2,112 matches
-
cu ingrediente cultivate în grădinița casei și drămuite într-un gramaj „secret” (mărar, tarhon, leuștean, etc.) care asmuțea aerul bucătăriei reverberându-l în valuri cu arome parcă mitice, ce-mi năucea olfactivul și care mă însoțea mult timp după ce părăseam micul „sanctuar” culinar în care am avut privilegiul de invitat și unde oficia ca singură stăpână, minunata, v rednica și blânda doamnă învățătoare Olteanu.. Recunoșteam această altfel de „purificare”- adevărată baie de balsam ce-mi curăța și-mi căptușea stomacul, obișnuit mai
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > PAUL LEIBOVICI - REPORTAJ: SARMIZEGETUSA Autor: Paul Leibovici Publicat în: Ediția nr. 2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului La Sarmizegetusa Regia, cetatea dacilor unde se găsește celebrul Sanctuar și discul solar se ajunge din localitatea Costești. Drumul județean este însemnat cu 705 A. E un drum forestier, destul de anevoios. Cu toate că până la Cetate sunt în jur de 20 km., am mers pe jos, urmărind să nu ne abatem de la
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
o suprafață de aproximativ 3 hectare și unde se recunosc relicvele unor magazii de lemn, ateliere, hambar. Apoi am mers cam vreo sută metri și am ajuns la ceea ce a fost cândva, poarta cetății, în apropierea căreia se pot observa sanctuarele, care au formă și mărimi diferite. Exact, nu se știe dacă au fost șapte sau opt. Cert este că sanctuarele circulare au fost două. Apoi se mai remarcă pavajul de andezid sub forma unui soare cu razele compuse din segmente
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
cam vreo sută metri și am ajuns la ceea ce a fost cândva, poarta cetății, în apropierea căreia se pot observa sanctuarele, care au formă și mărimi diferite. Exact, nu se știe dacă au fost șapte sau opt. Cert este că sanctuarele circulare au fost două. Apoi se mai remarcă pavajul de andezid sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Câteva obiecte de dimensiuni mici au fost găsite la Grădiștea Muncelului. Printre care menționez, un vas cu o
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
întindea pe o suprafață de 6 km., pătrați, construită în terase din care unele sunt susținute de ziduri înalte de 14 metri. În întregul ansamblu se pot observa conductele de apă, canale de drenaj și urme ale drumurilor pavate. Cu excepția sanctuarelor sale, zona atestă o îngemănare insolită de elemente dacice cu influență elenistică. De altfel, construcțiile de la Sarmizegetusa reprezintă cele mai importante realizări ale arhitecturii din antichitate, ele neavând nici un corespondent, din aceeași epocă. La Sarmizegetusa Regia, departe, în inima muntelui
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
Pădurarul știe să recunoască, după culoare și formă, care sunt bucățile de zid romane. Ca și ruinele castrului roman, fiecare dintre cărămizile folosite la construirea turnurilor de observație, după distrugerea cetății dace. Ciutele și cerbii vin să pască în fostele sanctuare de sacrificiu ale dacilor. De-a lungul potecilor se pot descoperi cuie romane, resturi de coif și fragmente din scuturile dacice. Toate acestea ne-au dat senzația că suntem în inima trecutului milenar. De altfel cărările sunt așa fel croite
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
fel croite, că exursioniștii nu se pot rătăcii niciodată, toate duc spre Sarmizegetusa Regia, capitala strămoșilor daci. Când ajungi, după un urcuș anevoios, pe locul enigmaticei așezări fortificate, lumina parcă a încremenit în crucea zilei. Drumul pavat ce duce spre sanctuarul mare de calcar a fost tocit de ploile miilor de anotimpuri. Puțin mai jos, pe platoul central, sanctuarul mare, circular, unde preoții daci oficiau cele mai importante ceremonii și legendarul, soare de andezid"stau nemișcați de două milenii, făfă să
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
ajungi, după un urcuș anevoios, pe locul enigmaticei așezări fortificate, lumina parcă a încremenit în crucea zilei. Drumul pavat ce duce spre sanctuarul mare de calcar a fost tocit de ploile miilor de anotimpuri. Puțin mai jos, pe platoul central, sanctuarul mare, circular, unde preoții daci oficiau cele mai importante ceremonii și legendarul, soare de andezid"stau nemișcați de două milenii, făfă să-și fi lăsat misterele pentru arheologi și istorici. Ne aflam în cetatea râvnită de Caesar și Traian, imperatorii
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
și să imprime toate culturile umanității, ale caror limbi constituie expresia cea mai densă și semnificativă. Tablele Legii celei Vechi au fost scrise de însuși degetul lui Dumnezeu (Ex. 31,18): acum este Duhul Sfânt (Luc. 11, 20). Acum Noul Sanctuar este Iisus Hristos, deschis tuturor neamurilor, Legea Nouă este Duhul Sfânt care dă mărturie despre Iisus Hristos pentru toate popoarele. Semnul limbilor profețește universalitatea mărturiei. Sfinții Apostoli și toți ucenicii vorbeau limba altor popoare, anunțau în acele limbi mărețiile lui
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
acest ou! Aceasta extraordinară ștafetă pornește din Mexico (Mariposa Monarca Reserve) până în Canada (în toata preeria și deasupra Marilor Lacuri) iar când vine toamna canadiană, fluturii pornesc înapoi spre sud. Aceștia sunt strănepoții celor care au plecat în primăvară din sanctuarul călduros din Mexic. Cum de știu, după trei, patru generații acești fluturi să revină, pe locurile strămoșilor lor, locuri pe care nu au fost vreodată? Din codul lor genetic ce încape într-un ou cât un bob de mac, ou
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
la centrul spațial „George Marshal” din Huntsvile trecând prin capitala mondială a country-ului Nashville-Tennessee din apropierea Memphis-ului lui Elvis Presley, din capitala federală și obeliscul-monument al primului președinte american George Washington al cărui nume îl poartă până pe vestitul pod Golden Gate, sanctuarul acvatic de la Monterey sau cetatea filmului din Hollywood-ul Los Angeles-ului și-apoi în pitoreștile văi și serpentine ale „drumului goanei după aurul californian” din vecinătățile, potecile și înseninările majestuoșilor Sierrei Nevada și ale celebrului Parc Natural Yosemiti cu neasemuitul și
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
astăzi o fântână cu o apă deosebită, zidită cândva cu cărămidă arsă și piatră, acum adunându-și apele limpezi și reci într-o oală de beton... Se pare că fântâna a aparținut acelei cetăți și făcea parte dintr-un mic sanctuar. Numele izvorului spune multe: Piatra Funturii, cum spun oamenii locului, dar, corect, Piatra Fortunei”. - Piatra norocului românesc - plin de lacrimi și sudoare. Și comori „sfârșind” cu viitorul. „[...] am intrat într-un vârtej de lumină de toate culorile. Apoi, când am
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
Noul Ierusalim, așa după cum i se descoperă Sfântului Ioan Evanghelistul în insula Patmos. [24] Așa după cum zidurile orașului au fost privite și tratate drept niște granițe care au rolul de a proteja zona sacră, tot așa întregul oraș este un sanctuar, construit sub îndrumarea divină și cu ritualurile lui specifice. După cucerirea Ierusalimului și stabilirea sa ca nouă capitală a poporului lui Israel, construirea Templului pe Muntele Sion a fost următorul pas ce a afirmat fondul divin al statului și autoritatea
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
evreilor ci și a creștinilor și (a) musulmanilor. Dacă pentru evrei ea reprezintă sinteza tuturor victoriilor și a gloriilor trecutului lor, precum și a tuturor speranțelor de viitor, pentru musulmani este a treia capitală sfântă, după Mecca și Medina, prin importanța sanctuarelor de pe Muntele Moria: Domnul Stâncii și Moscheea El - Aqsa. Iar pentru creștini Ierusalimul este cetatea sfântă prin excelență, pentru că pământul lui a primit jertfa de sânge a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. [27] În inima unui loc sfânt se
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
extremist iudaic. [70] Apariția creștinismului și ulterior a mahomedanismului a adus în viața cetății schimbări fundamentale care au transformat-o atât religios cât și politic. De aici au generat conflicte, ce nu s-au finalizat nici în zilele noastre. Aparteneța sanctuarelor religiose din Ierusalim unora din cele trei religii: mozaică, creștină sau musulmană, reprezintă și astăzi un subiect de discuții. În anul 627 persanii au încheiat pacea cu Împăratul Heraclius al Bizanțului. Prin tratatul încheiat, Palestina revenea la Imperiul Bizantin. În
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
o adevărată prigoană. Apariția creștinismului și ulterior a mahomedanismului a adus în viața cetății schimbări fundamentale care au transformat-o atât religios cât și politic. De aici au generat conflicte, ce nu s-au finalizat nici în zilele noastre. Aparteneța sanctuarelor religiose din Ierusalim unora din cele trei religii: mozaică, creștină sau musulmană, reprezintă și astăzi un subiect de discuții. [71] Pănă la Constantin cel Mare nu au existat, la Ierusalim, decât puține sanctuare creștine iar motivele nu sunt greu de
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
au finalizat nici în zilele noastre. Aparteneța sanctuarelor religiose din Ierusalim unora din cele trei religii: mozaică, creștină sau musulmană, reprezintă și astăzi un subiect de discuții. [71] Pănă la Constantin cel Mare nu au existat, la Ierusalim, decât puține sanctuare creștine iar motivele nu sunt greu de aflat. Cele câteva existente au constituit locuri de pelerinaj pentru creștinii din întreaga lume a Imperiului Roman. Când, în anul 313 d. Hr. Constantin cel Mare a acordat libertate creștinilor, aceștia au început
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Cairo, rezultă că Omar a permis așezarea la Ierusalim a 70 de familii evreiești. [75] Pe locul unde templul lui Omar se va construi o moschee de lemn care a fost prima dintr-un complex de geamii numite Haram Es-Șerif (sanctuarul sublim). Dintre acestea două sunt foarte renumite: Kubbet Es-Sachra, domul de stâncă și El-Aqsa, cea depărtată. [76] Când cruciații au ocupat Ierusalimul (1099 - 1187), domul stâncii a fost transformat în biserică sub numele de „Templum Domini”, în memoria templului evreiesc
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
1187, Saladin suprimă orice urmă a ocupației cruciate și adaugă ornamente, reîmbrăcând pereții în marmură și interiorul cupolei în mozaic. În mod curios, chiar la începutul perioadei musulmane a fost recunoscut caracterul universal al locurilor sfinte de la Ierusalim. Musulmanii respectau sanctuarele creștine și evreiești încurajând pelerinii spre vizitarea lor. Sub Al-Hakim (califul nebun) Ierusalimul a ajuns zile mai grele, pelerinajele fiind unterzise iar bisericile și sinagogile distruse. Perioada musulmană se încheie și ea recucerirea orașului de către creștini prin apariția la porțile
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
sefardimi - majoritari în oraș, nord - africanii - care purtau numele de vestici și vatikimi - băștinași care n-au părăsit niciodată țara. În mod curios, chiar la începutul perioadei musulmane a fost recunoscut caracterul universal al locurilor sfinte de la Ierusalim. Musulmanii respectau sanctuarele creștine și evreiești încurajând pelerinii spre vizitarea lor. Sub Al-Hakim (califul nebun) Ierusalimul a ajuns zile mai grele, pelerinajele fiind unterzise iar bisericile și sinagogile distruse. Perioada musulmană se încheie și ea recucerirea orașului de către creștini prin apariția la porțile
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului Ne cheamă cerul printre astre Cu o ispită de ofertă; În față sunt lojele noastre, Chiar la timonă, pe covertă. Dar bani n-avem de-asigurare Și drumu-i lung, cu sensul unic. Vom târâi prin sanctuare Tăcerea colbului neptunic. Vom pierde gustul de țărână În trupul prins de acalmie; Planet-albastră și bătrână Îl va-nghiți cu lăcomie. Ne-or părăsi grijile sumbre Și-a vieții zilnică sudoare; Ne-om ține-n brațe - două umbre - Prin cozi
NE CHEAMĂ CERUL PRINTRE ASTRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364689_a_366018]
-
unui om destinat să reușească”. „Mă aștept - a spus Valentin Ciucă la finalul discursului - ca acum, după această descărcare care constituie o lecție de frumusețe de care avem nevoie, să renunțe la elementele figurative și să construiască în abstract”. „Un sanctuar în care s-a oficiat un ritual” La vernisajul expoziției, la care subprefectul Angela Zarojanu s-a arătat impresionată de lucrările prezentate, a participat, alături de artiști plastici, colegi de catedră și de numeroșii admiratori, primarul municipiului Fălticeni, Vasile Tofan, care
DIMENSIUNEA PITORESCULUI, ÎN ALB ŞI NEGRU de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349575_a_350904]
-
numeroșii admiratori, primarul municipiului Fălticeni, Vasile Tofan, care a venit să-și susțină și să-și felicite concitadinul. N-a fost, așa cum a spus Valentin Ciucă, doar un simplu vernisaj, ci o manifestare prin care galeria a avut aura unui „sanctuar în care s-a oficiat un ritual”. Un ritual în care lucrărilor care „reconstituie un decor natural și sentimental” relevând „dimensiunea pitorescului în alb și negru” li s-a alăturat prezentarea și lansarea „Dicționarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova
DIMENSIUNEA PITORESCULUI, ÎN ALB ŞI NEGRU de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349575_a_350904]
-
ireversibil. Nu mai pot fi un individ normal. Nu mă pot privi în oglindă, nu o pot căuta pe Ramona. Nu îmi pot clama iubirea decât din tenebre, nu îmi pot lua de mână iubita pentru a îngenunchea în fața unui sanctuar decât în imaginație... ...Aceeași imaginație care m-a adus în fața voastră, cititorii mei. Atâta vreme cât alegerea mea a slujit Artei, a fost un mijloc pentru a reda mai bine conflictul, sfâșierea, disperarea, a fost o metodă menită a imortaliza pentru cititor
GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350232_a_351561]
-
încet propria-i ființă difuză. Ca prin farmec, viața din spatele cortinei prinde a-și forfoti instantaneu fragila existență de doar câteva ceasuri ale serii în efemeritatea decorului cu minuție construit... Probabil că mulți au parcurs, asemenea mie, în cadrul tipic al sanctuarului teatral, magia acelorași timpi inefabili ai trecerii. Am avut, într-o măsură sau alta, șansa de a simți rostogolindu-mi-se acolo, cu o iuțeală de fulger parcă, una câte una, clipele drămuite ale propriei mele vieți în hăul imens
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]