25,706 matches
-
aurora: eu modelez lumina când se preschimbă ora ! și apele din mine stârnesc nesaț de vise opriți-vă din joacă ! doar asta le mai zise. căci se`nălță năvalnic tumult de apă mare cu uriașe roiuri de picuri plini de sare: lumina ce-o aducem pe crestele de val produce strălucire mai mult ca un cristal ! tăceau umil ascunse, ferite de arțag un muc de lumânare și un chibrit pribeag cu licărul anemic avut de mii de ani. rugau în șoaptă
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442035608.html [Corola-blog/BlogPost/378230_a_379559]
-
de viciu? Cu un deosebit simț civic, moralistul și epigramistul (și chiar fabulistul, prin morala fiecărei poezii) încearcă să tragă semnalul de alarmă atunci când situația o impune, când lucrurile scapă de sub control și o iau razna, adăugând un pic de sare și piper catrenului sau schiței umoristice și, fără să manifeste răutate, scoate în evidență proliferarea răului, cât mai e timp pentru îndreptare și vindecare. Pe de altă parte, umorul, sarcasmul, șarja amicală, duelul epigramatic, stârnesc râsul, ori măcar râsu’-plânsu
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
de divertisment intelectual și o stare spirituală bună, stimulându-i în același timp să se înhame și ei la caleașca umorului românesc. Umor concentrat în pastiluțe vitaminizante de spirit, sarcasm și ironie, atât cât să nu devină răutate, piper și sare, ingrediente absolut necesare, cât să dea gust, pilde morale și învățături din pățanii amuzante, toate găsite într-o carte admirabilă, cu patru autografe de marcă. Pentru a gusta din deliciile și savoarea acestei cărți, să-i luăm pe rând pe
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
kg și ajung la 1 m lungime. Consumă iarbă de mare. Înfățișarea lui Godzilla din film a fost inspirată de aceste iguane. Curios că, pe plajă, le-am văzut cum scuipă pe nări! De fapt, posedă glande prin care elimină sarea din corp. Toate reptilele sunt ectoterme (adică temperatura corpului depinde de cea a mediului înconjurător). Pe lângă iguanele marine, în Galápagos viețuiesc și iguane terestre (iguanas terrestres), portocalii, maronii. Pot ajunge până la 13 kg și trăiesc peste 60 de ani. Acestea
IGUANELE LUI DARWIN de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1492260652.html [Corola-blog/BlogPost/354237_a_355566]
-
taxe pe venit? Ai dat legi doar pentru tine ai tăi au mereu ce vor, -schimbă-ți viața-o zi cu mine să simți greul din popor! Mi-au lăsat părinții vorbă: -,,să fiu bun cu-ai mei copii,,! plânsu-mi este ,,sarea-n ciorbă,, tot plătind să trăiesc, știi? România mea de aur blându-ți grai, porți de osândă lasă-ți sufletul TEZAUR nu-i lăsa pe hoți să-l vândă! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Scrisoare către România / Doina Bezea : Confluențe Literare
SCRISOARE CĂTRE ROMÂNIA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1486111729.html [Corola-blog/BlogPost/375505_a_376834]
-
acestor rudari, erau focurile aprinse în serile de vară, când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești, iar fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care arunca din când în când câte o mână de sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie. Aveau rudarii un fecior, numit Cosmin, cu vreo doi ani mai mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > CU FAȚA LA RĂSĂRIT Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1540 din 20 martie 2015 Toate Articolele Autorului trigam la orizonturi de sare nimeni nu mă auzea se rostogolea timpul peste margini pâmă la tine. Era o frescă pictată pe cer când nopțile se-nghesuiau în gol, lumina îngenunchease pe ziduri cu fața la răsărit. S-a născut clipa fierbinte care trecea prin ziduri, cetățile
CU FAŢA LA RĂSĂRIT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1426838376.html [Corola-blog/BlogPost/379786_a_381115]
-
pentru un viitor opac, previzibil și scadent în vrerea de neostoit a timpului ucigaș( Pisica neagră). Timpul implacabil vestit de ecoul clopotului/ din adâncuri( Lacrima icoanelor). Clopotul lugubru, mesianic, clopotul prevestitor al morții iminente într-o lume a deșertului de sare al mării( Sirena deșertului) și a diluviului terifiant( Făptura ta). O necuprindere împresurată de ape . Apa morții imaginată ca matrice leșioasă în care eșuează înțelesul din cuvinte. Bătrâneții îi lipsește măreția tragediei, chiar dacă, furat de valul zicerii înalte, expresive, poetul
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
Agățată-i sta de toartă, Să nu uit, a lui consoartă Într-un mini-jup, parol, De scăpă și de control, Frate, la aeroport, Tocmai bun pentru export ; Cățeluș cu păr buclat, Stând la umbră a visat Covrigei cu mac, cu sare, Peste mări, peste hotare, Mulți și calzi, așa grămadă, De se-nghesuiau pe coadă Și ciolane, da’ babane Și volane, de merțane, Din cer că picau frumos, Să le ia, doar,de pe jos, Pe alese, pe culese, Fără jene între
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1433988998.html [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
agasată de jocurile acestea de copil retardat, îi ia în lipsă instrumentarul și-l aruncă în closet. Toate bune și la locul lor. Vine omul acasă, mănâncă bine se duce în grădină, se gândește să-și aprindă o țigară și sare în aer cu privată cu tot. Întrerup, caut niște mărunțișuri fără importanță și văd doi pisoi, parcă erau din porțelan de Saxa, jucându-se peste grămada de lemne. Probabil ai vecinului. Mă privesc cu neîncredere sporită, îmi scanează fizionomia, iau
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Prieten_cu_teroristii_ion_untaru_1353675295.html [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
morții galante plimbându-și imaginea și lecțiile de pian prin fața satelor fără porți. Se desfrunzesc pietre, sângele se aruncă cu praștia și se răsucește-n răni, aripile zeilor îngheață înainte de a atinge numărul vieții. Nu trezi ecourile în șirul ierbii sarea din adevăr s-a sfârșit. Rămâne izul amar cât molozul dus cu lopata și spălat cu grijă la izvor. Clocotul sălbatec s-a stins în aerul abrupt și pasagerul din toamne abia își mai caută moartea pe obrazul strâmb al
TRECEREA DINTÂI de ELENA LAURA BUMBAC în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_laura_bumbac_1411060128.html [Corola-blog/BlogPost/349925_a_351254]
-
strigă la ei: - Hei, voi! Ce v-apucă pe-amândoi? Vă faceți semne despre mine? - Ceee? tresări Simona, auzindu-l, cum poți crede asta, căpitane? - Nuuu! Căpitane, ce-ai? Cum să ne facem semne despre tine, când ești prietenul nostru? sării și Miță, cum poți crede așa ceva? - Lasă mă, că știu io care-i treaba cu voi, vă pare rău de mine, le spuse, privindu-i grav, nu mă luați de prost, vă rog io! Să știți că dacă o să mă
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1468614416.html [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
din foc și din apă. Și din nou, altă cruce. Pare să aibă un sens, o cheie, un rost, un temei. Teo Cabel ne învață că nu există cale de întoarcere. Nu poți privi înapoi precum Lot la stana de sare. În caz contrar, „Te vei răstigni la intersecția zilelor” - adaugă el implacabil. Nici sentimental, nici liric, nici nostalgic, Teo Cabel este un poet lucid, destul de transparent, care-și construiește discursul din mici fragmente de vitraliu, lipite dibaci, astfel încât să lumineze
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_tainei_recenzie_la_cezarina_adamescu_1367572207.html [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
în tradiția populară, în satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului din zona Bălăcița, regiune spre care se îndreptau, din vechime păstorii transilvăneni în transhumasnța lor către bălțile Dunării. Ei făceau popas de aprovizionare cu făină, sare și altele la Moara Mătușii, de lângă Strehaia. În ansamblu, secolul al XIX lea constituie și pentru tradiționalul sector al morăritului perioada unor evoluții semnificative care îl plasează într-o poziție importantă pentru viața economică a unei societăți aflată în schimbare
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
său la mânăstire”8). Între numeroasele moșii dăruite Mănăstirii Arnota se află și moșia Dobriceni, aflată în apropiere de mănăstire, dincolo de Bărbătești. Satul Dobriceni, asemenea celorlalte sate din jurul localității Ocnele Mari, era sat de măglași, adică lucrători minieri care extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele Mari. Aceste obligații prea mari i-a determinat pe moșnenii din
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
din jurul localității Ocnele Mari, era sat de măglași, adică lucrători minieri care extrăgeau sarea. Ei erau doar cu numele moșneni, adică mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele Mari. Aceste obligații prea mari i-a determinat pe moșnenii din Dobriceni să se vândă rumâni lui Chirca, comisul de la Ruda, cu condiția să fie scoși de la magle. Chirca comisul însă nu-i scoate de la maglă - se vede
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
IV. 1896, în Moinești); 25. XII. 1935 - a murit Paul Bourget, în Paris (n. 2. IX. 1852, în Amiens); 25. XII. 2000 - a murit W. V. Quine (n. 25. VI. 1908, în Ohio). Tristan Tzara - gigantică lepră albă a peisajului sarea se grupează în constelație de păsări pe tumoarea căptușelii în plămânii săi stele de mare și bolduri se echilibrează microbii se cristalizează în palmieri ai leagănelor de mușchi salut fără o țigară tzantzantza ganga bouzdouc zdouc nfoùnfa mbaah mbaah nfoùnfa
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/tara-vede-alb/ [Corola-blog/BlogPost/339616_a_340945]
-
Plutind în lumi de basme, minunate, Cu zâne bune, zmei și feți frumoși Răpește-mă din turnul din cetate Și frânge-mă-n umbrar de chiparoși. Iar dac-o lacrimă s-o scurge-agale Pe-obrazul supt, pe buze simte-i sarea Nectar de suflet toarnă în pocale Și-apoi să ne-mbătăm cu neuitarea ... (17) Ion VANGHELE: ÎN AGONIA VORBELOR RĂZLEȚE În agonia vorbelor răzlețe Te strâng iubind, ca zborul unui graur Trec în argint pe lângă ochi de plaur Dorințele cu
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1330073507.html [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
și-un viscol de tăceri de-un ruginiu aparte le-a făcut albe-n mine, și, iată, înspre nord, din franjuri de ruine se-așterne primul pod de gheață. Pe ce distanță oare l-am împărțit cândva în petice de sare? Împărăția ta cât dăinuia prin soare? Cât s-a topit din el pe valurile verii și cât e de oțel pe umbra înserării? Vezi ce frumos e cerul?! Tu știi cât de frumos în picuri, adevărul se pierde luminos de
FLORI DE GER de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Flori_de_ger_gina_zaharia_1357763425.html [Corola-blog/BlogPost/341711_a_343040]
-
coronița din flori, chiar dacă păpucii lui sunt stâlciți, dar care dintr-un egoism ce nu poate fi explicat în loc să o ajute în relația cu tânți Sinica, un alt personaj ce va avea o influență benefică asuprea tinerei adolescente, va pune sare pe rană făcută de o mamă ce nu poate să-și controleze trufia chiar dacă pune în joc soarta fiicei. Mătușa Moni, unchiul George, tânți Sinica și fiica ei handicapata Ina, Carol și Romică, iată câteva personaje, pozitive sau negative, care
UMILINŢĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ SAU LA O CEAŞCĂ DE CAFEA CU CATI URUCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1405111525.html [Corola-blog/BlogPost/349129_a_350458]
-
și e teamă-n ochii mei... Și mândrele se-așază-ntre oglinzi Cu straiul Evei să visesze la flăcăi Strigoii -ncep să țipe după grinzi Și caii se trezesc zburând în văi... Și peste tot e-o vrajă și plutește Descântecul de sare și prin noi Răsare busuiocul. Și stropește Agheazma, peste toate-n sfinte ploi... Cununi de usturoi pe la ferestre Și candele aprinse la icoane Gonesc stihiile ce dau de veste Că vârcolacii-s plini de draci și toane... Dar primul, el
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_violetta_petre_1361545075.html [Corola-blog/BlogPost/341251_a_342580]
-
La-nceput nu-i nimic, numai frică, gust suav furișându-se-n toate, poleială pe turnuri ne pică o Gomoră lucind de păcate, ca o caznă ce pâinea o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o țeavă de tun aburind, râd cu lacrimi, nu plâng, râd cu lacrimi, ca un vas
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1483609405.html [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
capturat în ziua aceea. După ce am pus totul la congelator, mi-am preparat câțiva hanuși mai mici, asigurându-mi astfel prânzul de burlac. Eram foarte atent la curățarea peștelui și pregătirea lui pentru prăjit, având grijă să-l dau la sare, ca să nu se crape în timpul prăjitului. Apoi m-am ocupat să fac mujdeiul de usturoi și mămăliguța la ceaun. Între timp, am dat o fugă la Alimentara de vizavi de blocul meu și mi-am cumpărat un coniac albanez, slăbiciunea
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406360828.html [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
porumb, mei, linte, bob, mazăre etc. f. Hrana uscată este a șasea treaptă a postului călugăresc, la care ajung de obicei pustnicii cei mai râvnitori. Cei care petrec în această nevoință mănâncă numai pesmeți de pâine muiați în apă, cu sare sau puțin oțet, o dată pe zi și cu măsură. Așa se nevoiau sihaștrii de pe Valea Nilului. g. Hrana sau mana dumnezeiască este ultima și cea mai înaltă treaptă a postului călugăresc, la care ajung foarte puțini dintre asceți, după o
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
lume? Invidia, Doamne, n-ar mai avea nume! Invidia: - De ce vecinu-i mai bogat, De ce mai multe a acaparat? Doamne, știi tu cine domnește azi în lume? Fățărnicia, Doamne, n-ar mai avea nume! Fățărnicia. În față îți promite marea cu sarea. În fapt rămânem numai cu răbdarea. Doamne, știi tu cine domnește azi în lume? Sărăcia, Doamne, n-ar mai avea nume! Sărăcia, ce-a intrat în orice casă De nu mai are omul cum să iasă. Doamne, știi tu cine
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]