1,165 matches
-
mă anche del discorso pubblico) non può limitarsi a definire aprioristicamente îl contenuto affettivo e/o cognitivo e/o morale dei valori. Se și bloccasse a questo stadio dell'elaborazione, rimarrebbe schiavo di pre-giudizi spesso escludenti, privi pertanto di ogni salutare tensione socio-pedagogico-politica. Îl suo sforzo, viceversa, deve consistere nell'intervenire sul vasto campo della cultură complessiva della società, al fine di garantire un crescente grado di adesione ai valori veicolati dall'utilizzo nonviolento del linguaggio. Nela prospettiva capitiniana ciò è
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
îl già dato, mă l'ad-veniente, cercando di forzarne i ritmi del compimento, ancorché nella lucida consapevolezza che i cambiamenti necessitano di tempo e che îl profeta debba pertanto essere consapevole che la limitată durată della propria vită potrebbe non salutare îl verificarsi del suo annuncio. Anche per tale serena accettazione della violenza e inesorabilità di alcune leggi di natură, egli può ben essere inserito tra quei pensatori 'inattuali' che meritano sempre nuove letture, come Machiavelli, Bruno, Vico, Leopardi, Gramsci, Pasolini
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Era deja seară. Am stat acolo ce-am mai stat, dar devenise plicticos. Am plecat la restaurantul Uniunii Scriitorilor. În grădină, la o masă, Petre Țuțea cu un tînăr dramaturg, Paul Cornel Chitic. M-am așezat la masa lor. După salutările de rigoare, Țuțea continuă: ,Aristotel a STATORNICIT PE VECI categoriile gîndirii politice!" Am răsuflat: totul era în ordine. Sentința implacabilă a lui Țuțea a restabilit rînduiala în lume. A statornicit pe veci..." În cea de-a doua povestire, Paleologu mărturisește
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
în acest moment. În acest capitol, de vreo 3-4 pagini manuscrise, vorbesc despre „ce este arta și metodele istoriei artei”. Această bucată e gata și v-aș putea-o trimite numaidecât. Vă rog să-mi spuneți ce preferați și primiți salutările mele cele mai deosebite, O. Tafrali [Domniei sale domnului director al revistei „Gândirea”, Calea Regele Ferdinand, nr. 38, Cluj; O. Tafrali, profesor universitar, Strada Paladi, nr. 6, Iași]. * Iași, 1 aprilie 1922 Onorate domnule Director, Vă trimit articolul promis: Introducerea la
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
mă îngăduiți ceva mai mult. Nu pot fi liber din cauza cursurilor mele și a manualului meu de Istoria Artelor, pe care îl termin acum, înainte de 1 iunie. În luna aceasta e posibil să vă dau ceva. Primiți odată cu mulțumirile mele, salutările mele cele mai amicale, O. Tafrali [Domnului Cezar Petrescu, Director al revistei „Gândirea”, Calea Regele Ferdinand, nr. 38, Cluj; O. Tafrali, Strada Paladi, nr. 6, Iași]. * București, 14 iulie 1927 Mult onorate domnule profesor, Vă rog să binevoiți a-mi
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
aceea vă rog dați-mi tot binevoitorul d[umnea] v[oa]s[tră] concurs, având în vedere scopul ce urmăresc. Întru așteptarea plină de nădejde a răspunsului d[umnea]voastră, vă rog, stimate domnule Bianu, a primi cele mai alese salutări ale mele. Irina G. Lecca * M[ănăsti]rea Văratec, 17 dec[embrie] 1928 Mult stimate domnule Bianu, Mare bucurie și mare nădejde îmi dă scrisoarea d[umnea]v[oa]s[tră]. Tot azi expediez și manuscriptul, deși nu l-am
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
ajutat direct sau indirect, sunt părtași la acea faptă. Poate că, cu ajutorul d[umnea]voastră dat Sluticăi , să aduceți mulți pe calea luminii lui Hristos, dacă tipăresc cartea despre El. Să ne ajute El! Vă rog să primiți recunoscătoarele mele salutări și sentimente. Irina G. Lecca [P.S.] Rog a atrage atenția maestrului Rebreanu că scrisul meu mare face așa voluminos m[anus]criptul, să nu se sperie de la început. * M[ănăsti]rea Văratec, 21 martie 1929 Mult stimate domnule Bianu, Vă
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
îl vulgarizează. Cu Slutica mea socotesc că nu s-a făcut nimic. Rog să cereți înapoierea manuscrisului în dublul său, când vi se va comunica sentința, pe care eu, totuși, nu vreau s-o consider fără drept de apel. Multe salutări din adâncul inimii mele recunoscătoare. Trebuie să știți că de cum vom intra în iunie nu veți scăpa de stăruitoarea mea aducere aminte asupra făgăduinței de a vizita Văratecul. Încă închinăciuni, Sora Irina Lecca Note Originalele celor trei epistole, inedite, se
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
del Babuino (acolo pictorul locuia cu soția sa , olandeza) se deschide spre Piazza del Popolo, ne-a invitat la o bere și la o cafea, pe mine și pe Vasile Igna, care veneam de la Perugia. Deschis amintirilor (eu îi aduceam salutări de la Ion Th. Ilea), respectat de confrați (locul era frecventat de artiști, unul cu o mapă l-a consultat chiar atunci), omul m-a impresionat prin tinerețea sa sufletească. Era, o știu din scrisori, prețuit de toți, iar Eugen Lozovan
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
l-a cinstit cu bere bună pe pictor la Copenhaga, vesela lor seară amintindu-le poate de boema de altădată. Sig. Professore Popescu merge și la Sondrio, localitatea aceea din Dolomiți, unde e în comisia de bacalaureat. Trimite de acolo salutări pritetenilor, altă dată e în sudul mirific, tot la bacalaureat. Are tipărite, conform fișierului Bibliotecii Naționale Centrale din Roma: 1. "Poesia popolare romena", Roma,Quaderni Veltri, 1957. 2. "Poesia romena moderna", Roma, Castaldi, 1967, Societa Accademica Romena, Collana di studi
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
propensiune către alegerea să-i zic greșită, mi-a adus în viață mai multe beneficii decît pagube.“ (p. 109) În zodia lui Barbu Cioculescu se ascunde o stihie protectoare care îi insuflă hotărîri lamentabile pe care mai tîrziu le consideră salutare. Așa se face că, ratînd întîlnirea cu oameni și șanse, scăpările îl fac să piardă în primă instanță, pentru ca tot ele să-i aducă cîștigul ulterior. Păcat că autorul nu dă mai multe exemple de „fericite opțiuni greșite“, lăsîndu-și cititorul
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
de către conducătorii auto ori folosirii defectuoase a acestora, întreprinderea se sancționează cu amendă de la 1 000 la 1 500 lei. În termen de 60 de zile se vor emite norme tehnice pentru eliberarea, înlocuirea, schimbarea și înnoirea cartelelor tahografice. C. V. „Salutări din România“ l Concurs de cărți poștale ilustrate Tinerii români, cu vârsta maximă de 18 ani, pot lua parte la concursul de cărți poștale ilustrate generic numit „Salutări din România“, lansat de USAID/EDS și Junior Achievement România, termenul trimiterii
Agenda2005-36-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284155_a_285484]
-
emite norme tehnice pentru eliberarea, înlocuirea, schimbarea și înnoirea cartelelor tahografice. C. V. „Salutări din România“ l Concurs de cărți poștale ilustrate Tinerii români, cu vârsta maximă de 18 ani, pot lua parte la concursul de cărți poștale ilustrate generic numit „Salutări din România“, lansat de USAID/EDS și Junior Achievement România, termenul trimiterii lucrărilor fiind 20 septembrie 2005, a declarat dna Monica Mișcă, Public Outreach Manager în cadrul CHF International România. Scopul competiției este de a crea sau desena o vedere care
Agenda2005-36-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284155_a_285484]
-
detașare acolo pentru înființarea unui dispensar - și lipsesc o zi, două pe săptămână de la Văratec. Slutica mea ce a devenit? Am inspirația cum s-o prescurtez fără a reduce părți însemnate din ceea ce voi scoate din acte. Alese și calde salutări, Maica Irina Lecca * M[ănăsti]rea Agapia, 26 iulie 1929 Mult stimate domnule Bianu, Scrisoarea d[umnea]voastră am primit-o la Agapia. Rog faceți tot posibilul ca să veniți să vă odihniți la Agapia, deoarece eu stau acum aici mai
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
un legământ, un sprijin pe noua cale, pe care încep a păși, iar pentru mine inovatoare la altă viață decât până acum, scrisoarea aceea ar fi o însutită mărire de influență asupra lor. Pentru Hristos rog a o publica. Calde salutări, Irina Lecca Note Originalele acestor epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române. 1. Irina G. Lecca - Slutica. Roman. Botoșani, 1925, 130 pagini. Autoarea, la sugestia lui Nicolae Iorga, a scris o piesă de teatru, cu același nume, care nu a
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
artist cunoscut, special pentru editarea unei ilustrate, situația se schimbă fundamental. Bine inventariate și mult apreciate sunt c. p. i. în genul JUGENDSTIL, dar și la acestea diferențele de valoare ating raporturi de la 1 la 500 sau mai mult”; litografii „Salutări din...”, „Grüsse aus...”, apărute în jurul anului 1900 - „Aceste litografii, adevărate mici opere de artă, au și tiraje mici, 300-500 imagini de pe un original desenat pe piatra litografică, dar, evident, cu dese repetări ale tirajului, cu aceleași imagini și înnoirea pietrei
Agenda2005-47-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284404_a_285733]
-
revistelor, prin cafenele vestite, unde eroul se întâlnește cu scriitori, critici, artiști. Atmostera culturală din epoca interbelică în care se afirmă și scriitotrul dragășănean este foarte bine descrisă, cu opinii asemănătoare sau divergente, cancanerii si lupte pentru afirmare, cu prietenii salutare, din care se distinge caracterul bonom al acestuia. Pierderea prea timpurie a acestui dotat prozator este prezentată în roman cu respectarea adevărului și cu prețuirea firească a unui confrate din alta generație care , ajuns în Parnas, oferă drept ofrandă cititorilor
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
ne primească în Grădina Fericirii Veșnice. Tăcere apăsătoare. Limbile de foc țâșniră ca niște bice printre nori. Soare-Împărat își păstră totuși calmul și zise: - Prințesa noastră-i foarte supărată și nimeni nu îndrăznește să-i tulbure întristarea. Noi vom transmite salutările voastre când zâmbitoare iar ne va primi. - Ba nu, Măria Ta, zise răspicat Mărțișor. Nu voi pleca până nu o văd! Vreau să vorbesc cu ea, să știu dacă mă mai iubește și dacă mai dorește să vină-n țara
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > SERGIU GĂBUREAC - SALUTĂRI DIN ȚARA MOLDOVEI DE JOS Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1385 din 16 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Primăria Municipiului Bârlad Biblioteca Municipală „Stroe S. Belloescu” - Bârlad vă invită vineri 17 octombrie 2014, de la ora 16:30 la
SALUTĂRI DIN ŢARA MOLDOVEI DE JOS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383829_a_385158]
-
prea am știut să păstrăm, demolând cu furie, centrele, azi istorice acolo unde există, punând, la loc de fală, celulele betoanelor cenușii. Acum privim cu uimire de ce au fost în stare. Avem de ce să fim mândri cu înaintașii noștri! Albumul-catalog SALUTĂRI DIN ȚARA MOLDOVEI DE JOS este o premieră în domeniu, o lucrare de referință de mari dimensiuni, 260 de pagini, format A4, full color, care cuprinde, reproducerea a peste 700 de cărțile poștale illustrate și alte imagini editate între 1898
SALUTĂRI DIN ŢARA MOLDOVEI DE JOS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383829_a_385158]
-
Fără ei o astfel de lucrare ar fi fost imposibil de realizat. Vă aștept, cu drag, la bucuria lansării! ----------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREAC Vizitați: http://blogulluigabu.blogspot.ro/ http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 gsm as@yahoo.com Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - SALUTĂRI DIN ȚARA MOLDOVEI DE JOS / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1385, Anul IV, 16 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sergiu Găbureac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SALUTĂRI DIN ŢARA MOLDOVEI DE JOS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383829_a_385158]
-
aurul din lume nu l-ar determina să înstrăineze, fie și o singură carte. Chiar înainte ca tânărul să-și ia rămas bun a descoperit că acesta este fiul celui pălmuit de el în copilărie, iar acel prieten îi transmite salutări. Nu a mai stat pe gânduri. A luat cartea de care depindea viața, viitorul acelui tânăr și i-a oferit-o cu drag. Nu a accepat nimic în schimbul înstrăinării ei. Știa că așa își plătește păcatul copilăriei, o carte pentru
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
din antichitate la galere...pândindu-l mereu biciul termenelor și al comenzilor. Velu Popa, inginerul structurist, un tip cam de 55 de ani, astenic, cu mustață scurtă, neagră și fața smeadă de arab, îi calcă pragul biroului într-o dimineață. - Salutare,Fane ! - Respectele mele, domnule Popa! - Dar ce face tineretul de nu mai dă pe la club? - Ocupat cu proiectele... - Se vede...le-ai înșirat pretutindeni.... Iar inginerul se apropie și ca un tată grijuliu,îl privește țintă și îi prinde bărbia
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
ce vârstă are Gelu Voicu. Pare într-una tânăr, ca pandurii, și e falnic, asemenea! Are o virtuozitate a interpretării instrumentale cu toate felurile de fluiere, are o frumusețe a vocii, o spontaneitate a comunicării, elocvența meditației libere, îndemânarea prezentării salutare a spectacolului folcloric. Unele tarafuri sunt fie prea înghesuite, fie prea rare de instrumente. Dar Gelu Voicu este însuși o orchestră, cu tot cu solist vocal! Ca și cum el nu ar cânta nimic, ci orchestra ar cânta! Fastuoasă orchestră! Una care încheagă inconformist
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
IVANOV: Multe articole au trecut prin mâna dumneavoastră. Sunteți un recunoscut scriitor, poet și ziarist, atât în România cât și în țara dumneavoastră de adopție, Australia. Eu aș zice că sunteți și un artist desăvârșit! George ROCA: În primul rând salutări dumneavoastră și cititorilor revistei RoMania. Referitor la multitudinea de articole... așa este! Multe articole (materiale scrise) mi-au trecut prin mână. De când mă ocup de redactare am preparat (până acum, 10 aprilie 2014) peste 6250 de materiale. Adică, după ce le-
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]