126,475 matches
-
ardeleni de la Albă Iulia din data de 1 DECEMBRIE 1918, cănd VASILE GOLDIȘ a citit Proclamația Unirii ARDEALULUI de bună voie pentru totdeauna cu ȚARA MAMA - ROMÂNIA. În aceste locuri sfinte am copilărit și cum le-am auzit de la bătrânii satului, cu litere de foc le port și azi în inima și-n sufletul meu... Fie-le amintirea lor luminoasă neștearsa în conștiința românilor! Tinerele generații să afle și să nu uite! Prin Șimand pe drum de care, De Pătimi în
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1430525304.html [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
legați, Batjocoriți și mutilați... Duce apă plâns scântei Pe drumul de Cintei Duce apă plâns și dor Prin câmpul de mohor... O troița la răscruce, De ei aminte-aduce. La biserică-n Șimand, Bustul lor străluminat - Loc de ruga, pomenire - A satului întreg cinstire. Șimand, Hațeg, 1956-2015 RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: BALADA PREOȚILOR MARTIRI DIN ȘIMAND - 1919 / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1583, Anul V, 02 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1430525304.html [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1337 din 29 august 2014 Toate Articolele Autorului Biografie Angi Cristea Angi Cristea (Dumitrescu)s-a născut în Craiova, pe 25 decembrie în ziua de Crăciun .Copilăria a petrecut-o la Argeș, într-un sat situat în apropiere de barajul Vidraru, cunoscând iubirea protectoare a bunicii , Dochița Stăncescu, dar și tainele munților alături de bunicul pădurar, Ion Stăncescu.O altă perioadă fericită a fost cea trăită la bunicii paterni , macedoneni slavi,care locuiau într-un sat
ANGI CRISTEA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/Angi_Cristea_0.html [Corola-blog/BlogPost/358259_a_359588]
-
sat situat în apropiere de barajul Vidraru, cunoscând iubirea protectoare a bunicii , Dochița Stăncescu, dar și tainele munților alături de bunicul pădurar, Ion Stăncescu.O altă perioadă fericită a fost cea trăită la bunicii paterni , macedoneni slavi,care locuiau într-un sat oltenesc cu o mare pondere a etnicilor macedoni. personale A absolvit Colegiul Național ,,Elena Cuza" (secția Filologie) Urmează cursurile Facultății de Litere din Craiova, secția Română-Franceză, apoi Masterul.Devine profesor de Limba Română, fiind în prezent profesor la Liceul de
ANGI CRISTEA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/Angi_Cristea_0.html [Corola-blog/BlogPost/358259_a_359588]
-
Pe la mijlocul săptămânii petrecute acolo, am fost predat, cu acte în regulă, de minunata familie Madeleine și Sergiu Davidsohn (de la Haifa), în grija doamnei Liana Saxone-Horodi și a domnului inginer Mirel Horodi. Împreună ne vom deplasa la Ein Hod, un pitoresc sat al artiștilor, unde reputata pictoriță de origine română și a deschis o amplă expoziție. La Ein Hod funcționează un fabulos muzeu Dada-Marcel Iancu. Casa în care a locuit marele arhitect și pictor Marcel Iancu e situată în apropierea muzeului, pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_cristofor/canal [Corola-blog/BlogPost/374447_a_375776]
-
Pe la mijlocul săptămânii petrecute acolo, am fost predat, cu acte în regulă, de minunata familie Madeleine și Sergiu Davidsohn (de la Haifa), în grija doamnei Liana Saxone-Horodi și a domnului inginer Mirel Horodi. Împreună ne vom deplasa la Ein Hod, un pitoresc sat al artiștilor, unde reputata pictoriță de origine română și a deschis o amplă expoziție. La Ein Hod funcționează un fabulos muzeu Dada-Marcel Iancu. Casa în care a locuit marele arhitect și pictor Marcel Iancu e situată în apropierea muzeului, pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_cristofor/canal [Corola-blog/BlogPost/374447_a_375776]
-
MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, editura PROFIN, Drobeta Tr Severin, 2014, 125p. Recent galeria monogarfiilor satelor mehedințene s-a îmbogățit cu această apariție despre care autorul cunoscut cercetător mehedințean, dr. în istorie, distinsul Tudor Rățoi (...)afirmă că a fost alcătuită și tipărită la inițiativa și cu contribuția exclusivă și nu mai puțin generoasă a domnului Constantin
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1429704970.html [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
îmbogățit cu această apariție despre care autorul cunoscut cercetător mehedințean, dr. în istorie, distinsul Tudor Rățoi (...)afirmă că a fost alcătuită și tipărită la inițiativa și cu contribuția exclusivă și nu mai puțin generoasă a domnului Constantin Cerbulescu, fiu al satului(...). Lucrarea având că premiza mecenatul izvorât din dorința de memorarea locurilor natale, a moșilor, strămoșilor și legăturilor de neam planul acesteia se desfășoare în acest spirit, incepand cu descrierea mai întâi a cadrul natural al satului și arealului Rudina, consemnând
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1429704970.html [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
Constantin Cerbulescu, fiu al satului(...). Lucrarea având că premiza mecenatul izvorât din dorința de memorarea locurilor natale, a moșilor, strămoșilor și legăturilor de neam planul acesteia se desfășoare în acest spirit, incepand cu descrierea mai întâi a cadrul natural al satului și arealului Rudina, consemnând o serie de topnime familiare azi poate numai vârstnicilor. Urmează prezentarea din punct de vedere istoric a satului Rudina, în secolul XX, în prima parte Rudina în perioada 1900-1945, iar apoi Rudina în epoca postbelică, autorul
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1429704970.html [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
de neam planul acesteia se desfășoare în acest spirit, incepand cu descrierea mai întâi a cadrul natural al satului și arealului Rudina, consemnând o serie de topnime familiare azi poate numai vârstnicilor. Urmează prezentarea din punct de vedere istoric a satului Rudina, în secolul XX, în prima parte Rudina în perioada 1900-1945, iar apoi Rudina în epoca postbelică, autorul valorificând cu abilitate materialul documentar și fotodocumentar reușind să redea o frescă în miniatură a relațiile social economice și neamurilor din care
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1429704970.html [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
suflet despre care parafrazând autorul se poate afirma că: o asemenea apariție este importantă nu numai pentru dimensiunea istorică a spațiului ci și prin ceea ce au reprezentat mulți din locuitorii săi unii personalități prestigioase, care au făcut și fac cinste satului din care au plecat sau în care au trăit, alții trăitori într-o condiție cel mai adesea modestă , anonimă dar nu mai puțin onestă și într-o tradiție curat românească.Varvara Magdalena Măneanu Referință Bibliografica: TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1429704970.html [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > NECAZ Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1226 din 10 mai 2014 Toate Articolele Autorului De câțiva ani s-a pripășit Pe la noi un deputat . Încet , încet și-a construit O casa-n vale lângă sat . Lua o parte din pădure Și-o bucată de islaz . S-a luptat ca să le fure Să aiba-n curte parc și iaz . E vechiul loc de adăpat , Pentru copii un colț de răi Loc de joacă și scăldat Începând
NECAZ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1399725683.html [Corola-blog/BlogPost/350693_a_352022]
-
loc de adăpat , Pentru copii un colț de răi Loc de joacă și scăldat Începând din luna mai . Da dom’ primar ne-a lămurit Că nu-i nici vorbă de furat : -Cu acte omu-a dovedit, Da e lumea rea în sat . -Ce fel de act , de unde e? Că n-am avut în sat moșie . Pan-am intrat la CeA Pe Noi am fost o razasie . -Păi de, matale spui ce vrei Și... s-ar putea ... așa să fie . Daaa...ce ne
NECAZ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1399725683.html [Corola-blog/BlogPost/350693_a_352022]
-
și scăldat Începând din luna mai . Da dom’ primar ne-a lămurit Că nu-i nici vorbă de furat : -Cu acte omu-a dovedit, Da e lumea rea în sat . -Ce fel de act , de unde e? Că n-am avut în sat moșie . Pan-am intrat la CeA Pe Noi am fost o razasie . -Păi de, matale spui ce vrei Și... s-ar putea ... așa să fie . Daaa...ce ne facem moș Andrei ? Nu sunt acte-n primărie . Moș Andrei proptit în
NECAZ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1399725683.html [Corola-blog/BlogPost/350693_a_352022]
-
proptit în bată Priveste-n vale de vreun ceas , Spune-o vorba mai urâtă Despre hoții de pripas , Scuipa și se șterge bine Și pleaca-ncet tot supărat. Da vorba spusa-i despre cine ? Că nici primarul nu-i din sat . Emil Susnea București Ian. 2009 Referință Bibliografica: NECAZ / Emil Șușnea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1226, Anul IV, 10 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NECAZ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1399725683.html [Corola-blog/BlogPost/350693_a_352022]
-
mari ale muzicii clasice. Vă reamintim că în această săptămână are loc la Iași Festivalul Internațional al Educației (FIE), manifestare culturală de anvergură, aflată la a doua ediție. Eugen Doga s-a născut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria ( pe atunci în URSS, astăzi în raionul Rîbnița, Republica Moldova). A studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1951-1955), apoi la Conservatorul de stat din Chișinău (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov și
EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1487507428.html [Corola-blog/BlogPost/371717_a_373046]
-
Canada, Danemarca, Israel, Italia, Portugalia, Suedia sau Spania. Câini a câștigat deja Premiul FIPRESCI în secțiunea Un Certain Regard la Cannes și Marele trofeu TIFF 2016. Dragoș Bucur îl joacă pe Român, un tânăr de la oraș care ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Român devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare
„Câini”: cel mai așteptat thriller românesc al anului by http://www.zilesinopti.ro/articole/13400/caini-cel-mai-asteptat-thriller-romanesc-al-anului [Corola-blog/BlogPost/100331_a_101623]
-
PENTRU AVRAM IANCU Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 1299 din 22 iulie 2014 Toate Articolele Autorului La aniversarea celor 90 de ani de la înființare, comuna bihoreană Avram Iancu a îmbrăcat haine de sărbătoare și a reaprins în vatra satului focul dragostei și mărturiei creștine. Duminică, 20 iulie, la Biserica baptistă locală, peste 150 de suflete au mulțumit lui Dumnezeu pentru binecuvântările și încercările prin care a zidit și a întărit sufletul colectiv al comunei Avram Iancu. Atestată istoric de la
NOUĂ DECENII DE VIAŢĂ PENTRU AVRAM IANCU de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_petrache_1406021998.html [Corola-blog/BlogPost/349450_a_350779]
-
fiecare pas Slobosesc din tâmple cocori- Idei ce-mi bâzâie ca muștele la nas, Sau ca ciocanul vibrând pe nicovală. Pachetul cu plictiseală... Păcatul fecioarei Lovește-n dungă clopotul cuvântul Sunetul stârnește în amiază vântul. Undeva într-un colț de sat Rugăciunea spală o femeie de păcat. Mesaje sunt pentru suferința ei Tăcerile din galbenul din tei. Suferă de-un secol femeia în gol Lacrimile ei devenind simbol... Fecioară, în baladă, unii o mai știu, Ea rătăcește, încă, în pustiu... Al.
PACTUL FAUSTIC CU ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pactul_faustic_cu_acrostih.html [Corola-blog/BlogPost/375272_a_376601]
-
zis Isus Hristos. Și acolo în noaptea aceea a plâns toată vecia; de-acum alt drum duce către izvoarele noastre spre vatra și neamul din care am ieșit, un imn curat la fiecare poartă, și-n fiecare casă, colinde cântate prin satele pustii și prin cimitirile pline de singurătăți și bălării, vestire de Prunc, născut și dus la ceruri seara pe-un braț de cruce de un înger... Se-aud colindele din Răsărit în liniștea fără de nume și-acum coboară ceru-n
E VREMEA COLINDELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1450597892.html [Corola-blog/BlogPost/362376_a_363705]
-
Vălăreanu-Sârbu nu i se poate atribui o temă preponderentă, el abordând subiecte foarte diverse, pe care poezia le poate asimila, ferindu-se în felul acesta de jurnalism și didacticism. Având sentimentul naturii, trece ca un voievod prin universul ancestral al satului, ferindu-se de discursul prozaic, de oralitatea țărănească și de tentația fabulosului: „Satul se plimbă prin veșnicie resemnat/ de atâta neînsemnare-n cuvinte,/ își înveșmântă nopțile cu simboluri/ păstrate ca întâmplări de poveste.” (Seara copilăriei). Respiră atmosfera viciată a urbei departe
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
diverse, pe care poezia le poate asimila, ferindu-se în felul acesta de jurnalism și didacticism. Având sentimentul naturii, trece ca un voievod prin universul ancestral al satului, ferindu-se de discursul prozaic, de oralitatea țărănească și de tentația fabulosului: „Satul se plimbă prin veșnicie resemnat/ de atâta neînsemnare-n cuvinte,/ își înveșmântă nopțile cu simboluri/ păstrate ca întâmplări de poveste.” (Seara copilăriei). Respiră atmosfera viciată a urbei departe de a fi un poet citadin: „O să încerc în orașul îndepărtat,/ să aflu
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > JOCUL FULGILOR DE NEA Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului De două zile cerul și-a ascuns surâsul în spatele vălurilor fumurii. Norii îngrămădiți vălătuc deasupra satelor au alergat bezmetici în ultimele două zile mânați până la epuizare de harapnicul vântului mânios, care răsculat contra nevolniciilor lumii, a dat iama în tot ce-i stătea în cale, cât cuprindea cerul și pământul. Astă noapte, vlăguit de forțe și
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
brațele descărnate ale pădurii și acoperișurile caselor împrăștiate pe coastele muscelelor. Iarna și-a instaurat în cele din urmă domnia deplină asupra pământului, înveșmântând tristețea livezilor și singurătatea codrului și a câmpiei cu hlamidă imaculată, pictează cu veșnicie întinderile și satul pregătind decorul cu fast și străluciri alb argintate pentru întâmpinarea cum se cuvine, a sărbătorilor care se apropie. Are înțelegere pecetluită cu Crăciunul, cu Noul An și Boboteaza și are pregătit arsenalul complet pentru a se demonstra la înălțimea cuvenită
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
ajutase să construiască din scândurele adăpost păsărelelor din livadă explicându-le că iarna bate la ușă și ele au nevoie de un adăpost și un loc, unde ei să le ducă hrană, când se va așterne zăpada și gerul peste sat. Peste noapte, casa, livada și malurile lacului din grădină, pomii golași și bradul din fața casei au fost împodobite în veșmânt sărbătoresc. Satul întreg și colnicele au devenit peste noapte un decor de poveste, asemănător celor din felicitările de sărbători. De
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]