9,247 matches
-
n-ar strica să trimită după pastor... Asta era tot. Colțul acesta de rai devenise de nerecunoscut Într-o singură seară: nici o escadrilă de bombardiere n-ar fi putut face mai multe ravagii decît făcuseră acești trei oameni. Începu ancheta. Sanatoriul era cercetat Încăpere cu Încăpere. Apoi chemară și alți polițiști În ajutor. În odăile de la etaj, luminile erau aprinse și stinse fără Încetare. — Dac-am găsi măcar o amprentă! exclamă la un moment dat domnul Prentice. Dar nu găsiră nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
melodie pe care-o cunoștea. GÎndul că nu-i un criminal Îl umplea de bucurie și-i dădea un fel de liniște sufletească. Trecutul uitat nu-l mai tulbura acum - cum nu-l tulburase nici În primele săptămîni petrecute În sanatoriul doctorului Forester. „Ce bine e să fii din nou adult!“ Își spunea. Cu sufletul plin de taina pe care-o cunoștea numai el, se Îndreptă spre o cabină telefonică din Bayswater. Făcuse rost, la hotel, de o mulțime de fise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
exista posibilitatea de a se convinge singur. Nu avea nici o Îndoială că acesta era numărul pe care-l formase Cost. Își aminti că Anna Îi știuse numele și că-i spusese că era de „datoria“ ei să-l viziteze la sanatoriu. Ciudat fel de a vorbi! Și totuși, Rowe era Încredințat că exista o explicație pe care trebuia s-o găsească el Însuși, căci pe cei de la poliție nu se putea bizui. Reîntors la hotel, luă cartea de telefon din hol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
spere. — Dragul meu, rosti ea cu blîndețe, toate ți se amestecă În minte. Nu mai știi cine-ți sînt prietenii și cine dușmanii. Asta-i tactica lor. — Nu-i așa că s-au folosit de dumneata ca să mă supraveghezi, acolo, la sanatoriul doctorului Forester, ca să vezi cînd Începe să-mi revină memoria? M-ar fi Închis atunci și pe mine În „Pavilionul special“, ca pe bietul Stone! — Ai perfectă dreptate, dar În același timp greșești, spuse ea obosită. Mă Îndoiesc c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Bellairs... — CÎnd mă gîndesc că ai spus la nimereală parola! urmă Hilfe. „Nu-mi vorbi despre trecut. Vorbește-mi despre viitor!“ Rowe Își aminti și de Sinclair. Revăzu, cu o strîngere de inimă, automobilul vechi, oprit pe aleea pietruită a sanatoriului... „Ar fi fost mai bine să-i telefoneze numaidecît domnului Prentice: probabil că Sinclair deținea și el o copie a filmului...“ — Și, colac peste pupăză, Anna! continuă Hilfe. Cum naiba se poate Îndrăgosti de dumneata o femeie?! Văzînd că Rowe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
atît de limitate, ca de pildă cîștigarea unui război sau modificarea unei constituții. Era un minister vast cît viața, și din care făceau parte toți oamenii care iubesc! Cel care iubește se teme. Printre florile și revistele ilustrate din salonul sanatoriului, Digby, Îmbătat de speranță, uitase acest adevăr. ... Ușa apartamentului era deschisă, așa cum o lăsase. O clipă, Rowe nădăjdui că Anna fugise În timpul alarmei și că n-o va mai revedea niciodată. CÎnd iubești o femeie, nu-i poți dori să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
stilizarea teribilelor evenimente în care fuseserăm implicați, extremele durerii și violenței ritualizate în acea gestică a picioarelor ei, ca pirueta exagerată a unei fete cu dizabilități mentale pe care o văzusem odată jucând într-o piesă de Crăciun la un sanatoriu. Am strâns volanul cu ambele mâini, încercând să rămân nemișcat. Un tremur continuu îmi zguduia pieptul și aproape că mă împiedica să respir. Mâinile puternice ale unui polițist mă prinseră de umăr. Un al doilea polițist își așeză chipiul plat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ale safirelor. Lady Zdreanță spune: — Nu-i o plăcere să ai un geniu drept tată. Sau drept mamă, soț sau soție, întrebați pe oricine. Pe oricine cu bani. Și totuși, spune ea, nu-i nevoie decât de trei doctori... Mulțumită sanatoriului Think Tank. — Oamenii într-adevăr străluciți, spune ea, sunt cu adevărat fericiți când sunt... „angajați“ acolo. Dacă Thomas Edison ar mai fi în viață. Madame Curie, Albert Einstein. Soțiile și soții lor, fiii și fiicele ar semna actele necesare internării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
prea bine că un asemenea lucru nu era cu putință. După cum nu era cu putință ca grămada de mașini vechi de toate mărcile În care nimerise să se transforme În Salon internațional auto. Mai potrivit ar fi fost Într-un sanatoriu sau spital de recuperare. Nu avea nimic Împotriva lor. A le disprețui era ca și cum s-ar disprețui pe sine. Uneori, i se Întâmpla acest lucru. Îi trecea Însă repede și resemnarea lua locul revoltei. Își sprijini spatele de o mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Mann dedică capitole interminabile exercițiilor filozofice ce fac obiectul discuțiilor dintre Settembrini și Naphta, epuizează, numai în câteva rânduri de-o conciziune și forță de expresie rare, problematica esențială a cărții: relația dintre boală și iubire. Castorp intră sănătos în sanatoriu, doar pentru a-l însoți pe vărul său Ioachim; oare simpla întâlnire cu Clavdia Chauchat e menită să-i declanșeze boala? Simpla mărturisire și recunoaștere a sentimentului iubirii îl va putea ajuta pe Castorp să-și depășească boala? Și gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lor, ei angrenau într-o efervescență și căutare continuă pe cele două femei ce ocupau extremele băncii, sensibile la cel mai mic gest sau cea mai subtilă aluzie. Și de jos, din vale, când priveai de la distanță către terasa grădinii sanatoriului, se hlizea o gașcă veselă de copii, rânduiți, cu umerii lipiți unii de alții, cu picioarele atârnând, cu gleznele subțiri și fine. Îi puteai remarca zilnic, indiferent de anotimp, cu aceeași bucurie în priviri și curenți năprasnici de aer înconjurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de calitatea textelor lui Laurențiu Fulga și le comentează cu gravitate, chiar cu evlavie, ca pe niște texte sacre. Fiecare personaj și fiecare situație sunt considerate simboluri ezoterice; exegeza se transformă astfel, inevitabil, într-o laborioasă hermeneutică. Ce semnificație are sanatoriul din nuvela Dubla crimă a sorei Diana? Practic, nu are nici o semnificație, pentru că nuvela cu totul, scrisă într-un stil grandilocvent și confuz, rămâne nerelevantă din punct de vedere literar. Cornel Munteanu consideră însă că se află în fața unei parabole
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
totul, scrisă într-un stil grandilocvent și confuz, rămâne nerelevantă din punct de vedere literar. Cornel Munteanu consideră însă că se află în fața unei parabole cu înțelesuri metafizice: ‹ ‹ „Spațiu ambiguu, al surprizelor din chiar sânul acestei ambiguități, cu implicații thanatice, sanatoriul se găsește undeva izolat, pe un vârf de munte, acolo unde timpul fracturat operează în conștiințele oamenilor falii ale unor drame care au, drept cauză și scop, cuplul paradisiac și regăsirea inocenței primordiale. În întunecimea vederii, Platon se întoarce în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ghemuite în pădurea de conifere sau în văgăunile stâncilor: Inreliden, Lillåberg, Avabäck, Arnberg, Morken, Kullmyrliden. Și Åmträsk. Și renii risipiți la Vindelälven și mai jos de Vormforsen. Până la Knausen, pe care-l văd ițindu-se în vale, lângă Hällnäs, dincoace de sanatoriu, distanța în zbor de pasăre este de optsprezece kilometri. Acolo văd adesea un fum alb, care se ridică drept spre cer. Nu știu dacă în locul acela stă cineva sau dacă e un izvor care scoate aburi. Cum ați putea înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
unul din punctele de control ale zonei de tăiere. Se mișcă cu forță, cu pași lungi, și glasul îi este puternic și limpede. De bună seamă, are umerii un pic strâmbi după operația pe care i-au făcut-o la sanatoriu, dar asta e în avantajul lui. Chiar el obișnuiește să spună: în zona asta e mai practic să fii un pic strâmb și asimetric. Poți înainta mai iute prin lăstăriș și prin plantațiile tinere din zonele defrișate. Dar pe chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
o au în memoria mea. Sau în ordinea pe care ar fi ales-o Gustave Doré, cu instinctul lui artistic fără greș: Preotul a venit și m-a confirmat. Era scund și cu umerii strâmbi după o operație făcută la sanatoriul din Hällnäs, iar pielea de pe față îi era zgrunțuroasă și roșie din cauza unor scrofule vindecate. Am stat pe patul meu și am discutat. Eu nu-i puteam citi, dar i-am povestit părți alese din povestirile biblice. în timp ce mă asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
știam cât de cuprinzător este. Ei, sigur, spune el cu o umbră de invidie în glas. O carte e cu totul altceva decât o corespondență. Timp de mulți ani, continuă el, am fost un mare cititor de cărți. Era la sanatoriul din Hällnäs. Biblioteca de acolo este mare cât patinoarul din Malå. S-a închis, îi atrag eu atenția. Tuberculoza a fost eradicată. Era unul dintre ultimele sanatorii. Și tu ai fost vindecat. Mă întreb, spune Manfred, ce-or fi făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mulți ani, continuă el, am fost un mare cititor de cărți. Era la sanatoriul din Hällnäs. Biblioteca de acolo este mare cât patinoarul din Malå. S-a închis, îi atrag eu atenția. Tuberculoza a fost eradicată. Era unul dintre ultimele sanatorii. Și tu ai fost vindecat. Mă întreb, spune Manfred, ce-or fi făcut cu cărțile? Un asemenea munte de cărți! Puteau fi microbi în ele, zic eu. Niciodată nu poți ști ce se află în cărți. Ar trebui să aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și toate asigurările lui: averea mobiliară, asigurarea de viață, capitalul, pensia, formulele experimentelor științifice. De atunci obligațiile averii mi-au împovărat viața. Și mi-au și ușurat-o. Pe vremea când casa copilăriei mele fusese distrusă, Manfred Marklund părăsise siguranța sanatoriului din Hällnäs, primind un certificat de sănătate. Da, era, se pare, imun. Eu nu știam acest lucru. De unde să-l știu? Dacă trăiești într-o instituție, nu ai cum să știi despre alte instituții. Și nici nu-l cunoșteam. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
de șase ori de bufetul restaurantului, am comandat un taxi. M-a dus Halsten Holm din Lillraggsjö. El mi-a vorbit călduros și cu prietenie despre tatăl meu, despre mama și despre bunicul - da, despre toți. Când am trecut pe lângă sanatoriul din Hällnäs, a spus: Ultimul pe care l-am adus aici a fost Manfred Marklund din Avabäck. Și acum un an l-am dus din nou acasă. Pe atunci nu știam încă cine e Manfred Marklund. Așa că am întrebat: Manfred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
nu mai vorbim despre redacția centrală propriu-zisă, a mai zis Manfred. Toți acei oameni care nu fac nimic altceva decât să scrie! în gândurile sale putea să vadă deja redacția centrală în fața lui. Ea semăna într-un mod neliniștitor cu sanatoriul din Hällnäs, unde acumulase ea cea mai mare parte din pregătirea lui de-acum, unde viața și moartea fuseseră unite până la identificare și unde Manfred își pierduse un număr neștiut din cei mai buni ani ai săi. Privirea sa interioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Trebuie să te duci la doctor, i-am spus. Dacă mă duc la spital, a zis Manfred, nu pot lua cu mine mașina de scris. N-o să pot face nimic. Trebuie să-ți amintești că am bilet de ieșire de la sanatoriul din Hällnäs. Tata mi-a scris odinioară o scrisoare, i-am spus eu. Ce-i drept, nu am deschis-o ca s-o citesc, n-am vrut să stric plicul, dar acolo, în scrisoare, tata spune că omul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
a cercetat instrumentul vreme îndelungată și cu multă atenție. Manfred și Eva nu mai avuseseră vreun instrument de cântat. Sus, la etaj, se afla o orgă veche de școală, rămasă în urma unui profesor care locuise acolo și apoi murise la sanatoriul din Hällnäs, dar Eva și Manfred nu voiseră să se atingă niciodată de namila aia. Ar fi putut foarte bine să fie molipsitoare. Și așteptaseră mereu să vină cineva și s-o ia de acolo. Ea a luat lupa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
condamnat în perioada mareșalului Ion Antonescu. Supranumele de Sfântul Închisorilor i-a fost dat de Nicolae Steinhardt, deținut politic și scriitor. Gafencu a fost membru al Frățiilor de Cruce, organizația de tineret a Mișcării Legionare. În 1949 a fost la sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna într-o stare foarte gravă, urmând să moară după doi ani. Pe 17 februarie 2009 primăria Târgu Ocna i-a acordat post mortem legionarului titlul de cetățean de onoare. În 2012, Institutul Elie Wiesel a cerut
Legionarul Valeriu Gafencu, apărat de protestatari naționaliști. INSHEW: Nu merita titlul orașului Târgu Ocna by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78727_a_80052]
-
deprinderilor igienice adecvate vîrstei; ... b) acorda îngrijirea medicală și asigură măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor, în special a celor transmisibile; ... c) asigura alimentația rațională și individualizata, precum și folosirea de mijloace specifice pentru creșterea rezistenței și întărirea organismului copiilor. ... Sanatoriul și preventoriul Articolul 36 În zonele cu factori naturali de cură de importantă și eficiența deosebită se organizează sanatorii, pe grupe de afecțiuni, care asigură asistență medicală prin utilizarea, în principal, a factorilor naturali, în scopul recuperării integrale a bolnavilor
LEGE nr. 3 din 6 iulie 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106516_a_107845]