305 matches
-
unghii smulse și fețe pline de sânge. Răspunsurile răsfățaților regimului la anchetele revistelor literare provoacă, recitite azi, nu compătimirea, ci dezgustul. Unele dintre ele se remarcă totuși printr-un umor involuntar, care ne poate face să ne amuzăm. Mihail Bulgakov satirizează, în Maestrul și Margareta, atribuirea unor concedii de creație proporționale cu mărimea textelor care urmează fie scrise: o săptămână pentru un poem, o lună pentru o nuvelă, un an pentru un roman. Într-o situație la fel de comică se află scriitorii
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
nici celor două fiice ale familiei, care vor cu orice chip să se mărite. Pretendenții la mâna lor sunt - nimic surprinzător - un spărgător și un jucător de barbut. Celelalte două piese, C.V. Ministerial și Cravata, mai slab conturate în comparație cu primele, satirizează birocrația anchilozantă a unui minister (C.V. Ministerial) și înregistrează repetarea, în registru de farsă, a unei situații grotești (posibil simbol pentru nocivitatea comunismului, în Cravata). Cultivând mai ales un comic de replică, spumos dar pândit de inconsistență, piesele din volumul
Megalomani mari și mici by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9306_a_10631]
-
ascunde Horst Muller, fost ofițer SS?" La care, înainte să poată interveni cineva, acesta spărgea cu dinții o fiolă de cianură ascunsă în gulerul cămășii... Nu, Securitatea statului nu mai era nici Siguranța din timpul regimului burghezo-moșieresc, cu comisarii ei satirizați în atâtea filme, dar nici vechea Securitate a lui Dej și Drăghici, a lagărelor și clinilor lupi. Devenea o instituție modernă, un corp de tehnicieni ieșiți de pe băncile facultăților și având un rol social excepțional, aproape mesianic. Țara se industrializa
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
frontiere în Tara de Sus” manifestare pe care am organizat-o în ciuda contestatarilor și a lipsei mele de experiență în domeniul râsului. După unii părereologi, volumul meu de debut în genul satirico umoristic, Fața nevăzută a lumii, tipărit în 2011, satirizează elementele negative ale caracterului uman, încercând să îndrepte moravurile din societate prin arma ironică a râsului. Râsul este un fenomen social și cultural al progresului uman, din latura biologică în cea socială, net superioară însușirii fiziologice, proprie speciei umane, care
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
acestora,carul cu mortul și pe laturi bocitoarele. În spatele carului erau rudele: soțul sau soția, fii, nepoți, toți mascați. Ca la o înmormântare reală, pe traseu se fac opriri când preotul citește dintr-un fel de Biblie , fraze ce-l satirizează pe decedat. Preotul folosește în loc de tămâie, în cadelniță, ardei iute, care arzând pe jar împrăștie un aer de nesuportat și un fum iute. Bocetele echipei speciale satirizează mai ales faptele celor rămași în viață.Înhumarea măștii este și o subtilă
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fac opriri când preotul citește dintr-un fel de Biblie , fraze ce-l satirizează pe decedat. Preotul folosește în loc de tămâie, în cadelniță, ardei iute, care arzând pe jar împrăștie un aer de nesuportat și un fum iute. Bocetele echipei speciale satirizează mai ales faptele celor rămași în viață.Înhumarea măștii este și o subtilă invocație către puterile mărginite ale naturii, gata să irumpă în mugurul de pom și colțuri de iarbă.Sărbătoarea se încheia cu un bal. OBICEIURI DE CRACIUN Obiceiuri
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fibroasă a chitrei fiartă În sirop de zahăr), frișcă sau cu un cârnat de porc numit sobrasad. Entremés. În istoria teatrului spaniol, comedie Într-un singur act, care descinde, pe filiera genului scurt, din paso și sainete, și descrie sau satirizează moravuri, reprezentată de obicei În sec. XVI și XVII În pauzele dintre cele cinci acte ale unei piese de teatru. Escarola. Plantă (Cichorium endivia) foarte asemănătoare salatei verzi; are frunzele foarte crețe și se folosește la prepararea salatelor. Estancia. Fermă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să atingă sensibilitatea credinței lăuntrice a omului, păstrând o distanță respectuoasă ce nu poate afecta decât raționalul, însă deseori o expresie religioasă satirizată poate afecta cursul unei rugăciuni. Spre exemplu, versetul " Din tinerețile mele, multe patimi se luptă cu mine", satirizat în forma " Din tinerețile mele multe paturi se rupseră cu mine", duce involuntar la o repetare mentală sau la o perturbare a rugăciunii, care de multe ori este de nedorit, desacralizând astfel gestul ritual al rugăciunii. IV. NOILE MEDIA ȘI
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
catastif odată pentru totdeauna. Danny o porni spre secția Hollywood, pentru a se pregăti de un nou asalt la Marmont și pentru prima abordare a lui Felix Gordean. Se duse direct la sala de ședințe a brigăzii. Mickey Cohen era satirizat pe pereți, unde se vedeau desene cu el îndesând bancnote în buzunarele șerifului Biscailuz, pocnind cu biciul o haită de câini înhămați la o sanie și îmbrăcați în uniformele LASD, înțepând în fund cetățeni inocenți cu un șiș care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Și au existat momente în care ar fi declarat ceva în sensul de ” Asta e propagandă excelentă” sau ”Asta e pentru partid”? Eisler continua să se foiască, schimbându-și mereu poziția brațelor și picioarelor. Da, dar o făcea cu umor, satirizând. Nu înseamnă că... Dudley țipă: — Nu interpretați, relatați! Eisler țipă și el: — Da! Da! Da! Blestemați să fiți! Da! Mal îi făcu semn lui Dudley s-o lase mai moale, apoi i se adresă lui Eisler cu o voce foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de-a face cu o comedie a cuvântului. În cazul de față, ne stă înainte un funcționar oarecare, și intenția satirică lipsește. Caragiale, fascinat de acest fenomen, îl studiază aici, într-o situație dramatică pentru erou, în timp ce în altă parte, satirizând, scoate la iveală, dar parcă în al doilea plan, prostia, venalitatea sau necinstea (Scrisoarea pierdută). Descoperirea acestei comedii a cuvântului îl aduce pe Caragiale spre conștiințe adormite sau buimăcite (Căldură mare), sau crapuloase (Groaznica sinucidere din strada Fidelității), sau de-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
simțirea, / scrutând viciul abitirea.“ Ea traduce fiecare enunț din limba română firească într-o limbă română complicată inutil, cu pretenții de intelectualizare, crezând că astfel face poezie. Nu face. Ceea ce rezultă seamănă cu modul de a vorbi al „prețioaselor ridicole“ satirizate de Molière. Volumul său de Rondeluri (MJM, Craiova, 2001) este în întregime atins - și compromis - de această manie a exprimării sofisticate, care, în loc să impună respect, cum speră probabil autoarea, provoacă mai curând râsul. ‹ Iată și alte exemple de „traducere“ din
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dentistul i-a spus să aștepte să facă întâi un abces, că nu e răsplătit pentru munca lui de-o viață, că senatorii dorm în Parlament etc. Femeia modernă, în special, îl scoate din sărite pe autorul cărții, care o satirizează simplist și neinspirat: „Volanul în mână îi pare o joacă - / În casă nu spală, nu calcă muierea, / Dar calcă pedala cu toată puterea / Și nimeni nu-i știe un ac de cojoacă.“ „Cojoacă“ numai ca să rimeze cu „joacă“! Acru, nemulțumit
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Mai ales cu temei Că am... treabă! -Cum.... făcut-ai... cu mere, O... fabuloasă avere, Și ai o... afacere mare Fă-mi o.. sponsorizare, -Te cunosc și știu cine ești! Un infatuat bun de gură, Pe toți beștelești, Și-i satirizezi; Pretinsa-ți cultură În care numai tu crezi Nu-i pentru cei mulți ca noi, Ce creăm horticultură! E ceva cu cai verzi, Adevărată harababură! Hm! Despre nevoi? Ce să zic despre voi! C-a mai venit cineva, mai din
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
se inființeze mai târziu, primele texte dramatice. În 1834, debutează ca autor dramatic Matei Millo „o vocație incipientă de moralist clasic”<footnote Ibidem. footnote>. Comediile sale - Un poet romantic, Postelnicul Sandu Curcă, Gâciturile, Asupra istericalilor - cuprind savuroase tablouri de moravuri satirizând conservatorismul, exagerările tinerilor franțuziți, prezumțiosul cu succese imaginare, conflictul dintre bărbați și femei („cel dintâi ecou comic al conflictului dintre bărbați și femei”<footnote Ibidem, p. 65. footnote>), avarul (fiind și prima întruchipare a „provințialului”). Caracterurile lui Mumuleanu cuprind momente
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
ai lui Cațavencu, Farfuridi, Dandanache. Merită cu prisosință să fie considerat printre înaintașii de seamă ai dramaturgiei originale Ion Dumitrescu-Movileanu. Comedia Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei zile este inspirată din evenimentele anului 1848. Intuind sensul acestor evenimente autorul satirizează tipul unui june boier, demagog și interesat, care, jonglând cu fraze revoluționare, aruncate alături de altele dubioase, caută să tragă profit din schimbările care se anunțau. Acest tip va fi prezent și în teatrul lui Caragiale. În sfera tradițiilor caragialești, prin
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
teatrului ieșean, și-a continuat preocupările legate de literatura dramatică. Autor de traduceri și localizări se face cunoscut pentru prelucrările: Doi țărani și cinci cârlani (Cârlanii) și mai ales Muza de la Burdujeni, cea mai realizată dintre ele. Muza de la Burdujeni satirizează maniile lingvistice ale epocii devenite ridicole prin pretențiile absurde de a reforma limba. Piesa continuă direcția satirică inaugurată cu Franțuzistele, O bună educație. Nedepășind nivelul mediu al dramaturgiei din acea vreme, această piesă cuprinde și câteva replici pline de umor
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
corupție, vrăjitoare fioroase, cadavre mutilate, chipuri grotești de animale, măști hidoase, procesiuni demoniace, simboluri ale îngâmfării, corupției și prostiei umane. Goya își tratează personajele cu o libertate nemaiîntâlnită, deformând îndrăzneț și uneori violent. După Goya, artistul are menirea de a satiriza și ironiza viciile și erorile în scop educativ. De aceea, el alege dintre excesele și nebuniile societății, pe acelea care i-au apărut în mod special ridicole și șocante ca imagine. În Capriciile (1793-1798) sale, lupta binelui și a răului
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
au prospețime și originalitate. Autorul are deja o biografie și o operă bine conturate. Numai graba contemporanilor face ca V. Ghica să nu fi cunoscut pe măsura personalității sale. Ion Hurjui Aforismele lui V. Ghica concentrează adevăruri universale, cândva paradoxale, satirizează și avertizează lapidar, într-o sinteză de luciditate, gravitate și umor. Sorin Ivan Ce anume aduce volumul de aforisme al lui V. Ghica ? În primul rând un anumit tip de meditație asupra unei lumi în care multe lucruri s-au
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și starea de spirit. Ce-i drept, în vechime acestea se citeau mai bine decât astăzi căci atunci erau reguli clare în privința îmbrăcăminții (idem). Inedită și amuzantă în același timp este incursiunea autorului în literatura și caricaturile epocii, menită a satiriza diferite comportamente considerate la modă. Iată cum comentează Adrian-Silvan Ionescu (2006, 539) modul în care Ion Luca Caragiale își portretiza personajele prin îmbrăcăminte: "Pentru I.L. Caragiale, costumul este un mijloc de caracterizare, de conturare a psihologiei și a statutului social
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
așadar, serialul reprezintă o incisivă satiră socială și o critică a culturii și societății. Este ironizată în mod constant televiziunea, în special videoclipurile muzicale, dar și alte forme ale culturii media. Sînt criticați reprezentanții autorității conservatoare și liberalii indeciși. Sînt satirizate instituțiile autorității, precum școala, locul de muncă și centrele de recrutare și sînt comentate în mod critic numeroase trăsături ale vieții contemporane. Serialul își subminează însă o parte din propriul demers critic prin reproducerea elementelor cu cel mai pronunțat caracter
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de Ion Șahighian, reprezentată la Cluj, Iași și Timișoara, dar și în Germania. Folosind pigmentul de autenticitate al unui fapt divers, autorul combină elemente ale comediei de situație și de moravuri cu cele de farsă bufă și vodevil pentru a satiriza pe cei ce vor să provoace destinul în mod artificial. Fără semnificație dramatică deosebită, cele patru „tablouri” impun o tipologie de pitoresc provincial, într-o desfășurare scenică alertă. Calități de comediograf vădesc și revistele lui A.: Țara lui Hübsch, jucată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
este formal și exterior; ceea ce a devenit manieră în creația unui poet sau a unei generații, descoperind-o în partea ei facilă; formalismul, expresia directă cu orice risc, schematismul unei poezii de notație prost înțeleasă. Parodiază pe marii poeți și satirizează și desființează ceea ce se situează în afara talentului. Iată-l identificându-se cu Arghezi: "Pândind păcatele femeii,/ O a văzut prin borta cheii" ("Mâhniri"). Același procedeu îl vom descoperi și in parodierea cântecelor de inimă albastră ale lui M. R. Paraschivescu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să îi atace, ca și în alte periodice ale sale, pe acei scriitori care, datorită talentului, se impun atenției publice. De data aceasta, principala țintă e G. Coșbuc, ale cărui poezii sunt analizate tendențios, răstălmăcite și parodiate. Mai obiectiv, Picolo-Iași satirizează versuri neizbutite apărute în volume sau în paginile gazetelor, începând cu acelea ale colegului său de redacție. Au mai colaborat cu epigrame, versuri și proză umoristică D. Teleor, Th. D. Speranția și C. Mulțescu (semnând și Costache Modestu). R. Z
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289509_a_290838]
-
literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! - I.L. Caragiale). 2.9.3. Figuri semantice/de nivel lexicosemantic (metasememe/tropi) Epitetul este figura de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]