7,856 matches
-
Directiva 2001/63/CE și Directiva 2002/88/CE. Actul normativ introduce unele standarde europene și internaționale pentru efectuarea măsurătorilor la anumite tipuri de mașini, limitează emisiile poluante și stabilește termenele de intrare în vigoare pentru motoarele cu aprindere prin scânteie. Aplicarea acestor prevederi cu caracter tehnic de către producătorii interni de motoare destinate vehiculelor mobile nerutiere va avea drept efect creșterea competitivității și facilitarea liberei circulații a produselor respective pe piața internă, dar și pe cea externă. Vali Corduneanu Încălzirea locuinței
Agenda2004-38-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282892_a_284221]
-
Sânnicolau Mare (6) și Deta (4). Clasamentul cauzelor de incendiu, în această perioadă, arată astfel: fumatul în locuri interzise - 33,33% din totalul evenimentelor, focul în spații deschise - 26,19%, instalațiile electrice defecte - 9,52%, autoaprinderea ori reacțiile chimice, precum și scânteile - câte 7,14% ș.a.m.d. Valoarea bunurilor distruse depășește cu puțin trei miliarde de lei, în timp ce a celor salvate - așa cum a fost estimată de pompieri - se cifrează la peste 45 miliarde de lei.
Agenda2004-30-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282673_a_284002]
-
noiembrie, la ora 22,45, a fost înregistrat un incendiu la o societate comercială din Făget, pe Drumul Gladnei nr. 10. La fața locului s-au deplasat efective ale gărzii de intervenție din localitate. Incendiul, izbucnit ca urmare a unor scântei de natură mecanică, s-a produs la un buncăr: a ars aproximativ o tonă de rumeguș. Incendiul a fost lichidat la ora 2,50. l Luni, 15 noiembrie, la ora 21,35, a fost semnalat un incendiu în Timișoara, pe
Agenda2004-47-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283075_a_284404]
-
ordinului Civil, pentru activitatea culturală desfășurată în Spania“. (Voința Banatului din 1 aprilie 1928). 50 ani „Schimbarea denumirilor unor publicații pentru copii... C.C. al U.T.M. a hotărât ca de la data de 26 martie să schimbe titlul gazetei «Pionierul» în «Scânteia Pionierului», al revistei «Licurici» în «Cravata Roșie» și al revistei «Pogonici» în «Luminița»“. (Luptătorul Bănățean din 29 martie 1953). „La Timișoara ieri a fost pus în circulație un troleybus modern, încă o expresie a ajutorului sovietic pentru țara noastră“. (Luptătorul
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
rezolve complexul de vinovăție din '90. Sau mai bine zis, el caută un mijloc mai nou pentru această rezolvare. Un luptător, C.T. Popescu, nu-și iartă, nici după zece ani, ca a putut urmări de pe geam, din imensă Casă a Scînteii, cum urmau să fie victime ale "solidarității muncitorești" colegii săi de breaslă. Totuși de aici pînă la dorința să de a-i vedea venind pe mineri în București, în '99 ca să-i rezolve problemele de lehamite personală, distanța e mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
și psihologi, un material bogat în acest sens oferind contribuțiile directorului și redactorului șef. Primul a înlocuit limba de lemn comunist cu lemnul de esență popeasca, la fel de găunos cît timp e folosit că unealtă primitivă de propagandă. O iasca fără scînteie. Iată doar două fraze din delirantul editorial al lui Dinu Săraru: "Doctrina Armoniei interetnice și interreligioase, doctrina Armoniei dintre și între toți oamenii, convinși că deasupra noastră, a tuturor, se află același cer înstelat și unul și același Dumnezeu, că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
de încredere. Era asta una dintre primele lui victorii asupra ghinionului, să-i spun, cu care a avut de-a face chiar și atunci cînd stîrnea invidii, nu puține. Cîțiva ani mai tîrziu, cînd s-a urnit Suplimentul Literar al "Scînteii tineretului", lui Mircea i s-a propus mai întîi funcția de redactor. După cîteva numere nu s-a mai putut asta, rămăsese cumva că el să fie un soi de corector cu funcție de redactor. Nu s-a putut nici asta
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
neagră o cometă/ alergînd prin univers" (Peste ani lumină). În cadrul acestei supradimensionări materialist-fabuloase, ni se înfățișează un atelier al unui fierar cosmic, un soi de Hefaistos, "calfa a toamnei", care dă naștere "îngerilor/ bătînd fierul pînă e cald" și îndruma "scînteile spiritului". Materia primă" de care se slujește sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
poezie a nu-stiu-cui, a unui refugiat, care ne anunțase că în acrostih scria "Jos Ceaușescu" sau "Ceaușescu criminal". Un alt motiv de distracție a fost publicarea pozei lui Ceaușescu, în aceeași revista,vorbind de la pupitru. În vreme ce în ziarele din țară, "Scînteia", "România liberă", poza avea sceptru, așezat lîngă mîna lui dreapta, în "Tribuna României" din poză - era aceeași - dispăruse sceptrul. - Ați regretat vreodată că ați plecat din România? - Regret tot ce am lăsat acolo: oameni, locuri, amintiri... Apoi regret că nu
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Grigore Gafencu: "un protest teribil, de deznădejde, împotriva vidului moral care domneșe în țara lor" exprimând, de fapt "deznădejdea unei întregi națiuni." Evenimentul a fost prezentat, bineînțeles, de către autoritățile comuniste drept trădare de țară, iar cei patru viteji taxați de "Scânteia" drept "fasciști", "criminali", "terorișit" etc. etc. Memorialul anticomunist din închisoare al lui Oliviu Beldeanu, ca și interviurile sau intervențiile celor trei precum și ale altor demnitari sau scriitori exilați, documente aflate la Biblioteca română a Institutului de Cercetări Românești de la Freiburg
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
același nume de-o ironică generozitate: Poezia". Să mai adăugăm acestui portret al conceptului în cauză cîteva note ce ne vor conduce la aplicarea să într-un praxis liric (cu toate că ele însele sînt încărcate de-o electricitate lirica, scoțînd mici scîntei, aidoma unor anumite țesături, cînd le mingii cu palma): "una din șansele poetului zilelor noastre este să considere literatura că un fapt preexistent, o materie lipsită de indicii ierarhice, adusă la o ăinformalitateă vitală, fertila". Sau: "Efortul poetului trebuie să
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
interpretabil azi că mostră de umor involuntar și destul de negru; nu voi indică de fiecare dată sursele documentelor, ci doar pagina reproducerii lor în volumul citat; în ansamblu, e vorba de texte apărute în perioada 1949-1952 în "Lupta de clasă", "Scînteia", "Cum vorbim", "Studii și cercetări lingvistice" etc. Multe din textele articolelor de critică, direcție și demascare, exprimînd "revoltă", "durere" sau "indignare" față de ingratitudinea lingviștilor care au "înșelat așteptările maselor populare" (p. 76), care "au înșelat nădejdile puse în știință și
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
împletesc și se substituie atît de iute, încît n-ai timp a le analiza: Cîntă în cer abisul cu trandafiri și arme./ O, templul, în el cărămidă mă încinge,/ Brațele tale, sora pecetluind/ Pleiadele pe carnea crepusculara/ care mi-e scînteie și fum./ Un doliu trece sacramental peste convoaie/ Într-o incinta de codru unde ard/ Sub rădăcina, gura mea-n smarald./ Metalul strălucește pe tăietura apei/ Curgînd din umbră-n umbră pînă la dispariții./ Cu fruntea lovind sarea mă-nversunez
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
din foștii săi studenți, este publicat și un fragment din volumul de memorii pe care îl pregătește profesorul, Vîrste și timpuri, si anume cel în care povestește, cu un soi de candoare care îi e proprie, experiența de redactor la Scînteia, între 1957 și 1962. Dumitru Micu ne spune azi că nu dorea să devină salariat al organului central al Partidului. Era asistent cu jumătate de normă la catedră de Literatură Română, colabora cu articole la Gazeta literară, Viața Românească și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
azi că nu dorea să devină salariat al organului central al Partidului. Era asistent cu jumătate de normă la catedră de Literatură Română, colabora cu articole la Gazeta literară, Viața Românească și Contemporanul, iar uneori răspundea și comenzilor venite de la Scînteia, fiindcă apariția acolo "însemna o consacrare. Chiar și o simplă menționare a numelui era o mult rîvnita, o invidiata onoare". Aceste colaborări au fost se pare foarte apreciate, de vreme ce redactorul-șef adjunct Nestor Ignat, i-a forțat mîna tînărului critic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
comunist generează reacție, revoltă, polițismul e fatal și esențial societății comuniste". Spre deosebire de oamenii adevărați, diminuați și triști, "vitali sînt în comunism numai estropiații, trîntorii și pezevenghii, ei sînt vătafii și vechilii regimului". Pentru exemplificări, Vasile Băncilă își fișase citate din "Scînteia" și "Timpuri noi". * La fel de libere și curajoase, paginile de jurnal din 1954-'60 și din '72-'73 conțin și o mulțime de însemnări despre scriitori cunoscuți, dispuși sau constrînși la compromisuri. Între ei, Beniuc, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Arghezi (în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
scriind, cum se cheamă? De ce m-am apucat de meseria asta, după ce m-am lăsat de altele, o grămadă, si de ce mă țin că scaiul de ea. Atât timp cât voi mai putea mișca dintr-un deget și se va găsi o scânteie de lumină și o dioptrie pentru nasul meu ăncălecat de un ochelar, simt că nu mă voi lăsa". Răspunsul Hortensiei Papadat-Bengescu e lung, explicativ, mărturisind trecerea ei de la Viață Românească la cenaclul "Sburătorul", si lămurește fenomenul gestației unei scrieri. "an
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
inspirației, ănsira, din fugă, zece puncte ale viitoarei desfășurări: 1) Grevă forestierilor. Andreica - 2. Pericolul. Arestarea. Anchetă - 3. Tatăl. Confruntarea (?) - 4. Andreica. -5. Văcărești -6. an tren - 7. Pușcărie; Bătaie. Demoralizare - 8. Sosirea lui X. "Nu bate!" - 9. ănvătătură. Transmiterea Scânteii. Bocancii - 10. Atelier. Evadarea . Imediat, dedesubt, o serie de nume proprii: Gârlaru, Borș, Mierloi, Cotighera, Zimnicaru, Socol, Trandafir. Nici nu se uscase bine cerneală, si Petru Dumitriu relua scenariul, ușor ămbogătit: 1. Podul - 2. Un om bătrân (? - semn de ăntrebare
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
4. Arestarea. Prima anchetă. Salt pe fereastră- 5. Tata. Confruntare - 6. Singurătate. Toți ămpotrivă - 7. Andreica! (-Butonii. Copii) - 8. Văcărești - 9. an tren - 10. Pușcărie. Bătaie - 11. Venirea lui V.P. (și altora?) - 12. Nu bate! Ne omoară asasinii! - 13. Transmiterea Scânteii - 14. Atelierul. Bocancii - 15. ănvătătură. Plecare. an tren: vietasii - 16. At. Anghel. Fac mobilă. Andreica. Evadarea. Sosirea ăntr-o curte de țigani (1. Trăsura; 1. Mașină. Soldatul jandarm; 3. Opriți: ia-mă și pe mine; 4. Opriți: placă cu numarul; 5
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
asupra naturii noastre umane. Era o lucrare monumentală, o încercare de reconstituire spațio-temporală a modului de comunicare dinaintea momentului Turnul Babel, refuzând cu încăpățânare ideea că o limbă umană poată să dispară în neant, căutând prin cenușa eternității acele mici scântei care să aprindă din nou marele foc care încălzea inimile primilor oameni așezați în jurul lui și care comunicau într-o singură manieră. Pasiune fără margini, o muncă titanică și geniu iată ce reprezenta omul din fața mea. Răsfoind cartea am aflat
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
prin vocație al oricărei împrejurări istorice, este de un comic involuntar. De aceeasi inadecvare suferă și titlurile de capitole, inexistente în versiunea originală. Formulări provocatoare desprinse parcă din Evenimentul zilei apar în carte deasupra unor texte anoste desprinse parcă din Scânteia. În sfârșit, Ion Cristoiu se lansează, prin intermediul unei prefețe scrise în stil gazetăresc, într-o supraevaluare a lui Mihai Beniuc ca scriitor. Prefațatorul recunoaște că l-a mirat utilizarea de către memorialist, pe scară largă, a limbii de lemn, dar susține
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
ori să strice raporturile familiale și sociale, să tulbure politică, să ațițe ceea ce se află dincolo de noi, nevrînd să se arate. Aduc în traiul nostru pașnic ceva neașteptat, ciudat, un grăunțe de neliniște. Ating ușor tot ceea ce frămînta omenirea, precum scînteile unui foc. De aceea mi se pare că merită numele de ăpovesti filozoficeă." Mie tocmai de aceea mi se pare că merită numele de ăpovesti literarea, oricît de pleonastica ar părea combinația. Că ea nu este, am spus-o de la
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
nu mi se păruse atît de odioasa. Și nici măcar, - și aici, cu regret, trebuie să amintesc din nou numele unui foarte însemnat scriitor român, dar care, fiind ungur după mama și căutînd să-și întărească poziția oficială, scrisese primul în Scînteia, un articol cumplit contra revoluției maghiare! Vreau să spun, ce se zice și-n amărîtul de popor, român, ca Dumnezeu nu bate cu bița. Oricum, pe vremea aceea, ca și azi, aveam și am siguranță că tot Dumnezeu, la urma
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
calitativ al sensibilității așa cum prea direct formă poemelor ne invită să credem, ci pe acumularea uriașă de imagini și obiecte pe care gestul eroic al poetei le parodiază pînă la exces: "Iarbă m-a trădat/ a răsărit pe dalele Casei Scînteii la etajul șapte... Soarele m-a trădat/ a luminat deopotrivă gunoaiele și zăpada". Efectul e lugubru cel mai adesea și poeta se teme de eșec, autoportretul femeii ("Atît de muncita (...)/ jupuite în carne îi șunt degetele a/ spălătoresele degete în
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
cu o structură și o redacție diferite, în revista România literară, cea care există și astăzi. 1963, anul cel mai literar al „Gazetei literare“ Primii ani sînt, cum era de așteptat, cei mai convenționali, marcați de subordonare, iar reproșurile din „Scînteia” sînt destul de vagi (revista „nu luptă cu fermitate împotriva apolitismului și a rămășițelor mic-burgheze”). Revista are un aspect destul de liniar, ies în evidență accentele antiestetice, Maiorescu este ținta favorită, canonul, așa cum reiese din premii și elogii, este dominat de scriitori
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]