772 matches
-
vor ieși morții din mominte pentru Judecata de apoi. În limba ebraică Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”ca prevestire a faptului că Dumnezeu își va asuma firea omenească pentru mântuirea ei. El i-a vestit femeii lui Manoe că va naște pe Samson, i-a lămurit lui Daniel tainele cele de urmă ale neamului omenesc, i-a vestit lui Ioachim și Ana nașterea Maicii Domnului, i-a descoperit lui Zaharia nașterea Înaintemergătorului Ioan, i-a adus Sfintei Fecioare în templu hrană cerească, l-
SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de ION UNTARU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346874_a_348203]
-
cel puțin treizeci de metri... Șefu’..., doar dumneavoastră nu v-ați prezentat. Alții..., nu mai sunt în echipaj, preciză agentul Iordache, privindu-l ironic pe marele șef. - Mda! Cred că ai dreptate. Eu sunt agent-șef principal de poliție, Furtună Samson. Sunt șefu’ vostru, de la Poliția Română. Nu sunt probleme deosebite.... - Foarte bine, șefu’! exclamă Mihai. Pe cai! - Măi, măi, măi! Domnule agent, nu suntem de la Poliția călare. Suntem cu mașina din dotare... Dacă n-ai memorie, scrie..., dacă ai hârtie
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
tableta? Mă omori cu zile, măi, agent Iordache... Înghite-o, dacă nu te simți bine! îl sfătui agentul principal. Ia apă de la chiuvetă! „Echipă cu mine nu mai faceți voi. Nu iau la luptă toți bolnavii și închipuiții”, hotărî Furtună Samson privindu-i cu o fărâmă de milă pe cei doi tineri, în timp ce deschidea cu șurubelnița portiera autoturismului de serviciu. A ordonat îmbarcarea și au plecat în zona de competență. Spre mulțumirea tuturor, serviciul s-a desfășurat în condiții normale. Nu
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
Veronica Știr nu face aici un simplu exercițiu de readucere în lumină a unor senzații definitorii a ceea ce este poetul în sine. Ea se suprapune, ca entitate, forței creaței divine, și ceea ce rezultă de aici este poezia de calitate.... XXVI. SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 195 din 14 iulie 2011. Melania Cuc Samson Iancu , un învingator în fața opulentei Europe ,,Am să te îmbrac în aur Finlandooooooo!,, fie și numai la atât
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
Ea se suprapune, ca entitate, forței creaței divine, și ceea ce rezultă de aici este poezia de calitate.... XXVI. SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 195 din 14 iulie 2011. Melania Cuc Samson Iancu , un învingator în fața opulentei Europe ,,Am să te îmbrac în aur Finlandooooooo!,, fie și numai la atât s-ar putea reduce această odisee de nomad de după 1989, asta, dacă această carte ar trebui simplificată la o singură sintagmă. În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
din arenă. Chiar dacă nu toți avem curajul să luăm în răspăr drumurile Europei, să trăim cu dragoste și durere aventura, suntem tentați s-o facem comod, livresc, îmbibându-ne cu acel exotism plin cu bube-dulci și nestemate veritabile. Cartea lui Samson Iancu este o radiografie pe un segment social complex dublată de un talent nativ și putere aproape hinoptică de-a atrage cititorul pe text. Citește mai mult Melania CucSamson Iancu , un învingator în fața opulentei Europe,,Am să te îmbrac în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
din arenă.Chiar dacă nu toți avem curajul să luăm în răspăr drumurile Europei, să trăim cu dragoste și durere aventura, suntem tentați s-o facem comod, livresc, îmbibându-ne cu acel exotism plin cu bube-dulci și nestemate veritabile.Cartea lui Samson Iancu este o radiografie pe un segment social complex dublată de un talent nativ și putere aproape hinoptică de-a atrage cititorul pe text.... XXVII. MELANIA CUC, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 193 din 12 iulie 2011. Fisa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
Istorisire > D" ALE POLIȚIEI (5) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Toată lumea se bucura de acele zile de iarnă adevărată, cu zăpadă și ger, în preajma Bobotezei. Numai agentul-șef principal Furtună Samson era nemulțumit ori, poate, deosebit de preocupat.. Privea cruciș pe oricine îl saluta cu strămoșeasca urare de „La mulți ani!”, răspundea destul de ursuz și se lăsa stăpânit de gândurile ce nu-i dădeau pace. Așa s-a manifestat chiar și în timpul
D ALE POLIŢIEI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373035_a_374364]
-
S-au aprins câteva țigări și s-au auzit mai multe glume. Erau veseli cu toții. Numai agentul Brumă era gânditor și surd, absent la acele manifestări. S-a trezit la viață doar când s-a apropiat agentul-șef principal Furtună Samson și nu pentru că acesta l-ar fi umplut de respect prin prezență sau vorbă, ci pentru că avea în mână acel rucsac pe care-l văzuse pe spatele fetei la care se gândea... A făcut ochii mari și a înghițit în
D ALE POLIŢIEI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376180_a_377509]
-
un tablou. Îl voi înrăma. Tocmai cînd, dînd colțul la Continental, socoteam că multe alte întrebări strigă după răspuns, iat-o pe Cerasela flanînd cu minunea ei teriercanișă în lesă. Punînd capăt și întrebărilor, și răspunsurilor. Ningea. 6 decembrie De Samson cum că muierea... Văzînd-o pe Mariana Codruț cum se strecoară felin pe trotuar și cum răspunde suav la salut, n-ai crede că poate scrie: "Chiar și simpla prezență a unui bărbat care se arată calm într-o situație de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Vanderbilt, atașanta terasă Onyx, toneta de sticlă-nud de la Hală, mignona măsuță excentrică de la barul Ad-hoc, devoranta Europizza". Iar diagnosticul: "Val e mai intim cu o clădire decît cu o femeie", îmi răvășește de-a dreptul autobiografia. "Biblia ne povestește de Samson cum că muierea/ Cînd dormea, tăindu-i părul i-a luat toată puterea". Metrica eminesciană contrazisă de Andrelele de azi care, dimpotrivă, tăindu-le părul Samsonilor lor, le-au dat acestor iubiței killeri chilugi în negru puterea pistolului de la șold
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-l vor cît mai edenic, întîlnirile acestea fiind realmente profitabile. "Spectacolele de sunet și lumină" de pe stadioane, găunoase ele însele, traduceau, involuntar, găunoșenia naționalismului ceaușist. Se-ntîlneau, în scenarii asiatice, voievozi cu recitatori din Nichita Stănescu, cete de călușari opincați cu Samsoni și Dalile dezbrăcați, pionieri cu academicieni, drîmba cu harfa, solzul cu trombonul. Știm noi pe cineva, nu?, care teribil s-ar mai vrea regizor al genului. Nu se mai poate. Dar un surogat ca cel recent, al decernării premiilor rebotezatei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
, Alexandru (12.I.1926, Gâștești, j. Iași), critic și istoric literar, stilistician. Este fiul lui Vasile Andriescu și al Mariei Andriescu (n. Samson), învățători. A absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1947) și Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1951). Funcționează ca profesor la aceeași facultate, al cărei decan a și fost între anii 1985 și 1990, deținând, concomitent, funcția de
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
Aici au apărut Venere și Madonă, Epigonii (1870), Mortua est (1871), Călin (File din poveste) (1876), Singurătate (1878), Rugăciunea unui dac, Atât de fragedă..., Sonete (1879), cele cinci Scrisori (1881, 1890), Luceafărul (1883). Printre poeții apreciați s-a aflat și Samson Bodnărescu, autor de meditații (Ce poate fi va fi, 1872, Moartea cerșetorului, 1873). Nu mai puțin prețuit era Anton Naum, ale cărui versuri dezvăluie o altă trăsătură a poeziei convorbiriste - tentativa de conciliere a clasicismului cu romantismul (Nox erat, 1875
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Negruzzi care a scris Beizadea Epaminonda (1885), pe muzică de Eduard Caudella, iar cu D. R. Rosetti, Nazat! (1886) și Zeflemele (1888). Tragediile și dramele trezesc și ele interesul, îndeosebi cele cu subiecte din istoria națională. După Lăpușneanu-Vodă (1878) de Samson Bodnărescu, își face loc Gaspar Grațiani, Domnul Moldovei (1888) de I. Slavici. Se pare însă că preferințele mergeau mai ales spre tragedii inspirate fie din istoria antică: Fântâna Blanduziei (1884) și Ovidiu (1885) de V. Alecsandri, Pygmalion, regele Feniciei (1886
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
preferințele mergeau mai ales spre tragedii inspirate fie din istoria antică: Fântâna Blanduziei (1884) și Ovidiu (1885) de V. Alecsandri, Pygmalion, regele Feniciei (1886) de Gh. Bengescu-Dabija, Parisina (1897) de N. I. Basilescu, fie din istoria Evului Mediu: Rienzi (1868) de Samson Bodnărescu. Întâietate au avut tragediile în versuri, de la care se cerea să respecte, pe cât posibil, modelele genului. C.l. și-a arătat încă de la început opțiunea pentru critica literară, pornind de la necesitatea demersului critic în cultura românească. Chiar din primul număr
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, Clarnet, „Mărturisiri de fecioară în ritm de charleston”, VRA, 1933, 310; N. Davidescu, Adolf Clarnet, VRA, 1937, 515; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 212-213; I. Peltz, Amintiri din viața literară, București, 1974, 135-137; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 97-98; Mirodan, Dicționar, I, 358-359; Faifer, Pluta, 67-70. F.F.
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
eroul răpune cu mâinile goale un „leu” bovimorf, înzestrat cu coarne (109, p. 279). În alte versiuni, „leul” este rumegător, nu carnasier (130). Poate că leul, necunoscut propriu-zis de români, a coborât de pe frescele bisericilor, din reprezentările iconografice ale lui Samson. Ceea ce mă interesează acum este faptul că, în colindele românești, „leul” este o ființă zoomorfă cu conotație mitologică precisă, dar cu conformație biologică echivocă. Este o făptură care, ca și Minotaurul, „transgre- sează speciile și legile anatomiei” (26, p. 81
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
epic, fie că este doar bănuită în subtext. Imaginea unei fecioare îmblânzind o fiară a devenit emblematică și în cărțile de divinație medievale, Tarot. În Arcana Majoră, imaginea numărul 11, denumită „Forța”, reprezintă o fată (în postura clasică a lui Samson sau Heracles) răpunând un leu, nu cu ajutorul armelor, ci prin „forța dragostei” (84, p. 91). în aceste cazuri, eroina își asumă toate prerogativele, eroul dispărând complet din economia emblemei (tipul 5 din cadrul schemei tipologice propuse). În legenda răpunerii inorogului, situația
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acestuia; în ce privește „conservarea parfumului visurilor risipite” pe lângă aceeași rațiune mai joacă și alta: personajele de care ar fi râs Molière nu sunt atât cavalerul Tristei Figuri și scutierul său, poate nici nepoata și guvernanta, dar sigur popa și bărbierul, sigur Samson Carrasco, sigur ducele și ducesa, sigur toți ceilalți. Sau, mai degrabă, ar fi râs de toți, dar lui Don Quijote i-ar fi rezervat regimul lui Alceste, iar lui Sancho pe al lui Sganarelle sau Scapin. În tot cazul, „parfumul visurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
când este mânată de orgoliu și ambiție - să fascineze și chiar să subjuge caractere bărbătești dintre cele mai puternice. Este cunoscută, În acest sens, isprava din Antichitate a Dalilei, care, plătită de filisteni să-l prindă pe puternicul lor rival Samson, l-a ademenit pe acesta și l-a fermecat cu nurii ei, iar apoi i-a tăiat părul, În care-i stătea toată puterea.) Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasmtc " Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm" Zeflemeaua ca lâna: dac-o torci
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
București, 1977; Povestea neamului românesc, I-II, București, 1978-1979; 10 cărți celebre, repovestite de..., Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Const. Șăineanu, Noui recenzii, București, 1930, 198-200; G.B. [G. Baiculescu], „Capcana”, PRL, 1927, 13; D. V. Barnoschi, „Capcana”, ALA, 1928, 415; A.P. Samson, „Sfântul Părere”, RP, 1930, 3653; M.P. [Mihai Popescu], „Sfântul Părere”, CL, 1930, aprilie; Al. Bădăuță, „Sfântul Părere” G, 1930, 5; Izabela Sadoveanu, „Sfântul Părere”, ALA, 1930, 495; Ion Foti, „Sfântul Părere”, UVR, 1930, 26; D. I. Suchianu, „Sfântul Părere”, VR, 1930
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Criticii dramatici ni se destăinuiesc... De vorbă cu d. Em. Fagure, RP, 1935, 5158; H. Soreanu, A murit Emil D. Fagure, ADV, 1948, 17114; Gala Galaction, Emil D. Fagure, ADV, 1948, 17117; Ist. teatr. Rom., II, 477-480, III, 537-538; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 66-68; Mirodan, Dicționar, II, 251-254; Dicț. scriit. rom., II, 250-251. C.T.
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
Janine Sourdel-Thomine, Civilizația Islamului clasic, I-III, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Samoilă, Ziaristica, București, 1932, 261-265; E. Filotti sărbătorit de Sindicatul Ziariștilor, FCL, 1935, 1268; [Informații biografice] „Anuarul diplomatic și consular al Regatului României”, 1942, 73, 78-79, 126; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 77-78; Ornea, Tradiționalism, 177-180, 351-355; Atitudini și polemici în presa literară interbelică, București, 1984, 64; Constantin Darie, Eugen Filotti, ALA, 1991, 74; Dicț. scriit. rom., II, 274-276. R.Z.
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
bibliografice: Cioculescu, Itinerar, II, 361-365; Ion Dur, Biruința criticului, „Saeculum”, 1995, 3-4; Mircea Tomuș, Ilie Guțan, „Rostirea românească”, 1997, 1-3; Ioan Mariș, „Critica și actul lecturii”, „Rostirea românească”, 1997, 1-3; Daniel Deleanu, La judecata criticilor, „Rostirea românească”, 1997, 1-3; Ramona Samson, „Critica și actul lecturii”, „Rostirea românească”, 1997, 1-3; Dicț. scriit. rom., II, 473-474; Daniel Deleanu, Intransigența criticii asupra criticii, VR, 2000, 1-2; Petraș, Panorama, 327-328. I.O.
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]