380 matches
-
năvălire bastarnică din a. 29” îi apare eminentului savant ca reprezentând „doar începutul unei serii noi de turburări și deplasări de popoare, care de acum înainte va dura violent aproape un veac, sub rubrica noului ocupant clasic al stepei dunărene, sarmații.”8 Flancând lumea geto-dacică din două laturi, prezențele sarmatice sunt de natură să determine în mare măsură traiectoria politico-militară a acesteia: „Puterea getică este irosită în mici hărțuieli de apărare împotriva năvălitorilor, sau este risipită în zadarnice participări la năvălirile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
zadarnice participări la năvălirile sarmatice din sudul Dunării. La fel va fi, ceva mai târziu - în prima jumătate a secolului I - și dincolo, în vest, între Dunăre și Tisa, ba chiar și mai departe spre munții Ardealului vestic, unde aceiași sarmați vor slăbi pe dacii apuseni.”9 Pentru cea de a doua jumătate a secolului I, după ce analizează critic succesiunea evenimentelor politico-militare de la Dunărea Mijlocie și de Jos, constând în principal din raiduri dacosarmate împotriva provinciilor dunărene ale Imperiului și respectiv
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Jos, constând în principal din raiduri dacosarmate împotriva provinciilor dunărene ale Imperiului și respectiv din reacțiile Romei la acestea, Pârvan susține existența unei coordonări a acțiunilor antiromane ale formațiunilor armate ale reprezentanților celor două grupuri etnice implicate, considerându-i pe sarmați, mai exact pe roxolani „prieteni credincioși ai dacilor până la Decebal” și neavând nicio ezitare în a-i identifica pe cataphractarii acestora „luptând în mijlocul dacilor împotriva romanilor” în cunoscuta imagine de pe Columna lui Traian.10 În paralel, sunt invocate încercările romane
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
și neavând nicio ezitare în a-i identifica pe cataphractarii acestora „luptând în mijlocul dacilor împotriva romanilor” în cunoscuta imagine de pe Columna lui Traian.10 În paralel, sunt invocate încercările romane de instituire a unor relații clientelare cu unii dintre regii sarmaților, în perspectiva confruntării decisive a Imperiului cu regatul dac cu centrul în Transilvania, în cazul căruia acest tip de politică se dovedise falimentară.11 Referitor la consecințele implicării roxolanilor în războaiele dacice, Pârvan scrie că „în ce privește pe sarmați [...], este sigur
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
dintre regii sarmaților, în perspectiva confruntării decisive a Imperiului cu regatul dac cu centrul în Transilvania, în cazul căruia acest tip de politică se dovedise falimentară.11 Referitor la consecințele implicării roxolanilor în războaiele dacice, Pârvan scrie că „în ce privește pe sarmați [...], este sigur că Traian i-ar f bătut, dar nu i-a distrus, ba chiar, dimpotrivă, a căutat să-i constituie în regat clientelar, plătindu-le stipendii anuale, așa precum erau legați cu Roma și iazygii din pusta Tisei încă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Tomaschek) sau îndepărtatul Pharzoios, propus de unii istorici străini.13 Anumite ezitări sunt vizibile și în privința desemnării exacte a grupurilor sarmatice implicate în conflictele cu romanii la Dunărea de Jos, Pârvan preferând utilizarea unei formule mai generale, „roxolanii și ceilalți sarmați”14 atunci când se referă la ramurile iranofone menționate în notoria inscripție pusă în cinstea fostului guvernator din anii 60-68 al Moesiei, Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. Alte pasaje arată că îi sunt cunoscuți și sarmații siraci, cu regele lor Aripharnes 15
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
formule mai generale, „roxolanii și ceilalți sarmați”14 atunci când se referă la ramurile iranofone menționate în notoria inscripție pusă în cinstea fostului guvernator din anii 60-68 al Moesiei, Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. Alte pasaje arată că îi sunt cunoscuți și sarmații siraci, cu regele lor Aripharnes 15, dar și aorșii, pe care însă este înclinat să îi considere un trib dacic sau eventual illiric.16 Corallii „acoperiți cu piei” evocați de Ovidiu (Tristia, IV, 8, 83) îi apar ca un grup
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
îi considere un trib dacic sau eventual illiric.16 Corallii „acoperiți cu piei” evocați de Ovidiu (Tristia, IV, 8, 83) îi apar ca un grup sarmatic ajuns în vecinătatea Dunării de Jos17, după cum și lacringii sunt aparent incluși în rândul sarmaților într-un fragment neclar care conține un comentariu al unui pasaj din Germania lui Tacitus.18 În cadrul analizei imaginilor figurate pe Monumentul triumfal de la Adamclisi 19, sarmații sunt identificați fără probleme, după „caftanele lor lungi îmblănite, asemănătoare șubelor căzăcești”, însă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
în vecinătatea Dunării de Jos17, după cum și lacringii sunt aparent incluși în rândul sarmaților într-un fragment neclar care conține un comentariu al unui pasaj din Germania lui Tacitus.18 În cadrul analizei imaginilor figurate pe Monumentul triumfal de la Adamclisi 19, sarmații sunt identificați fără probleme, după „caftanele lor lungi îmblănite, asemănătoare șubelor căzăcești”, însă absența de pe metopele care îi redau pe combatanți a cataphractarilor, „din care nu vedem nici măcar un exemplar de leac apărând pe monument”, pe de o parte, și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
nici măcar un exemplar de leac apărând pe monument”, pe de o parte, și repartizarea scenelor cu barbari purtători de caftane doar pe creneluri, nu și pe metope, pe de altă parte, îl conduc pe pătrunzătorul istoric la concluzia că acești sarmați, pe care îi localizează în câmpia munteană, nu sunt reprezentați în ansamblul arhitectural în cauză într-o ipostază beligerantă, ci doar ca o populație supusă fără luptă, ca urmare a efectelor globale ale acțiunilor desfășurate în regiune de împăratul Traian
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
aceștia, în care istoriografia ulterioară i-a recunoscut pe buri, în urma unei îndelungate dezbateri, care rămâne totuși deschisă. Despre bastarni, pe care îi considera nomazi 20, Pârvan afirmă că „acești celto-germani [sunt] supuși fie dacilor, spre vest și nord, fie sarmaților, spre est, în Moldova și Basarabia” și că sunt înarmați pentru luptele contra lui Traian fie de Decebal, fie de aliații săi sarmați, aceasta fiind explicația prezenței la ei a unor tipuri de arme specifice cavalerilor iranieni, respectiv „iatagane uriașe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
considera nomazi 20, Pârvan afirmă că „acești celto-germani [sunt] supuși fie dacilor, spre vest și nord, fie sarmaților, spre est, în Moldova și Basarabia” și că sunt înarmați pentru luptele contra lui Traian fie de Decebal, fie de aliații săi sarmați, aceasta fiind explicația prezenței la ei a unor tipuri de arme specifice cavalerilor iranieni, respectiv „iatagane uriașe [...], săbii sarmatice purtate cu două mâini, pomenite de Tacitus cu prilejul năvalei roxolanilor în iarna a. 68-69 (Istorii, I, 79)”21. Se susține
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
prezenței la ei a unor tipuri de arme specifice cavalerilor iranieni, respectiv „iatagane uriașe [...], săbii sarmatice purtate cu două mâini, pomenite de Tacitus cu prilejul năvalei roxolanilor în iarna a. 68-69 (Istorii, I, 79)”21. Se susține astfel subordonarea față de sarmați a bastarnilor din Moldova, care „încă de la sfârșitul secolului I î.e.n., când puterea getică scade - Burebista neavând după el un urmaș în stare a-i continua opera - este toată sub stăpânire sarmatică, [dar] e de fapt mereu locuită mai departe
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
situația este estimată la fel și pentru triburile getice din regiune: „Dacă deci regatul lui Dicomes din SE Carpaților, în afară de participarea la lovitura bastarnică din a. 29, nu se mai relevă prin nimic deosebit în anii următori, vina trebuie atribuită sarmaților.” Cât privește situația ținuturilor dintre Dunăre și Mare, aceasta îi apare diferit autorului Geticii, care consideră că dominația tot mai pregnantă a romanilor în regiune nu era compatibilă cu o prezență sarmatică numeroasă, acceptând însă ideea unor infiltrări ale noilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
noilor hegemoni ai stepei nord-pontice în Scythia Minor: „Ovidiu ne arată că Dobrogea a devenit o țară tot atât de mult sarmată, pe cât fusese și era getică[...]”24 Dar, continuă Pârvan, „Dobrogea e însă înainte de toate o țară getică, iar nu sarmatică. Sarmații sunt numai năvălitori [...], în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
era getică[...]”24 Dar, continuă Pârvan, „Dobrogea e însă înainte de toate o țară getică, iar nu sarmatică. Sarmații sunt numai năvălitori [...], în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai pământului, față de nomazii sarmați și bastarni.”25 Imaginea configurată de vizionarul savant pentru prezențele sarmatice din bazinul carpatic a fost parțial amendată în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai pământului, față de nomazii sarmați și bastarni.”25 Imaginea configurată de vizionarul savant pentru prezențele sarmatice din bazinul carpatic a fost parțial amendată în timp de anumite descoperiri arheologice, cum ar fi complexul de cetăți getice de pe Prut sau din preajma acestuia, de la Stâncești, Cătălina Cotnari
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
fi complexul de cetăți getice de pe Prut sau din preajma acestuia, de la Stâncești, Cătălina Cotnari, Moșna, Arsura și Bunești sau rețeaua de dave de pe Siret, de la Poiana-Tecuci, Răcătău și Brad , care au putut deține un rol în ținerea la distanță a sarmaților și a bastarnilor, dar multe dintre considerațiile și concluziile formulate în Getica își mențin nealterată actualitatea, alimentând pe mai departe o literatură secundară care revine frecvent la ipotezele și interpretările sale, pe care uneori și le adjudecă într-un mod
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
de goți, păstori nomazi din stepă, apoi de burgunzi, vandali etc. Printr-o lentă deplasare către sud, ei ajung în cîmpia Dunării 4, unde intră în contact cu alte popoare, de rasă albă și de cultură indo-europeană, ca și ei: sarmații și alanii. De la aceștia învață cum să folosească scara de la șa, platoșa prevăzută cu plăci de metal și lancea în lupta călare. În același timp, între Elba și Rin, se stabilesc popoarele germanice de ramură occidentală: frizii pe malul Mării Nordului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
făcea de bunăvoie și nu sub auspiciile constrângerilor. Concentrarea locuirii dacilor liberi pe anumite zone de locuire nu însemna că autoritatea lor se limita numai la aceste teritorii, ci se extindea și peste celelalte mai puțin populate sau nepopulate. Pătrunderea sarmaților în teritoriile dacilor liberi a avut loc în perioada în care dacii aveau nevoie de aliați împotriva romanilor. Mai târziu, infiltrarea acestora în rândul dacilor liberi a continuat în proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
în teritoriile dacilor liberi a avut loc în perioada în care dacii aveau nevoie de aliați împotriva romanilor. Mai târziu, infiltrarea acestora în rândul dacilor liberi a continuat în proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care sarmații au fost influențați de romani, care doreau să stăvilească avântul războinic al dacilor liberi care, prin numeroase și neîncetate incursiuni, năvăleau dincolo de fruntariile Daciei romane. La granița nordică, dacii liberi se învecinau cu vandalii, populații germanice, cu care au avut
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
estul Carpaților atunci când prințul Dragoș a cucerit regiunea și a întemeiat Moldova? O majoritate a dat identitate locului, cucerind minoritatea. Cum se prezentau slavii din ținuturile de graniță estice ale Imperiului Roman? Erau populații constituite dintr-un amestec de sciți, sarmați și germanici (în unele regiuni din estul Elbei) care au fost părăsite de căpeteniile militare care s-au alăturat armatelor germanice în marșul lor spre capitala Imperiului Roman. Nu existau popoare "în sine", existau ca atare doar armatele germanice. Acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
poată trăi mai bine într-un status rei publicae felicissimus. Călătorie în Geția (5) Călătoria e fabuloasă. Zi și noapte traversăm râuri și râulețe, dormim în codrul cel mai adânc, mereu ascunși de vederea dușmanilor, care pot fi romani, bastarni, sarmați sau alte neamuri ce dau năvală pe aceste meleaguri. Cunosc un peisaj atât de diferit, de sălbatic, plin de animale pe care nu le-am mai văzut niciodată, deși știam că există. Cotys îmi vorbește cu multă competență despre fiece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe sub nucii centenari La Cotnari, în hlamidă, în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori de arome tari... La Cotnari suntem hoinari - pecenegi, sarmați, avari - ba în zeghe, ba-n șalvari, degustăm struguri impari, întomnați, noi robi și lari... FÂNTÂNARU PETRU (1867-1927) Profesor și epigramist. Elev la Liceul Național în perioada 1883-1887, și mai apoi student al Facultății de Litere, devine în 1892 profesor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ar fi avut neșansa unui frate apărut să-i năruie visele, se situază între anii 1086 - 1091, când Imperiul Bizantin reușește să-i invingă pe barbari și să se statornicească temeinic la Dunărea de Jos . Pentru Ana Comnena, pecenegii sunt sarmați și misi, iar cumanii geți ; ungurii sunt daci, localnicii nu sunt denumiți, fiind considerați ca rebeli, răsculați impotriva imperiului.Ceea ce surprinde este nu atât limbajul arhaizant, cât faptul că acesti barbari - pecenegii și cumanii - “având liniște au arat pamântul, semănând
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]