936 matches
-
Nedelcu, Albumul expoziției "Boca et ses amis", 2008, Galeriile de Artă Focșani, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "10+1", Galeriile de Artă Focșani, 2008, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Artă și sacralitate" - Ediția I, Galeriile de Artă, Focșani, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Zoon politikon", Galeriile de Artă Focșani, 2009, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe" - Galeria "Brâncuși" - București, 2010
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine. O altă teorie spune că numele ar însemna: „așezarea sarmaților și a geților” de la termenii: "sarmis et getusa" din latină Vasile Pârvan a respins această ipoteză, arătând că sarmații
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
viața, crezând, în mod eronat, că în felul acesta numele familiei lui va fi răscumpărat. Acest mod de gândire este o contradicție la ceea ce învață religia musulmană, care susține că toți indivizii sunt responsabili pentru propriile acțiuni, fapte. Islamul accentuează sacralitatea ființei umane de vreme ce Coranul spune că a omorî o persoană nevinovată este egal cu a omorî întreaga rasă umană. Islamul recunoaște și celebrează demnitatea intrinsecă dăruită de Dumnezeu tuturor indiferent de rasă, etnie, sex, religie. Coranul explică acest lucru prin
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
și de o lungime considerabilă cu privire la camuflarea sacrului în cotidian, ce clarifică originile acestei teorii pe care prozatorul o considera cheia de boltă a tuturor scrierilor sale de maturitate. Textul metafizic și enigmatic al nuvelei ar oferi astfel accesul către sacralitate prin cultură, adâncind conceptul de coincidentia oppositorum și transfigurând creator momentul istoric. Filologul Mihai Gheorghiu afirma că nuvela „Podul” este foarte reușită datorită „discursivității excesive” și a guvernării strategiilor narative ale fantasticului de către coincidentia oppositorum, dar nu reușește totuși să
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
viața, crezând, în mod eronat, că în felul acesta numele familiei lui va fi răscumpărat. Acest mod de gândire este o contradicție la ceea ce învață religia musulmană, care susține că toți indivizii sunt responsabili pentru propriile acțiuni, fapte. Islamul accentuează sacralitatea ființei umane de vreme ce Coranul spune că a omorî o persoană nevinovată este egal cu a omorî întreaga rasă umană. Islamul recunoaște și celebrează demnitatea intrinsecă dăruită de Dumnezeu tuturor indiferent de rasă, etnie, sex, religie. Coranul explică acest lucru prin
Crimele de onoare în spațiul islamic () [Corola-website/Science/328987_a_330316]
-
cea mai reprezentativă pictură în ceea ce privește puterea artistului de a obține și a oferi revelația prin creație. Tehnică lui Coltofeanu atinge aici o anumita virtuozitate: pânză care îmbracă ființele supranaturale sporește de fapt transparență, iar lumină învăluie misterios peisajul, conferindu-i sacralitate”". (Viorica Buica) "„Dorin Coltofeanu conferă o magnificența de o discreție sobra pânzelor sale, care emană un aer de profundă originalitate, datorat tocmai îndelungilor sale decantări cerebrale, modului în care își condensează gestualitatea artistică, ce se reflectă benefic în demersul său
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
În concepția lui Petru Ursache, arta este subsumată unei dualități umano-divine, orice abordare a ei de pe una din cele două poziții fiind lacunară și deformată: „frumosul a intrat în conștiința europeană asemenea lui Ianus bifrons: cu o față luminată de sacralitatea divină, așa cum se cuvine celei mai importante invenții umane, arta, dar cu cealaltă spre raționalitatea agresivă și arogantă. Lucrările de specialitate elaborate până-n prezent sunt prea adesea scrise de pe poziții partizanale, individualiste, tendențioase și, de aceea, lacunare, deformante”. Criticul Gheorghe
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
asemenea, includerea poemului amar ar fi fost menită să fie o ironie sau o parodie a convenției de la timpul scrierii sale atât în literatură, cât și în viața reală. La mijlocul secolului al XIX-lea era ceva obișnuit să se sublinieze sacralitatea morții și frumusețea de a muri (vezi personajul Micul Johnny din "Our Mutual Friend" de Charles Dickens și moartea lui Helen Burns în "Jane Eyre" de Charlotte Brontë). În schimb, Ligeia vorbește despre teamă personificată în „ceva roș-sânge”. „Viermele biruitor
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
asemenea, includerea poemului amar ar fi fost menită să fie o ironie sau o parodie a convenției de la timpul scrierii sale atât în literatură, cât și în viața reală. La mijlocul secolului al XIX-lea era ceva obișnuit să se sublinieze sacralitatea morții și frumusețea de a muri (vezi personajul Micul Johnny din "Our Mutual Friend" de Charles Dickens și moartea lui Helen Burns în "Jane Eyre" de Charlotte Brontë). În schimb, Ligeia vorbește despre teamă personificată în „ceva roș-sânge”. Alte interpretări
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
sacrificiului sau a jertfei aduse de zei. Profunzimea mitului originar este relevantă în modelul actului primordial, care susține respectiva credință mitologică. Actul primordial are calitatea de a fi, pe lângă unic și original, un desăvârșit act sacru, săvârșit de și prin sacralitate. Mitul antic grecesc susține că primul om a fost înfăptuit ca o creatură a lui Prometeu, care a inițiat valoric și practic oamenii atât în spiritualitate, cât și în meserii și îndeletniciri. În cazul mitologiei grecești, mitului creației i se
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
este descris ca cinci lucruri diferite. Nu există o singură poveste a Graalului și nici măcar un singur Graal. Graalul i se poate arăta altfel fiecăruia care îl caută. Poate fi un obiect pământesc, care poate fi, sau nu, dotat cu sacralitate; poate fi și, pur și simplu, obiectivul unei căutări spirituale. Legendele privitoare la Graal par a fi posterioare nașterii creștinismului. Celții cunoșteau deja existența unui obiect sacru numit "Graal" pe care și-l reprezentau ca fiind vasul hrănitor, prin excelență
Graal () [Corola-website/Science/297944_a_299273]
-
s-ar spune, poezia lui Marian Drăghici Ťnu s-ar povestiť. Cred că receptarea unei astfel de poezii depinde de acceptarea sau respingerea acestei teze eliadești. Toate poemele "lunetistului cu diligența" sînt relătari ale unor experiențe mediumnice, expresii ale revelației sacralității în plin derizoriu. În subsidiar, este indusă convingerea că derizoriul este singurul teritoriu germinativ al sacrului; cît de nouă este această idee contează mai puțin, poate mai importantă este forța ei. Din punctul acesta de vedere, Marian Drăghici, deși optzecist
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
atelier, era liniște deplină. Printr-un sistem alambicat de holuri și scări, puteai coborî în final într-o curte invadată de flori multicolore și citi, netulburat de nimeni, ore în șir, ceea ce am și făcut, fără să-mi pese de sacralitatea locului ori de faptul că poate nu voi mai reveni acolo vreodată (o senzație care-ți frânge inima!). Ce contează? Mă simțeam acasă. Câte o frunză se întâmpla să cadă alene, de undeva de sus, din misterele ansamblului vegetal luxuriant
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
supraabundenței corespunde celui de-al doilea principiu rawlsian, al maximizării părții minimale. Există un pericol constant care amenință cele două principii, anume căderea lor într-o logică a utilității lui do ut des. Singura posibilitate de a salva elementul de sacralitate existent în cele două principii ține de asocierea lor cu ideea iubirii. Cu alte cuvinte, cel de-al doilea principiu rawlsian se salvează de o posibilă devalorizare dacă se asociază cu teoria iubirii. Ricoeur recunoaște că "încorporarea tenace, pas cu
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mereu nevinovăția, acestea îi lucrează pe occidentali, ajutându-i să înțeleagă și să asume propria violență. Din această perspectivă, creștinismul lucrează în direcția destructurării celorlalte religii. Înțelegerea treptată a mesajului evanghelic este eliberatoare, facilitează ieșirea celor ce înțeleg din cercul sacralității victimare. Evangheliile reprezintă, arată Girard, cheia hermeneutică a recitirii retrospective a textelor vechi, antice și medievale, și a diferitelor motive mitice drept expresii ale violenței culturii. Principiile etice ale Occidentului, drepturile și libertățile ce-l definesc, apetența pentru ajutorare și
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la Vattimo) și al dezvoltărilor non-teiste ale religiozității la Hick, ca principală religie suport pentru evoluția seculară a Occidentului (nefericită la Wilson, generoasă etapă kenotică la Vattimo, din nou) și ca program de destructurare a celorlalte religii bazate pe demonica sacralitate a violenței 28 la Girard. Ieșirea din religie înseamnă, astfel, mai mult decât intrarea într-un ev secular. Dar expresiile ei post-seculare nu pot ignora anteriorul parcurs secularizant. Occidentul funcționează secular ca urmare a ideilor iluministe devenite ideologie. Orice referire
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la probleme de literatură a basmelor lui Ion Creangă, a romanului scris de Mateiu Caragiale, Craii de curte veche. S-au scris și lucrări despre originile etno- spirituale ale vechilor daci, de geografie sacră a munților Ceahlău și Călimani, despre sacralitatea voievodatului Bogdanei (adică Darul lui Dumnezeu), cum s-a numit Moldova inițial, și multe alte subiecte canalizate de același ideal: perenitatea cultural-spirituală a românilor în sensuri variate, din care unele tind să rămână necunoscute și neaplicate în viețile lor de către
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în sprijinul dependenței timpului și ritmului istoriei de "ariile culturale", de interpretarea "destinului" ca timp "local", confirmat și de fizica relativistă. Adăugând simbolizarea spațio-vizuală, omologia momentelor și a formelor, pluralismul istoriilor și eterna lor reîntoarcere comparativă, putem obține explicația "oricărei sacralități, al oricărei "sfințenii" a istoriei". (16, p. 78) Durand precizează că nu respinge științele istorice, ci vrea doar "reașezarea lor cu mai multă modestie decât o fac istoricismul și, în special, "filosofii istoriei", în contextul lor antropologic care, am încercat
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
clasificare, „clasificarea primitivă”, care este prezentă în orice societate, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este distincția dintre sacru și profan, dintre credințele sacre și ritualurile rutiniere prin care sacrul este „pus deoparte”. Ritualizările activează valori și le saturează cu sacralitate în practici sociale specifice, prin care este indusă o presiune morală ce își are originea în solidaritatea socială. Comparând societățile tradiționale cu cele moderne, Durkheim va indica, în De la division du travail social, o diferență fundamentală între solidaritatea mecanică a
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe asemănarea individualităților, pe uniformitatea valorilor și a trăirilor, și solidaritatea organică a ultimelor, bazată pe separare, diferențiere, adică pe o diviziune a muncii specializate și complementare. Trecerii de la una la cealaltă îi corespunde o perioadă de tranziție în care sacralitatea - și, prin aceasta, autoritatea vechilor reguli tradiționale - este pusă la îndoială, astfel că solidaritatea socială este scăzută, iar noile reguli nu au fost încă angajate în ritualuri consecvente. Tranziția de la societatea tradițională la cea modernă ar fi una dominată de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvrăjirea lumii” (Entzauberung der Welt). Lumea capitalistă modernă ajunge să fie dominată de forțe care se oferă utilizării, transformării și consumului, să fie tot mai rațională și mai birocratică, dar, odată cu aceasta, se „dezvrăjește”, își pierde treptat și sigur orice sacralitate. Într-o astfel de constituire, pe măsură ce raționalizarea științifică a lumii se accentuează, crește nevoia de apărare și promovare a acelor drepturi ale omului care oferă fiecărei individualități șansa de a trăi o viață reală în afara poziției sau locului ocupat în
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în înger?". Întrebare oarecum imprudentă în exaltarea ei. Deoarece, în chip specific, creația literară e purtătoarea unei valori estetice, care nu poate fi pur și simplu nesocotită de cea religioasă, căci ea însăși conține, în imanența ei, un sîmbure de sacralitate camuflată, cum ar spune Mircea Eliade. Aci entuziasmul lui Radu Stanca poate fi retușat. Valoarea unei cărți "contează", indiferent de conversiunea pe care o poate reflecta sau nu, într-o manieră explicită, din simplul motiv că suflul divin e apt
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
și grafică (1991), Vitrine pariziene - ulei și grafică (1992), Nostalgia fotografiei - ulei (2001). Pentru mine, centrul lumii este satul natal, Scobinți. Aici mi-am descoperit înclinația spre artă, mâzgălind pereții albi cu tăciune declară artistul într-un interviu din 1999. Sacralitatea locului de naștere a fost surprinsă într-un ciclu din care fac parte lucrări că Fanfara din Scobinți, Drumul amintirilor, Școala din Scobinți, pictate la sfârșitul anilor ‘70 și care se regăsesc în colecția Muzeului de Artă Iași. A avut
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
călugărit, duhovnic i-a fost Ilie Cleopa. este inițiatorul grupului "Rugul Aprins" de la Mănăstirea Antim. Este unul dintre extrem de puținii scriitori moderni a căror creație și-a găsit loc în corpul liturgic ortodox, unele scrieri ale lui primind statutul de sacralitate în Biserica Ortodoxă Română. Este de asemenea unul dintre cele mai independente spirite pe care le-a dat națiunea română în secolul al XX-lea: personalitate cu timpurii sensibilități religioase, Teodorescu va fi înițial atras de gândirismul și misticismul ortodox
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
sau postmodernist?, se întreabă criticul literar în Postfață. Ion Bogdan Lefter comentează încercarea nereușită de a-l situa pe Nichita Danilov fie de-o parte, fie de cealaltă. Dilemă tipologică datorată tematicii mai degrabă vechi și infuziilor de gravitate, de sacralitate, de patetism, care nu sunt prea frecvente în manierele literare actuale. Dacă lipsesc elementele de recuzită contemporană, de civilizație a sfârșitului și începutului de secole 20-21, înseamnă că pragul spre postmodernism nu e trecut?" Se pot trasa afinități neomoderniste și
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]