KorAP: Find »[drukola/base=sandviș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...30 >

731 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379

a bunicului meu la compania de automobile Ford a marcat singura perioadă În care vreun Stephanides a lucrat În industria automobilelor. În loc de mașini, aveam să devenim producători de platouri cu hamburgeri și de salate grecești, industriași de spanikopita și de sandvișuri calde cu brânză, tehnocrați ai budincii de orez și ai plăcintei cu cremă de banane. Banda noastră de asamblare era grătarul; utilajul nostru greu - dozatorul de sifon. Totuși cele douăzeci și cinci de săptămâni ne-au creat o legătură personală cu acel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
pitici cu mere de ceară. Margarete de plastic răsăreau din ceainice; narcise erupeau din vaci de ceramică. Fotografii cu Artie Shaw și Bing Crosby ornau pereții, alături de plăcuțe scrise de mână cu texte gen: SAVURAȚI UN LIME RICKEY DELICIOS! sau SANDVIȘURILE NOASTRE PRĂJITE SÎNT CELE MAI BUNE DIN ORAȘ! Erau și poze cu Milton punând, cu un gest teatral, cireașa pe vârful unui milk shake sau pupând bebelușul cuiva, de parcă ar fi fost primarul. Și mai erau poze cu primarii În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
o smucitură. Stând În picioare și pedalând din greu, m-am repezit În urma lui. În cealaltă parte a orașului, În Întunecimea din Casa Zebrei, tatăl meu Încerca să nu adoarmă. Baricadat În spatele tejghelei, cu pistolul Într-o mână și un sandviș cu șuncă În cealaltă, Milton se uita pe geam afară, ca să vadă ce se Întâmpla În stradă. În ultimele două nopți nedormite cearcănele lui Milton se Întunecaseră constant cu fiecare ceașcă de cafea băută. Pleoapele Îi erau arborate În bernă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
În depărtare și sirenele sunând. Auzea bâzâitul frigiderului și ticăitul ceasului. La toate acestea se adăuga năvala sângelui său, vuindu-i prin canalele din cap. Dar de la ușă nu se auzea nimic. Milton se liniști. Mai luă o mușcătură din sandviș. Delicat, experimental, Își lăsă În jos capul pe tejghea. Doar un minut. Când Închise ochii, plăcerea răsări imediat. Apoi clanța se scutură din nou și Milton sări În sus. Își scutură capul, Încercând să se trezească. Puse jos sandvișul și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
din sandviș. Delicat, experimental, Își lăsă În jos capul pe tejghea. Doar un minut. Când Închise ochii, plăcerea răsări imediat. Apoi clanța se scutură din nou și Milton sări În sus. Își scutură capul, Încercând să se trezească. Puse jos sandvișul și ieși pe vârfuri de după tejghea, ținând În mână pistolul. Nu intenționa să-l folosească. Ideea era să-l sperie pe tâlhar. Dacă nu-i ieșea, Milton era gata să plece. Oldsmobile-ul era parcat În spate. Putea ajunge acasă În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
gata să plece. Oldsmobile-ul era parcat În spate. Putea ajunge acasă În zece minute. Clanța se clătină din nou. Și, fără să se gândească, Milton păși spre ușa de sticlă și strigă: ― Am pistol! Doar că nu era pistolul. Era sandvișul cu șuncă! Milton Îl amenința pe tâlhar cu două felii de pâine prăjită, o felie de carne și niște muștar picant. Cu toate acestea, pentru că afară era Întuneric, amenințarea avu efect. Tâlharul din afara ușii ridică mâinile În aer. Era Morrison

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
asigurări. Le vedea cu ochii minții. Citi valoarea despăgubirilor de pe fiecare, apoi făcu suma. Totalul, 500.000 de dolari, Îl făcu orb la orice altceva. Jumătate de milion de parai! Milton aruncă În jur o privire sălbatică, Însetată. Reclama la sandvișuri prăjite era În flăcări. Scaunele de bar acoperite cu piele de zebră erau ca un șir de torțe. Și, Înnebunit, se Întoarse și se grăbi afară, la Oldsmobile... Unde mă Întâlni pe mine. ― Callie! Ce naiba cauți aici? ― Am venit să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
nu era, la o adică? Nu erau și Brățările cu Talismane la fel de etnice În cele mai mici detalii? Nu erau la fel de pline de ritualuri și mâncăruri ciudate? De frazeologie tribală? Spuneau „hidos“ În loc de respingător și „aiurea“ În loc de ciudat. Mâncau niște sandvișuri mititele, fără crustă, din pâine albă - sandvișuri cu castraveți, cu maioneză și ceva pe nume „măcriș“. Până să mergem la Baker & Inglis, eu și prietenele mele ne simțiserăm Întotdeauna complet americance. Dar acum nasurile pe sus ale Brățărilor sugerau că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
și Brățările cu Talismane la fel de etnice În cele mai mici detalii? Nu erau la fel de pline de ritualuri și mâncăruri ciudate? De frazeologie tribală? Spuneau „hidos“ În loc de respingător și „aiurea“ În loc de ciudat. Mâncau niște sandvișuri mititele, fără crustă, din pâine albă - sandvișuri cu castraveți, cu maioneză și ceva pe nume „măcriș“. Până să mergem la Baker & Inglis, eu și prietenele mele ne simțiserăm Întotdeauna complet americance. Dar acum nasurile pe sus ale Brățărilor sugerau că mai exista o Americă, În care nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
iritații făceau de la creme! Ce inutil era totul! Părul - inamicul - era invincibil. Era viața Însăși. I-am spus mamei să-mi facă o programare la salonul lui Sophie Sassoon din Eastland Mall. Înghesuit Între un cinematograf și un magazin de sandvișuri, Lâna de Aur făcea tot ce putea ca să se distanțeze social de vecinii săi. Deasupra intrării atârna o marchiză cu gust, imprimată cu silueta unei grande dame pariziene. Înăuntru, pe biroul de lângă intrare, erau așezate flori. Sophie Sassoon Însăși era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
replicile. Eram pe terasă, Întinse pe canapelele viu colorate. Pe un fundal cu papagali se profila capul Obiectului, cu ochii strâns Închiși, recitând. Făceam deja asta de două ore. Obiectul aproape parcursese un set complet. Beulah, servitoarea, ne-a adus sandvișuri pe o tavă și două sticle mari de Tab. Sandvișurile erau albe, fără crustă, dar n-aveau castraveți și nici măcriș. Pe pâinea pufoasă era unsă o pastă de culoarea somonului. Făceam multe pauze. Obiectului Îi trebuiau des gustări. Încă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
un fundal cu papagali se profila capul Obiectului, cu ochii strâns Închiși, recitând. Făceam deja asta de două ore. Obiectul aproape parcursese un set complet. Beulah, servitoarea, ne-a adus sandvișuri pe o tavă și două sticle mari de Tab. Sandvișurile erau albe, fără crustă, dar n-aveau castraveți și nici măcriș. Pe pâinea pufoasă era unsă o pastă de culoarea somonului. Făceam multe pauze. Obiectului Îi trebuiau des gustări. Încă nu mă simțeam bine În acea casă. Nu mă puteam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
pielea dintre ei se Închise la culoare, unind pistruii Între ei Într-o mască bălțată, cu aspect granular. Numai vârful nasului Îi rămase roz. Cărarea din păr Îi era roșie de la arsură. Pe farfurii cu marginea ondulată veneau spre noi sandvișuri, parcă plutind. Dacă ne simțeam sofisticate, comandam sos franțuzesc. Beam milkshake-uri, mâncam Înghețate și cartofi prăjiți. Pentru toate, Obiectul semna cu numele tatălui ei. Vorbea despre Petoskey, unde familia ei avea o casă de vacanță. ― Ne ducem acolo În august

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
fusesem plecat de unul singur. Nu știam cum funcționează lumea și cât costă lucrurile. Din hotelul Lochmoor luasem un taxi până la autogară, pentru că nu știam drumul. Ajuns În autogara Port Authority, mă plimbasem pe lângă magazinele de cravate și chioșcurile de sandvișuri, căutând casele de bilete. Când le-am găsit, am luat un bilet pe o cursă de noapte spre Chicago, plătind tariful până În Scranton, Pennsylvania, pentru că doar atât credeam că-mi pot permite. Vagabonzii și drogații care stăteau pe banchete mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
un acces de teamă, confuz și totuși tremurând, m-am Îmbarcat În autocarul Întunecat. Ca să fiu mai protejat, m-am așezat lângă doamna Între două vârste. Ceilalți pasageri, obișnuiți cu astfel de călătorii nocturne, Își scoteau deja termosurile și despachetau sandvișuri. De pe locurile din spate Începu să adie un miros de pui fript. Dintr-o dată mi se făcu Îngrozitor de foame. Îmi doream să fiu din nou la hotel și să comand mâncare În cameră. Curând trebuia să-mi iau haine noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352

fi fost slabă. Îmi doresc să fi fost slabă, superbă și să fi putut avea orice bărbat aș vrea. Credeți probabil că sunt nebună, cum ar veni, uite-mă și pe mine cum stau aici la muncă, singură cu un sandviș dublu masiv în fața mea - dar am voie să visez, nu-i așa? Mai am o jumătate de oră din pauza de prânz, o jumătate de oră în care să mă mai uit peste ultimul exemplar din revista mea preferată. Să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
deși unele au fost, ce-i drept, mai eficiente decât altele. Cu toate regimurile astea, eu nu am fost niciodată slabă; am fost mai slabă, dar nu slabă. Știu că mă priviți cu milă acum, văzându-mă cum îmi termin sandvișul și mă uit pe furiș prin birou să văd dacă se uită cineva. Este în regulă, zona e liberă, atunci pot să-mi deschid sertarul de sus și să extrag un baton de ciocolată ascuns în fund. Rup ambalajul oranj-deschis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
ale Jemimei. Dacă ar rămâne un simplu miros preferat, atunci totul ar fi bine, dar nările Jemimei sunt mai puternice decât voința ei. Pașii tăi devin mai lenți pe măsură ce te apropii de ghereta vânzătorului, și cu fiecare pas, imaginea unui sandviș cu șuncă, feliuțe de șuncă unsuroasă, împănate cu grăsime prelingându-se dintre feliile groase și albe de pâine - imaginea devine atât de vie, încât ai impresia că aproape îl guști. În fiecare dimineață te lupți cu tine, Jemima. Îți spui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
guști. În fiecare dimineață te lupți cu tine, Jemima. Îți spui că azi ți-ai început dieta, dar mirosul devine prea greu de suportat, și în fiecare dimineață te trezești că te așezi la rând la casă și ceri două sandvișuri cu șuncă. ― Îi plac sandvișurile cu șuncă, nu-i așa, dragă? îi spune femeia de la casă, o femeie pe nume Marge, pe care Jemima Jones a ajuns s-o cunoască. Cu mult timp în urmă, Jemima i-a spus lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
lupți cu tine, Jemima. Îți spui că azi ți-ai început dieta, dar mirosul devine prea greu de suportat, și în fiecare dimineață te trezești că te așezi la rând la casă și ceri două sandvișuri cu șuncă. ― Îi plac sandvișurile cu șuncă, nu-i așa, dragă? îi spune femeia de la casă, o femeie pe nume Marge, pe care Jemima Jones a ajuns s-o cunoască. Cu mult timp în urmă, Jemima i-a spus lui Marge că sandvișurile cu șuncă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
Îi plac sandvișurile cu șuncă, nu-i așa, dragă? îi spune femeia de la casă, o femeie pe nume Marge, pe care Jemima Jones a ajuns s-o cunoască. Cu mult timp în urmă, Jemima i-a spus lui Marge că sandvișurile cu șuncă sunt pentru șeful ei. Săraca fată, s-a gândit Marge atunci, eu știu că de fapt sunt pentru ea. Iar pentru că Marge este un suflet bun, se preface că o crede. ― Ce zi minunată, spune Marge, dându-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
cu șuncă sunt pentru șeful ei. Săraca fată, s-a gândit Marge atunci, eu știu că de fapt sunt pentru ea. Iar pentru că Marge este un suflet bun, se preface că o crede. ― Ce zi minunată, spune Marge, dându-i sandvișurile Jemimei. Aceasta și le îndeasă în geantă, continuând șarada, și apoi o ia în sus pe stradă. După câțiva metri, sandvișurile cu șuncă încep să te cheme. „Jemima“, șoptesc ele din adâncul genții tale. „Suntem minunate și unsuroase, Jemima. Simte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
Iar pentru că Marge este un suflet bun, se preface că o crede. ― Ce zi minunată, spune Marge, dându-i sandvișurile Jemimei. Aceasta și le îndeasă în geantă, continuând șarada, și apoi o ia în sus pe stradă. După câțiva metri, sandvișurile cu șuncă încep să te cheme. „Jemima“, șoptesc ele din adâncul genții tale. „Suntem minunate și unsuroase, Jemima. Simte-ne. Gustă-ne. Acum.“ Iar tu, Jemima, îți îndeși mâna înăuntru, dorința învinge rapid orice tensiune legată de mâncatul în public

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
șoptesc ele din adâncul genții tale. „Suntem minunate și unsuroase, Jemima. Simte-ne. Gustă-ne. Acum.“ Iar tu, Jemima, îți îndeși mâna înăuntru, dorința învinge rapid orice tensiune legată de mâncatul în public, și din una, două, trei, patru înghițituri sandvișurile s-au dus. Apoi o iei spre birou, ștergându-te la gură cu mâneca și oprindu-te la chioșc să-ți cumperi niște bomboane mentolate fără zahăr ca să ascunzi mirosul de șuncă. Diminețile ți le petreci sortând scrisori și uitându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
ceas până la 11.30, când e timpul pentru ceai. „Mor de foame“ îi spui tu atunci lui Alison, secretara care stă în fața ta. „Nu mi-am luat micul dejun“, mai spui - e felul tău de a-ți cere scuze pentru sandvișul cu șuncă și ou pe care îl aduci de la cantină, împreună cu o ceașcă de ceai și trei pastile de zaharină. După aceea, te întorci la cantină pentru prânz în fiecare zi la 1. Iei o salată de fiecare dată, numai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]