, da, cișmeaua..." "Gata? Ești hotărât pă treabă?" "Și normal!", făcu Petrică, zornăind din sacoșă. "Ce, am cărat toate sculile dăgeaba? Am venit la o lucrare, nu?" "Bine, dom'ne. Uite, ciușmeaua e după tufișu' ăla marile dă măceș, cum mergi pă aleea spre clopotniță. Da' ce, n-o știi tu?" "P-aia? P-aia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
excesiv de cuminți. După plecarea bibliotecarei, fără să rumeg prea bine ideea și, mai ales, dornic de a extinde din nou acolo, jos, pe mocheta dușumelei, între standurile cu cărți, sacul de dormit pe care-l purtam cu mine într-o sacoșă, zi de zi - provocare care, mie cel puțin, îmi împăienjenea de fiecare dată, ochii și-mi dădea o senzație nemaipomenită de împlinire-, nici una, nici două, îi propun Iozefinei ca, după ce va avea loc reprezentația piesei de teatru, să plecăm amândoi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Știind că aveți un suflet bun și că iubiți animalele, aș dori să vă fac un mic cadou. Cadoul era un pisoi siamez de numai cîteva săptămîni, cu un aspect complet inofensiv, pe care pînă atunci Îl ținuse Într-o sacoșă atîrnînd de spătarul căruciorului. — Vai, dar e o comoară! se bucură Delilah luîndu-l În brațe. Vai cît e de frumos!... Are o privire atît de umană!... Cum Îl cheamă? Puteți să-i puneți orice nume doriți, răspunse Maximov. E foarte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pisicile. I se părea sub demnitatea lui și mult prea departe de ambițiile științifice cu care pornise la drum. Perspectiva realizării telepatiei totale și a transferului de memorie se Îndepărta cu fiecare nouă zi În care trebuia să le ducă sacoșele cu resturi de alimente, sustrase de la bucătăria popotei. În plus, de la o vreme, Nut și Feder, Îl luau cam de sus, se purtau cu el ca niște șefi, ceea ce doctorului Începuse să nu-i mai convină. Se prefăcea că nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se mai trezească niciodată. Dar să nu anticipăm. În zorii zilei următoare, cînd Încă nu se luminase bine de ziuă, Pablo ajunse În sfîrșit la ușa apartamentului Christinei. Era Îmbrăcat În același costum de vară, iar Într-o mînă ținea sacoșa În care pusese caietul cu memoriile tovarășului Nicolae Ceaușescu și alte cîteva hîrtii mai puțin importante. Sună de mai multe ori, nerăbdător, ca unul care se grăbea, sau poate dîndu-și seama că Întîrziase nepermis de mult. Ea Îi deschise destul de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
uită să menționeze că doamna Agneta Își pierduse de cîteva zile pisica. Un bărbat În maiou și cu mustață, de la etajul inferior, susținea că, În după-amiaza precedentă, văzuse urcînd scările un individ suspect, de vreo șaizeci de ani, ducînd o sacoșă În mînă și Îmbrăcat cu niște haine prea largi, nepotrivite cu vremea de afară, individ care ar fi putut fi chiar autorul crimei. Polițistul de sector, emoționat și vizibil depășit de importanța misiunii sale, dădea asigurări timide că făptașul va
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
un fel de barăci din beton cu vopseaua scorojită, din balcoanele cărora femei obeze Își supravegheau copiii tembeli care zgîriau pe furiș vreo mașină parcată În preajmă - astfel protestau ei contra inechității sociale - acoperișuri cenușii, oameni mohorîți cărînd ceva În sacoșe, trotuare asfaltate mărginite de vitrine din profile de oțel sudat, străzi murdare, pline de gropi, terenuri virane pe care se depozitau gunoaie, bîntuite după lăsarea serii de haite agresive de cîini... O imensă cazarmă, sau mai degrabă un imens ghetou
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai sus, deasupra a tot și a toate; unde zbuciumul lumii s-a stins, nici păsări nu zbor, nici vîntul nu bate; abia se zăresc printre nori, la mari depărtări, orașe și sate; nu vezi oameni nervoși, nici femei cu sacoșe de plastic În mînă; pe care, spre un scop lipsit de temei, un demon grăbit și sarcastic Îi mînă; nu mai sunt nici pofte trupești, nici ambiții mărunte sau patimi meschine; căci, despărțit de cele lumești, sufletul se ascunde În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În ele, scoase mai Întîi bidonul cu etichetă de Coca Cola, plin cu apă, și bucata de mămăligă, Învelită Într-un ștergar. — Nu mă interesează mîncarea ta, zise. Nu despre mîncare e vorba. Caută mai bine, trebuie să fie o sacoșă de plastic, cu un caiet și alte hîrtii În ea. În cele din urmă, Michel găsi sacoșa și caietul studențesc, dar nu se arătă deloc curios să vadă ce scrie Îl el. Oricum, lumina era prea slabă, ca să poată citi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mămăligă, Învelită Într-un ștergar. — Nu mă interesează mîncarea ta, zise. Nu despre mîncare e vorba. Caută mai bine, trebuie să fie o sacoșă de plastic, cu un caiet și alte hîrtii În ea. În cele din urmă, Michel găsi sacoșa și caietul studențesc, dar nu se arătă deloc curios să vadă ce scrie Îl el. Oricum, lumina era prea slabă, ca să poată citi acolo. Ce rahat mai e și ăsta? — Sunt memoriile tovarășului Nicolae Ceaușescu. — Chiar așa! exclamă zeflemitor. Și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]