1,675 matches
-
măsuri de supraveghere și sancționatoare aplicate de Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară (1) Prin excepție de la dispozițiile art. 26, Banca Națională a României sau Autoritatea de Supraveghere Financiară, după caz, aplică sancțiuni administrative și/sau măsuri sancționatoare atunci când constată că o entitate supravegheată prevăzută la art. 12 alin. (1) lit. n) și lit. o) pct. (i)-(iv) și/sau oricare dintre administratorii, conducătorii entității sau persoanele desemnate cu responsabilități în domeniul sancțiunilor internaționale din cadrul acesteia se
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
pe pagina de internet a autorității de supraveghere, prin care se indică persoana fizică, entitatea responsabilă și fapta săvârșită; ... e) avertisment scris. ... (3) În sensul alin. (1), Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară pot aplica următoarele măsuri sancționatoare, potrivit competențelor stabilite la art. 12 alin. (1) lit. n) și o), după caz, din prezenta ordonanță de urgență: a) radierea instituției financiare nebancare din registrul ținut de Banca Națională a României și, implicit, interzicerea desfășurării activității de creditare; ... b
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
entității înlocuirea persoanelor desemnate să asigure conducerea compartimentelor și/sau a unităților teritoriale care au responsabilități pe linia aplicării politicilor și procedurilor de cunoaștere a clientelei, diminuare și gestionare a riscurilor de neaplicare a sancțiunilor internaționale. ... (6) Sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare prevăzute la alin. (2) și (3) pot fi aplicate concomitent cu emiterea de recomandări sau dispunerea de măsuri de supraveghere conform prevederilor alin. (4) și (5) sau independent de acestea. Aplicarea sancțiunilor sau măsurilor sancționatoare se prescrie în termen de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
6) Sancțiunile administrative și măsurile sancționatoare prevăzute la alin. (2) și (3) pot fi aplicate concomitent cu emiterea de recomandări sau dispunerea de măsuri de supraveghere conform prevederilor alin. (4) și (5) sau independent de acestea. Aplicarea sancțiunilor sau măsurilor sancționatoare se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârșirii faptei. (7) La stabilirea tipului sancțiunii administrative sau a măsurii sancționatoare și a cuantumului amenzii autoritățile de supraveghere de la alin. (1) au în vedere toate circumstanțele reale și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
de măsuri de supraveghere conform prevederilor alin. (4) și (5) sau independent de acestea. Aplicarea sancțiunilor sau măsurilor sancționatoare se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârșirii faptei. (7) La stabilirea tipului sancțiunii administrative sau a măsurii sancționatoare și a cuantumului amenzii autoritățile de supraveghere de la alin. (1) au în vedere toate circumstanțele reale și personale relevante ale săvârșirii faptei, inclusiv următoarele aspecte, după caz: a) gravitatea și durata faptei; ... b) gradul de vinovăție a persoanei fizice
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
grave pentru sistemul financiar; ... h) eventualele măsuri luate de către persoana sau entitatea responsabilă, ulterior săvârșirii faptei, pentru a limita pagubele, pentru acoperirea prejudiciului sau pentru desistarea săvârșirii faptei. ... (8) Sancțiunea administrativă prevăzută la alin. (2) lit. b) și măsura sancționatoare prevăzută la alin. (3) lit. c) se aplică, distinct de sancțiunea aplicabilă entității supravegheate, persoanelor fizice responsabile, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective și-ar fi exercitat în mod corespunzător responsabilitățile care decurg din îndatoririle funcției
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
funcției lor stabilite conform legislației aplicabile entităților supravegheate, reglementărilor emise în aplicarea prezentei ordonanțe și cadrului de reglementare intern. (9) Actele adoptate, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, de către Banca Națională a României prin care sunt dispuse sancțiunile administrative, măsurile sancționatoare și măsurile de supraveghere prevăzute la alin. (2), (3) și (5) se emit de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorul Băncii Naționale a României, cu excepția celor prevăzute la alin. (2) lit. c) și la alin. (3) lit. a) și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
la alin. (3) lit. a) și b), a căror aplicare este de competența Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. Actele trebuie să cuprindă descrierea faptei și a circumstanțelor acesteia și temeiul de drept al dispunerii sancțiunii administrative, măsurii sancționatoare sau măsurii de supraveghere. (10) Actele prevăzute la alin. (9) pot fi contestate potrivit art. 27 alin. (15) din Legea nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare. (11) Constatarea faptelor prevăzute la alin. (1) ce intră în competența Autorității de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare. (11) Constatarea faptelor prevăzute la alin. (1) ce intră în competența Autorității de Supraveghere Financiară se face de către structurile de specialitate din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, iar aplicarea sancțiunilor administrative, măsurilor sancționatoare și măsurilor de supraveghere prevăzute la alin. (2)-(5) se realizează de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, în condițiile art. 21^2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
21^2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare. (12) Deciziile adoptate de Autoritatea de Supraveghere Financiară prin care sunt dispuse sancțiunile administrative, măsurile sancționatoare și măsurile de supraveghere, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, se motivează în mod corespunzător și pot fi atacate la Curtea de Apel București, Secția contencios administrativ și fiscal, prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) și art. 11
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
cheltuieli publice. De asemenea, se arată că nerespectarea angajamentelor asumate de statul român în fața Comisiei Europene, în condițiile Regulamentului pentru mecanismul de redresare și reziliență, precum și ale Regulamentului specific Politicii de coeziune, poate duce la aplicarea de măsuri sancționatoare cum ar fi suspendarea alocării de fonduri europene sau chiar reducerea fondurilor alocate României, atât în cadrul Politicii de coeziune, cât și în cadrul mecanismului de redresare și reziliență. Se învederează că în anul 2024, din bugetul de stat urmează
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
petentei, chiar dacă acest fapt ar echivala cu cheltuieli duble în sarcina sa în vederea îndeplinirii propriilor obligații față de furnizori, angajați ori chiar în vederea îndeplinirii obligațiilor fiscale, pentru a se realiza astfel scopul preventiv și punitiv al normei sancționatoare, precum și că, în situațiile în care legiuitorul a dorit ca referirea să se facă doar la acele sume de bani reprezentând diferența dintre venitul societății și cheltuielile acesteia, respectiv profitul societății, a folosit direct termenul de „profit“, nu pe
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
din Codul penal legiuitorul a stabilit clar condițiile pe care fapta constând în nerespectarea hotărârilor judecătorești trebuie să le îndeplinească pentru a constitui infracțiune, dat fiind și principiul incriminării penale ca ultim resort în protejarea unei valori sociale. Rolul sistemului sancționator de drept penal ca măsură ultima ratio înseamnă că acesta trebuie aplicat în cazul în care măsurile reglementate prin intermediul altor ramuri de drept se dovedesc insuficiente. Faptul că s-a ales incriminarea penală doar pentru situația în care o
DECIZIA nr. 84 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299737]
-
cuprinsul Constituției. Astfel, se arată că autorul face o paralelă între art. 351 din Codul penal și art. 348 din Codul penal, arătând că, deși cele două infracțiuni au același element material al laturii obiective, textul criticat reglementează un regim sancționator mai sever. ... 4. În subsidiar, pe fondul excepției de neconstituționalitate, se solicită respingerea acesteia, ca neîntemeiată, fiind invocate soluția și considerentele deciziilor nr. 550 din 26 septembrie 2019 și nr. 44 din 30 ianuarie 2024. ... CURTEA, având în vedere actele
DECIZIA nr. 585 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298910]
-
unei cereri de schimbare a încadrării juridice formulate de autorul excepției. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 351 din Codul penal încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), întrucât reglementează un regim sancționator mai sever față de cele ale art. 348 din Codul penal, diferență de tratament juridic ce nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece persoanele care dau bani cu dobândă fără a fi autorizate în acest sens se află în
DECIZIA nr. 585 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298910]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la principiul legalității incriminării și a pedepsei și la interzicerea discriminării. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia nu formulează reale critici de neconstituționalitate, ci compară regimul sancționator a două infracțiuni, respectiv cea de camătă, prevăzută la art. 351 din Codul penal, și cea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, prevăzută la art. 348 din Codul penal. Or, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri
DECIZIA nr. 585 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298910]
-
pluralității de infracțiuni; legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere și instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea și sancționarea pluralității de infracțiuni, așa încât noul Cod penal răspunde unei puternice exigențe sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional. Potrivit expunerii de motive la proiectul de Lege privind Codul penal, într-un stat de drept, întinderea și intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportare la importanța
DECIZIA nr. 533 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297982]
-
de a fi definitiv condamnați și cu atât mai mult pentru cei aflați în stare de recidivă. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială trebuie corelate cu dispozițiile părții generale, care vor permite o agravare proporțională a regimului sancționator prevăzut pentru pluralitatea de infracțiuni; săvârșirea mai multor infracțiuni de către aceeași persoană demonstrează o perseverență pe calea infracțională a acesteia, așa încât sunt necesare sisteme de sancționare adecvate pentru asigurarea constrângerii și reeducării, iar reglementarea acestora trebuie să se
DECIZIA nr. 533 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297982]
-
32, Curtea a reținut că, „în materia reglementării regimului juridic al contravențiilor, art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, stabilește cadrul sancționator general, alin. (2) reglementând sancțiunile contravenționale principale (avertismentul, amenda contravențională, prestarea unei activități în folosul comunității), iar alin. (3), sancțiunile contravenționale complementare (confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
detenție, fiecare dintre ultimele două categorii de autorități anterior menționate fiind obligată să respecte individualizarea pedepsei făcută în etapa anterioară intervenției sale. Astfel, individualizarea pedepselor penale este clasificată în individualizare legală, individualizare judiciară și individualizare administrativă. 23. Față de cadrul sancționator general și principiile aplicabile în materia reglementării regimului juridic al contravențiilor, având în vedere și reperele jurisprudențiale precitate, Curtea constată că aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru nerespectarea normelor privind circulația bicicletelor este necesar a fi subsumată celor două principii, al legalității
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
act normativ care, deși teoretic se completează cu norma generală, respectiv cu prevederile art. 5 alin. (5) și (6) și ale art. 21 alin. (3)din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în realitate, având în vedere modul în care este redactat regimul sancționator al încălcării normelor privind circulația bicicletelor pe drumurile publice, apare ca insuficient pentru a da expresie cadrului sancționator general în materie contravențională, care prevede formele graduale de individualizare a sancțiunilor contravenționale: legală, administrativă și judiciară.“ Ținând cont de această jurisprudență
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
6) și ale art. 21 alin. (3)din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, în realitate, având în vedere modul în care este redactat regimul sancționator al încălcării normelor privind circulația bicicletelor pe drumurile publice, apare ca insuficient pentru a da expresie cadrului sancționator general în materie contravențională, care prevede formele graduale de individualizare a sancțiunilor contravenționale: legală, administrativă și judiciară.“ Ținând cont de această jurisprudență constantă a Curții Constituționale, se observă că, prin interdicția realizării individualizării judiciare a sancțiunii complementare contravenționale, dispozițiile criticate
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare necesitatea adoptării unor reglementări pentru a se asigura aplicarea tuturor măsurilor restrictive privind audiovizualul vizate de regimul sancționator adoptat la nivelul Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere dispozițiile art. II alin. (4) din Ordonanța de urgență
DECIZIE nr. 185 din 26 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296020]
-
pluralității de infracțiuni; legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere și instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea și sancționarea pluralității de infracțiuni, așa încât noul Cod penal răspunde unei puternice exigențe sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional. Potrivit expunerii de motive din proiectul de Lege privind Codul penal, într-un stat de drept, întinderea și intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportare la importanța
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
de a fi definitiv condamnați și cu atât mai mult pentru cei aflați în stare de recidivă. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială trebuie corelate cu dispozițiile părții generale, care vor permite o agravare proporțională a regimului sancționator prevăzut pentru pluralitatea de infracțiuni; săvârșirea mai multor infracțiuni de către aceeași persoană demonstrează o perseverență pe calea infracțională a acesteia, așa încât sunt necesare sisteme de sancționare adecvate pentru asigurarea constrângerii și reeducării, iar reglementarea acestora trebuie să se
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]