460 matches
-
lui Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Alexandru Vlahuță, Alexandru Sahia, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș. SCRIERI: Alexandru Sahia, București, 1961; Ioan Slavici, București, 1965; „Convorbiri literare” și spiritul critic, București, 1972; Lumea operei lui Sadoveanu, București, 1976; Umanitatea sadoveniană de la A la Z, București, 1977; Lecturi fidele, București, 1979; Mihail Sadoveanu. 100 de ani de la naștere, București, 1980; Varietăți literare, Craiova, 1982; Concordanțe și controverse, București, 1983; Atitudini critice, București, 1985. Antologii: Național și universal, București, 1975. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
universal, București, 1975. Repere bibliografice: Vasile Netea, Note pe marginea monografiei „Ioan Slavici”, LCF, 1966, 11; H. Zalis, „Ioan Slavici”, VR, 1966, 6; Piru, Varia, II, 104-107, 172-175; Ion Maxim, „Lumea operei lui Sadoveanu”, O, 1977, 4; Șerban Cioculescu, „Umanitatea sadoveniană de la A la Z”, RL, 1978, 6; Constantin Ciopraga, Repertoriu de personaje sadoveniene, CL, 1978, 4; Ungheanu, Lecturi, 233-238; George, Sfârșitul, II, 67-85; Cioculescu, Itinerar, III, 161-165; Băileșteanu, Refracții, 39-43; Ștefănescu, Jurnal, 149-151; Stănescu, Jurnal, II, 191-195; Micu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
LCF, 1966, 11; H. Zalis, „Ioan Slavici”, VR, 1966, 6; Piru, Varia, II, 104-107, 172-175; Ion Maxim, „Lumea operei lui Sadoveanu”, O, 1977, 4; Șerban Cioculescu, „Umanitatea sadoveniană de la A la Z”, RL, 1978, 6; Constantin Ciopraga, Repertoriu de personaje sadoveniene, CL, 1978, 4; Ungheanu, Lecturi, 233-238; George, Sfârșitul, II, 67-85; Cioculescu, Itinerar, III, 161-165; Băileșteanu, Refracții, 39-43; Ștefănescu, Jurnal, 149-151; Stănescu, Jurnal, II, 191-195; Micu, Ist. lit., 743; Dicț. scriit. rom., III, 67-68; Popa, Ist. lit., II, 1136; Firan, Profiluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
doi rămân legați printr-o nezdruncinată prietenie, evocată de Sadoveanu în Anii de ucenicie și de B. într-o proză intitulată Visuri. Împreună au tradus din Turgheniev Povestiri vânătorești, plănuind și un roman satiric, Isprăvile părintelui Tărăboi; materia unor povestiri sadoveniene din Crâșma lui Moș Precu se trage din acest proiect. Constrâns să-și găsească o slujbă, B. vine în București, unde locuia mama sa. Începe să frecventeze Academia liberă de muzică și artă dramatică a poetului Th. M. Stoenescu. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
O umbră). Hoți de codru vestiți, prezentați cu vădită simpatie idealizantă (Cosma Răcoare) și populând adesea narațiunile lui S., ba chiar unele romane târzii, ca Nopțile de Sânziene sau Paștele Blajinilor (1935), aparțin și ei „micului romantism” sămănătoristo-poporanist. Inițial narațiunile sadoveniene urmează aproape toate aceeași schemă: obsedat de „chestiunea țărănească”, prozatorul caută să dezvăluie drame care se petrec sub regimul „durerilor înăbușite”. E vorba de oameni încercați, cărora o tărie interioară le dictează să rabde suferințele fără să se jeluiască, să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Pictura impresionistă a peisajului se împletește cu observarea vieții elementare, iar simbioza om-natură prilejuiește pagini antologice, ca în Venea o moară pe Siret..., Împărăția apelor, Uvar, Nopțile de Sânziene, Ochi de urs, Ostrovul Lupilor. Punctul cel mai înalt în studiul sadovenian al valorilor socio-morale pe care o civilizație arhaică reușește să le conserve prin izolare de lumea modernă se află în Baltagul, unul din romanele fundamentale ale literaturii române. Aici se istorisește cum o munteancă, Vitoria Lipan, nevastă de oier, caută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
argintiul - destramă conturul lucrurilor și le dă o înfățișare ireală, fantomatică. Fiindcă autorul e conștient că retragerea în sălbăticia naturală nu poate fi o soluție istoric durabilă, ci doar schița unor reflexe defensive, de prelungire agonică a vieții, peste peisagistica sadoveniană plutește o stăruitoare mâhnire ce impregnează cu melancolie discretă frumusețea locurilor, încifrând în termeni simbolici o dramă umană generală, care nu încetează a se consuma. Opera lui S. închină un panou și vieții amorțite din măruntele târguri moldovenești. Ele comunică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
surprinse sunt ale sensibilității omenești rănite de ambianța înăbușitoare și chiar titlurile sugerează înnămolirea și degradarea lentă. Locul unde nu s-a întâmplat nimic, cu personaje ceva mai numeroase și recuperând o tipologie socială și psihologică aparte, realizează sinteza literaturii sadoveniene de inspirație provincială. În centrul romanului stă o ipostază moldovenească a „oamenilor de prisos” din literatura rusă (Turgheniev, Cehov), un boier care, ca să își omoare plictiseala, se apucă să o formeze intelectual pe o tânără fată de extracție modestă. Repetă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
își omoare plictiseala, se apucă să o formeze intelectual pe o tânără fată de extracție modestă. Repetă astfel experiența lui Pygmalion, dar e prea laș pentru a ține piept prejudecăților și provoacă o catastrofă sentimentală, sfârșită cu sinuciderea tinerei. Literatura sadoveniană consacrată târgului moldovenesc are și ea o pronunțată notă poetică. E prin excelență o proză de atmosferă, descripțiile fiind topite într-o unică tonalitate sufletească, a tristeții provinciale. Se întâlnește astfel cu o întreagă lirică, aptă să furnizeze, de la G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor, 1915). Începând cu Hanu Ancuței, narațiunile sadoveniene de acest tip se purifică. Localizarea istorică suportă o estompare, trecând în contur legendar, iar trecutul, chiar atunci când privește anume domnii, capătă o aură mitică, devine illo tempore. La Hanu Ancuței, pe vreme de pace, printre necurmatele lupte care pustiesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
fel de Sânt Ilie, stăpân pe foc. Nu lipsește nici dragonul, prezent prin multele lui capete, dușmani ai voievodului care își răpune succesiv adversarii, așa cum vitejii din basme retează numeroasele scăfârlii ale balaurilor. Un loc aparte în rândul romanelor istorice sadoveniene îl deține Creanga de aur, scriere ce învie o epocă foarte îndepărtată, când creștinismul abia începuse să pătrundă printre locuitorii Daciei. Acțiunea se desfășoară mai cu seamă la Bizanț și are un caracter inițiatic, trădând preocupările autorului pe acest tărâm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
texte care o compun, opera lui S. păstrează o profundă unitate. Din povestiri, descripții de natură, din nuvele, evocări și din romane se încheagă un vast epos al existenței românilor, cu îndeletnicirile, credințele, instituțiile și obiceiurile lor străvechi. În proza sadoveniană situațiile, atmosfera sunt încărcate de ecouri și rezonanțe multiple. Din întâmplări mărunte, chipuri fugare, din scurte drame anonime, spovedanii la un popas, în preajma focului, se învie ample fragmente de viață comunitară, civilizația pastorală, lunga și zbuciumata istorie a răzeșimii, tenacea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
care ar fi clasică dacă echilibrul n-ar fi stricat în sensul rigidității. Idilicul lui Sadoveanu e în înțelesul cel mai larg asiatic, scitic (fără înnegurări slave), revărsat într-o netulburată placiditate, într-o cantitate mută. G. CĂLINESCU Temele literaturii sadoveniene? Natura, țăranul, provincia, trecutul istoric. Dar ce ne spun ele? Constituie ele „lumea” despre care scrie Sadoveanu? Sadoveanu nu scrie despre o lume: el creează o lume. Care nu este produsul memoriei, după cum nu este al observației. Memoria sadoveniană este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
literaturii sadoveniene? Natura, țăranul, provincia, trecutul istoric. Dar ce ne spun ele? Constituie ele „lumea” despre care scrie Sadoveanu? Sadoveanu nu scrie despre o lume: el creează o lume. Care nu este produsul memoriei, după cum nu este al observației. Memoria sadoveniană este o pură imaginație și opera cea mai universal documentară din literatura noastră este integral o operă de imaginație. Nu este dramă socială sau umană pe care Sadoveanu să n-o fi înfățișat: tot ce reprezintă viață, gândire, sentiment, toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Negrici, Expresivitatea, 190-195; Papu, Clasicii, 146-157; G. I. Tohăneanu, Dincolo de cuvânt, București, 1977, 244-264; Ungureanu, Proză, 12-57; Vlad, Lectura, 159-163; Fănuș Băileșteanu, Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu, București, 1977; Iorgu Iordan, Limba literară, Craiova, 1977, 316-344; Pompiliu Marcea, Umanitatea sadoveniană de la A la Z, București, 1977; Constantin Mitru, Sadoveanu despre Sadoveanu, București, 1977; Studii despre opera lui Mihail Sadoveanu, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1977; Anghelescu, Creație, 47-91; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 98-102, 119-124; Stănescu, Jurnal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Andrei Brezianu, Translații, Cluj-Napoca, 1982, 108-120; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Itinerarii prin cultură, București, 1982, 64-89; Marcea, Varietăți, 117-131; Popa, Competență, 137-141; Raicu, Calea de acces, 47-134; Săndulescu, Portrete, 213-218; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 29-33; Mihai Cazacu, Sinteza sadoveniană, București, 1982; Dan Mănucă, Pe urmele lui Mihail Sadoveanu, București, 1982; Monica Spiridon, Sadoveanu. Divanul înțeleptului cu lumea, București, 1982; Dimisianu, Lecturi, 51-63; Nicolae Florescu, Profitabila condiție, București, 1983, 38-91; Marcea, Concordanțe, 142-184; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Mănucă, Analogii, 147-178; Nițescu, Proletcultismul, 171-178; Borbély, Grădina, 45-50; Micu, Scurtă ist., II, 99-109; Popa, Estuar, 128-142; Radu Cernătescu, Sadoveanu și Kabbala. Adevăratul Nechifor Lipan, LCF, 1996, 13; Florin Faifer, Cordonul de argint, Iași, 1997, 123-149; Constantin M. Popa, Ceremonialul sadovenian, Craiova, 1997; Vasile Popovici, Lumea personajului, Cluj-Napoca, 1997, 121-144; Dicț. analitic, I, 85-87, 207-209, 239-242, 305-308, 342-344, II, 86-89, 127-129, 376-378, III, 115-117, 128-132, 148-152, 160-163, 185-188, 403-405, IV, 262-267, 359-365, 432-438, 531-535; Glodeanu, Poetica, 303-322; Cărtărescu, Postmodernismul, 293-295; Victoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Popovici, Lumea personajului, Cluj-Napoca, 1997, 121-144; Dicț. analitic, I, 85-87, 207-209, 239-242, 305-308, 342-344, II, 86-89, 127-129, 376-378, III, 115-117, 128-132, 148-152, 160-163, 185-188, 403-405, IV, 262-267, 359-365, 432-438, 531-535; Glodeanu, Poetica, 303-322; Cărtărescu, Postmodernismul, 293-295; Victoria Moldovan, Lexicul poetic sadovenian, București, 1999; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 76-131; Dicț. esențial, 735-741; Micu, Ist. lit., 173-176, 248-252; Sorescu, Lumea, 111-118; Z. Ornea, Polifonii, Iași, 2001, 31-37; Ion Pecie, Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu, București, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Portrete, 180-194; Constantin Dram, Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Gheorghe Jurma, Sadoveanu sau Lupta cu balaurul, Reșița, 2002; Negrici, Lit. rom., 86-89, passim; Nicolae Crețu, Prințul și Daria Mazu, CL, 2003, 11, 12; Larisa Ileana Casangiu, Personajul sadovenian, Constanța, 2003; Săndulescu, Memorialiști, 162-172. Ov. S. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Puncte extreme ale spațiului etnic românesc, pref. edit., București, 2003; Nicolae Petrescu, Primitivii, București, 2003. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Ion Marin Sadoveanu, RL, 1970, 4; Șerban Cioculescu, Ion Marin Sadoveanu și teatrul românesc, RL, 1978, 37; Constantin Ciopraga, O exegeză sadoveniană, CL, 1986, 34; Mihai Ungheanu, „Opera lui Mihail Sadoveanu”, LCF, 1986, 37; Constantin Trandafir, Sadoveanu - un temerar proiect exegetic, CNT, 1986, 47; Ion Simuț, „Opera lui Mihail Sadoveanu”, ALIL, t. XXX, 1985-1987; Șerban Cioculescu, Portretul lui Lucian Blaga, RL, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
antologii ș.a., romanul Șoimii, de pildă, comportând paisprezece colaționări succesive. Pentru prima dată fiecare tom al ediției beneficiază de un bogat aparat de indici, cu referire la nume de persoane, personaje și locuri, dar și la elementele constitutive ale universului sadovenian: vietăți și plante, profesii, tradiții și sărbători etc., adeverind remarca lui G. Călinescu, după care „niciodată n-a intrat în opera unui creator mai mult din Univers”. Ediții: Zaharia Bârsan, Scrieri, pref. edit., București, 1969 (în colaborare cu Aurora Pârvu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
26-47; Gavril Istrate, Sadoveanu în ediție critică, „Opinia” (Iași), 1992, 10 ianuarie; Cornea, Semnele, 180-186; Z. Ornea, Ediția critică M. Sadoveanu, RL, 1996, 43; Teodor Vârgolici, Sadoveniana, ALA, 1998, 432; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 190-192; Nicolae Manolescu, Sadoveniana azi, RL, 2001, 41. T. A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
Blaga, prieten și coleg în serviciul diplomației române. Se orientează spre fizionomiile artistice și operele reprezentative, dând dovadă de gust estetic, de siguranță în alegere. În perioada regimului de „democrație populară”, vădește însă și spirit conciliant (în cazul traducerii romanului sadovenian Mitrea Cocor, se pare că au decis mai degrabă factori conjuncturali, explicabili poate prin dorința lui C., considerat de birocrația culturală comunistă un autor „burghez”, un „gândirist”, de a corecta această apreciere). Receptivitatea față de ceea ce corespunde actualității, dar și dispoziția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
considerată monografia unei „structuri”, privită ca „esențială și arhetipală” pentru forma epică. Cercetarea devine un ax în jurul căruia gravitează și alte monografii: „Cărțile” lui Mihail Sadoveanu (1981) și Pavel Dan. Zborul frânt al unui destin (1986).V. abordează universul prozei sadoveniene ca pe o suită de „cărți” care circumscriu experiențe, trepte ale creației și ale unei biografii interioare: Cărțile tinereții și ale începutului, Cărțile istoriei și ale miturilor, Cărțile înțelepciunii, Cărțile Povestirii ș.a. Exegetul urmărește edificarea progresivă a operei, de la primele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
istoriei și ale miturilor, Cărțile înțelepciunii, Cărțile Povestirii ș.a. Exegetul urmărește edificarea progresivă a operei, de la primele scrieri la stadiul calmei contemplații din cele cu subiect „oriental”. Capătul traiectului se află în proza ce cristalizează „spectacolul total” al artei narative sadoveniene, Hanu Ancuței și Divanul persian, ilustrând triumful povestirii și al povestitorului. Revenind în spațiul teoretic, Aventura formelor, un eseu cu dublă deschidere, propune o „vizionare” a „experiențelor organice ale teoriei literare”, care „a devenit, în mod cert, [...] o teorie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]