1,540 matches
-
văd pământurile nemuncite și pădurile distruse, când bogățiile și pământul Țării sunt date pe nimic străinilor, pentru comisioane grase, întreb ce a adus românilor capitalismul și „darul divin” al domnului Petcu? Fabrici închise, milioane de oameni „disponibilizați”, agricultura adusă la sapă de lemn, la propriu... Statul român nu investește, nu creează locuri de muncă, ci le desființează. Se împrumută, dar nu dă socoteală ce face cu banii împrumutați. România nu mai produce aproape nimic. Zi de zi auzi numai de taxe
„Confecţionez haine din pielea clientului…” by http://uzp.org.ro/confectionez-haine-din-pielea-clientului/ [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
mamă. Dar dacă nu înveți, cum mai evoluează lumea? Nu vezi acum? Se mai ară cu plugul tras de vaci când nu ai cai sau boi? Se mai culege grâul cu secera? Totul este mecanizat. - Da, mamă, dar tot cu sapa se taie buruienile la C.A.P. Când eram mai tânără, mergeam și eu la colectiv. Acuma nu mai pot. M-au scos la pensie și mi-au dat 25 lei pensie. Ce să fac cu acești bani? Dacă nu aș
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392449078.html [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcție (cuie, ținte, scoabe), obiecte de întrebuințare curentă (vase, strecurători, cuțite), piese de harnașament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți). Aici putem adăuga și variatele piese de îmbrăcăminte sau podoabele realizate din fier
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Carol. “-La ce bun că am făcut liceul agricol, că tot țăran am rămas.Bine zicea socru-meu, că învăț să nu-mi tai piciorul.Că soacră-mea ne făcând “șiicoală”, cum zicea el, se taie mereu la picior cu sapa la prășit! Glumea bietul de el, dar vorba românului, pe atunci scroafa era moartă de mult în cocină, și noi făceam bancuri cu olteni și cu ... tovarășul. Purceaua o omorâse comuniștii.Ăia doreau să avem o țară bogată cu un
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
facă experiențe pe noi, fără să fim întrebați. Am oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și să le sporească rodnicia
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_11_.html [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
de proză scurtă ”România-catedrala din Carpați” Deși era duminică, Nelu se trezi la aceeași oră matinală la care se trezea zilnic și-și lua trais- ta de gât, să meargă la școală. Numai că de data asta a luat o sapă mai potrivită pentru mușchii lui, că doar era elev în clasa a V-a. Era prima duminică din iunie, 1961, când, dirigintele clasei, C. Emil a mobilizat toți elevii de la școala cu clasele I-VII Țepești pentru o zi de
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
și o mică atenționare a modului de lucru: să se taie buruienile bine, iar lângă firul de porumb să fie jumulite cu mâna, fiecare să-și țină rândul, să fim atenți să nu ne lovim sau să ne tăiem cu sapele. După ce am fost repartizați pe rândurile de porumb și ne-am apucat de prășit, profesorii s-au retras la umbra unui ulm, care se afla cam la un kilometru depărtare, în mijlocul câmpului. S-au autoservit dintr-un termos cu cafea
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
dar ea, parșivă mare, le tot scăpa ca un preș tras de un circar, lăsându-i cu fundul pe pământ și cu ochii în lumină. Habar n-aveau de noi! Căldura începuse să ne înmoaie puterile. Parcă se decăliseră și sapele, nu mai tăiau buruieni- le, nu mai aveam spor, nu înaintam pe rând, iar când ne uitam și vedeam cât e până la capătul rândurilor, amețeam. Nimeni nu vorbea. Fetele mai dau câte o fluierătură sau un chiot anemic. Eram învățați
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
VI-a...de, mai mare. Era chipeș: brunet, cu ochii negri, tuns scurt, purta un tricou și pantaloni scurți, iar în picioare niște teniși chinezești de culoare albastră. Deodată, l-am auzit: “aoleooo”! - Ce pățiși, Nicule? l-am întrebat. - Sării sapa dintr-un bulgăr, îmi tăie tenișul și unghia de la degetul mare. S-au adunat câțiva dimprejur, de pe rândurile vecine. Unii se uitau cu milă, alții râdeau: . El se așezase pe coada sapei și-și scosese tenișul. Scuipa pe degetul de la
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
aoleooo”! - Ce pățiși, Nicule? l-am întrebat. - Sării sapa dintr-un bulgăr, îmi tăie tenișul și unghia de la degetul mare. S-au adunat câțiva dimprejur, de pe rândurile vecine. Unii se uitau cu milă, alții râdeau: . El se așezase pe coada sapei și-și scosese tenișul. Scuipa pe degetul de la picior și-l ștergea cu o foaie de porumb. Dintre fete, Ika, verișoara lui a rupt din marginea baticului o fâșie de doi centimetri lățime și l-a bandajat. - Ăsta e un
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
chiuind pe prietenii mei din sat cu care zilnic mă scăldam. Pe Nicu l-am lăsat pe răstav. Când m-am întors, nu l-am mai găsit.L-am ajuns aproape de Șasa. Mergea șchiopătând cu tenișul în mână și cu sapa pe spinare. L-am întrebat dacă îl doare. Mi-a spus că degetul e amorțit; nu-l simte. Părea calm, liniștit, gânditor... Am coborât pe vad. Din apă nu se vedeau decât capete, iar pe nisip cămăși, pantaloni, teniși, pantofi
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
L-am întrebat dacă îl doare. Mi-a spus că degetul e amorțit; nu-l simte. Părea calm, liniștit, gânditor... Am coborât pe vad. Din apă nu se vedeau decât capete, iar pe nisip cămăși, pantaloni, teniși, pantofi, șepci și sape. Eram numai băieți. Se auzeau chiote, strigăte, urlete, de răsuna zăvoiul până la biserică. Balamuc în toată regula! Mulți colegi din Măneasa, din Țepești, Popești și Budele nu cunoșteau Nenciuleștii, gârla asta niciatât. Noi, cei de aici, am cunoscut-o din
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
pericol permanent. Neprevăzutul stă la pândă. Când unii colegi făceau pluta pe suprafața apei, alții săreau de pe mal în baltă, pentru că al- tădată săream de pe pod, dar acum nu mai este. A fost luat de apă. Am lăsat și noi sapele pe nisip, ne-am dezbrăcat și ne-am aruncat în apă amestecându-ne printre ceilalți. Mai la margine, unde apa era până la genunchi, câțiva se luaseră la trântă în- cercând să-l bage pe Mărin Calotă cu capul în apă
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
numai cu sufletul la gură. Hai că le spun eu. De frica mamei nu prea știam, dar când auzeam de tata, tremuram vargă. O mai pățisem. Am ieșit din apă. După mine au ieșit toți. Ne-am îmbrăcat, am luat sapele și am ieșit pe mal. Soarele încă dogorea. Mai era mult până să scapete. - Băi Nelule, de-ar fi și la mine în Bude o boltâie ca asta, toată ziua m-aș bălăcii în ea, ca rățoiul, mi s-a
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
i-am băgat vorbele-n seamă, pentru că nu știa ce-l poate paște. Lângă o cruce, din multele puse la pod, când să ne despărțim, s-o luăm către casă, Nicolae Dăncău, privind înapoi, întreabă speriat: - Măăi, dar hainele și sapa aia pe nisip ale cui sunt? Ne-am întors toți privirile și am rămas înmărmuriți. Pe nisip erau tenișii, tricoul, pantalonii și sapa lui Nicu Stoian din Bude. Am așteptat cu gândul ca s-a dus prin zăvoi, după vreun
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
ne despărțim, s-o luăm către casă, Nicolae Dăncău, privind înapoi, întreabă speriat: - Măăi, dar hainele și sapa aia pe nisip ale cui sunt? Ne-am întors toți privirile și am rămas înmărmuriți. Pe nisip erau tenișii, tricoul, pantalonii și sapa lui Nicu Stoian din Bude. Am așteptat cu gândul ca s-a dus prin zăvoi, după vreun a- nine, ca omul. L-am strigat; niciun răspuns. Am mai așteptat...Nimic! Ne-a încolțit în minte un gând sinistru; că Nicu
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
David Iancu Segal, presedintele Comunității Evreilor din Brăila. Indifirent de motivație ( complot secret al evreilor de a stăpâni lumea, vina de a-L fi trădat pe Isus, caracter urât, educație intelectuală, că sunt leneși și nu vor să dea cu sapă, inventatori ai sistemului bancar mondial și cauza a sărăcirii unor popoare), așa ceva NU AR TREBUI SĂ EXISTE. Realitatea depășește cu mult ficțiunea trilogiei "Jocurile Foamei". Ne pune în față o oglindă, cine suntem noi? Oameni sau monștri extratereștri? Omul trebuie
JOCURILE FOAMEI (4) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1477644709.html [Corola-blog/BlogPost/369651_a_370980]
-
Într-un joc de ea știut, Renunțarea că o smoala, Toate cele ce- au durut, Fără șansă că uitarea Trupului fără de vină Să se-ascundă-n resemnarea Umbrei fără de lumină, Să iubesc precum o apă Care curge, răcorește, Naște vis când maluri sapă, Care nu se mai oprește, Niciodată. Nicăieri. Ploi să-nece în puhoaie, Fiindcă mâinele, că ieri, Poate fi motiv de ploaie. Silvana Andrada Tcacenco 27.10.2016 Referință Bibliografica: MOTIV DE PLOAIE / Silvana Andrada : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MOTIV DE PLOAIE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1487372341.html [Corola-blog/BlogPost/377410_a_378739]
-
până când marea se dezlipește din cauza câmpiei de valuri câmpia se dezlipește din cauza copacului de iarbă copacul se dezlipește din cauza iubirii de frunze iubirea nu se mai vede dansând goală din cauza ochiului iar ochiul de sete se dezlipește de scrisoare și sapă cu mâinile pe piept Referință Bibliografică: dezlipirea / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1151, Anul IV, 24 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DEZLIPIREA de VASILE PIN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Dezlipirea_vasile_pin_1393256655.html [Corola-blog/BlogPost/343487_a_344816]
-
și mărimea slipului până nici nu mai există aproape. Dacă așa le place să fie, vulgare... - Măcar dacă ar avea ce arăta. Nu o vezi pe scofâlcita aia? Cred că are cincizeci de ani. Ce-i mai trebuie topless? La sapa porumbului tot topless se duce? - Poate că nu-i țărancă. Sătencele au totuși bunul simț în ele, nu sunt ca unele de la oraș, frustrate. Fetele și-au strâns bagajul și au părăsit plaja, îndreptându-se spre hotel. În cameră și-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_stan_virgil_1390363047.html [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
în comun este faptul că fiecare se vrea mai mare decât celălalt. În goana lor după mărire (putere și bogăție), fiecare face greșeli peste greșeli, fiecare suferă și se chinuie, fiecare tânjește după mai mult, fiecare nedreptățește pe mulți, fiecare sapă la temelia Bisericii, nu după Sfintele Moaște, ci ca buldozerul bolșevic pentru dărâmare, fiecare se aruncă în luptă cu tot arsenalul lor politico-ocult, dar niciunul, absolut niciunul nu renunță la slava aceasta deșartă, totalitară, dar trecătoare. Paradoxul constă în faptul
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sun_gheorghe_constantin_nistoroiu_1351762471.html [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
moldovenești, poartă straie tradiționale de sărbătoare, care aduc aminte de Putna, de Suceava, de Stupca, de Botoșani, de Copou, de Țicău, de Tescani, de țărani buni de treabă și de oaste, de coasă, de coarnele plugului, de turmele albe, de sapă și de horă, de dragoste și de toate omeneștile duhuri și fapte ale neamului pe care Anton Achiței îl slujește cu mângâierea din cântec, dragostea din cântec, îndemnarea din cântec, strigătul din cântec, „Tatăl nostru” din cântec...! Mai rar, și oare
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396901698.html [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
și mîne nu mai sîntem. Cîndu-i să te ia dracu', te ia și din pragu' bisericii. ...Acu' și pentru mine tot una-i. Am ajuns o rogojină veche pe care nici cînii n-ar roade-o. Ce să mai trăiesc?! Sapa și lopata ș-o mînă de țărnă-n ochi. De-acuma copiii și nepoții să-mi trăiască și să se bucure de lume, că eu mi-am trăit traiul, mi-am mîncat mălaiul”. * Căutînd prin podul casei, dau peste o
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Niste_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_miscarea_rugul_aprins_0.html [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_miscarea_rugul_aprins_0.html [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]