270 matches
-
vremea fluxului cu valuri înalte, și am reușit să ies cu bine din mare, deși plăcerea înotului mi-a fost adumbrită de oarecare temeri. Oricum, n-am de gând să mă înjosesc în fața mușteriilor de la „Leul Negru“, ducându-mă la „scăldătoarea pentru doamne“. Astăzi întreg cerul este acoperit de o ușoară peliculă de ceață, iar marea are o înfățișare argintie, înșelător docilă, de parcă undele compacte și-au pus în gând să lipăie peste stânci fără a scuipa vreo urmă de spumă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în canalele de irigații și de desecare sau în bazinele de acumulare, în alte locuri decat cele destinate și amenajate în acest scop de către organizația în a cărei administrare se află lucrările respective; 2. folosirea lucrurilor de îmbunătățiri funciare că scăldători pentru animale; 3. captarea gravitațională sau cu instalații mecanice a apei din canale de irigații și de desecare sau din bazinele de acumulare, fără aprobarea organizațiilor care au în administrare acestei lucrări; 4. folosirea de instalații de priză la canalele
HOTĂRÂRE nr. 2.497 din 31 decembrie 1969 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind ocrotirea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134762_a_136091]
-
canalele de irigații și de desecare sau în bazinele de acumulare, în alte locuri decît cele anume destinate și amenajate în acest scop de către organizația în a cărei administrare se află lucrările respective; ... d) folosirea lucrărilor de îmbunătățiri funciare că scăldători pentru animale; e) aruncarea gunoaielor și cadavrelor de animale pe diguri și baraje, în canale și bazine de acumulare, precum și în zonele de protecție a acestora; ... f) evacuarea apelor folosite în canale și bazine de acumulare, fără o prealabilă epurare
INSTRUCŢIUNI nr. 3.758 din 19 septembrie 1967 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor săvîrşite în domeniul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134846_a_136175]
-
în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-o pânză numită crijmă. Zestrea fetei era alcătuită în principal din țesături executate cel puțin așa se afirma de viitoarea mireasă, care îmbrăca o anume costumație cu prilejul căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Uite cum m-a ciunțit bărbatul! Maria îi grăi: - Unde ți-s mânile? - Pe prag, afară. Tăiate cu barda... - Adă-le încoace! Făcu Maica Domnului, din patul ei de paie. Crăciuneasa fugi și aduse mâinile cu dinții. - Pune-le în scăldătoarea băiatului! a zis sfânta. Și femeia a lăsat mâinile în apă. Iosif a dus repde copaia până la lehuză. Atunci Maica Domnului îi lipi mâinile ciunge. Ca prin minune, mâinile Crăciunesei se făcură întregi, cum au fost, rămânând doar niște semne
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vrea să aibă obrajii alb-lucioși și frumoși, să se spele cu apă din coada curcubeului; - Când îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. - Dacă mănânci caș în prima zi de Paște, vei fi alb la față tot anul. - În scăldătoarea copilului nou-născut se pune bujor, ca să fie cu fața rumenă ca bujorul. - În seara de Bobotează, femeile fac piftie (răcituri), ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
noapte spre duminică se izbândesc. Să nu se sădească duminca plante, deoarece toate de usucă. Nu se pune duminica varză în putini pentru iarnă, căci se clocește. Copiii care nu sunt botezați și plâng mult, înseamnă că cer botezul. În scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească la puță. Un copil mic să nu se țină mereu acoperit pe față, căci facându-se mare va fi rușinos. Copilul mic să nu se pupe la șezut, căci atunci, când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
La un copil nu i se întărește moalele capului până nu va zice: Piatră! Din banii ce se câștigă la botez, să se cumpere o căldare, ca să trăiască mult copilul. Când copilul se scaldă pentru prima oară de la botez, în scăldătoare se pune o bucată de pâine în cuptor și să se îngrașe ca un purcel. Când un copil se uită la altul printre picioare, se crede că mumă-sa va mai naște și alții. Copiii care râd prin somn, îi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Uite cum m-a ciunțit bărbatul! Maria îi grăi: - Unde ți-s mânile? - Pe prag, afară. Tăiate cu barda... - Adă-le încoace! Făcu Maica Domnului, din patul ei de paie. Crăciuneasa fugi și aduse mâinile cu dinții. - Pune-le în scăldătoarea băiatului! a zis sfânta. Și femeia a lăsat mâinile în apă. Iosif a dus repde copaia până la lehuză. Atunci Maica Domnului îi lipi mâinile ciunge. Ca prin minune, mâinile Crăciunesei se făcură întregi, cum au fost, rămânând doar niște semne
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vrea să aibă obrajii alb-lucioși și frumoși, să se spele cu apă din coada curcubeului; - Când îți ard obrajii, te vorbește cineva de rău. - Dacă mănânci caș în prima zi de Paște, vei fi alb la față tot anul. - În scăldătoarea copilului nou-născut se pune bujor, ca să fie cu fața rumenă ca bujorul. - În seara de Bobotează, femeile fac piftie (răcituri), ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
noapte spre duminică se izbândesc. Să nu se sădească duminca plante, deoarece toate de usucă. Nu se pune duminica varză în putini pentru iarnă, căci se clocește. Copiii care nu sunt botezați și plâng mult, înseamnă că cer botezul. În scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească la puță. Un copil mic să nu se țină mereu acoperit pe față, căci facându-se mare va fi rușinos. Copilul mic să nu se pupe la șezut, căci atunci, când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
La un copil nu i se întărește moalele capului până nu va zice: Piatră! Din banii ce se câștigă la botez, să se cumpere o căldare, ca să trăiască mult copilul. Când copilul se scaldă pentru prima oară de la botez, în scăldătoare se pune o bucată de pâine în cuptor și să se îngrașe ca un purcel. Când un copil se uită la altul printre picioare, se crede că mumă-sa va mai naște și alții. Copiii care râd prin somn, îi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în timpul praznicului, căci fuseseră și ei la praznic. 4,46 Iisus s-a întors deci în Cana din Galileea. 5,1 După aceea era un praznic al iu-deilor și Iisus s-a suit la Ierusalim.” La Poarta oilor era o scăldătoare unde veneau bolnavii să se îmbăieze cu speranța unei însănătoșiri miraculoase. Iisus îi cere unui bolnav să-și ridice patul și să umble. Și acesta a reușit să meargă. Se întoarce iarăși în Galileea împreună cu ucenicii lui. ,,6,1 După
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
găsim în Evanghelia după Ioan, capitolul 9, unde se relatează cum Isus a vindecat orbul: "A scuipat jos și a făcut tină din scuipat și a uns cu tină ochii orbului. Și i-a zis: Mergi de te spală în scăldătoarea Siloamului (care se tâlcuiește: trimis). Deci s-a dus și s-a spălat și a venit văzând". Jidovul încearcă să repete gestul sacru, fără a face minunea ("n-am dreptul să fac minuni"871), pentru ca lucrul să corespundă numelui ("Acum
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în fața unui bazin rotund în care zăcea o apă jegoasă și putredă. Le picaseră mustățile tot așteptând să se bălăcească într-o apă limpede și proaspătă. Cu un aer blazat, loveau din când în când cu labele apa mocirloasă din scăldătoare, tânjind după vremuri mai bune, care se lăsau așteptate. Filozofie a disperării optimiste... Am mers mai departe. În "celula" următoare se consuma drama a două exemplare din familia celor ce intraseră cândva în conflict cu Scufița Roșie: un lup și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Veneția are Laguna, Parisul Sena, Florența Arno, iar de pe Acropole zărești în depărtare Marea Egee. Apa este de obicei garant al ospitalității, dar pe fundul albiei Cedronului, de multă vreme nu se mai zărește niciun firicel de apă. Seacă e și scăldătoarea oilor, cunoscută drept tămăduitoare, în care Isus l-a vindecat pe paralitic, iar în interiorul orașului nu mai există nici fântâni, nici terme, nici băi turcești. Ariditatea i se potrivește mai bine unui Dumnezeu aspru, colțuros și celibatar, a cărui progenitură
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mod cert, aceste pietre au văzut trecând evrei botezați cărora numele lui Isus nu le era necunoscut. Cum, până în secolul al IV-lea, nu există niciun vestigiu de care să se poată prevala, în afara unuia sau a două resturi de scăldătoare ori de bazine pentru apă, lumea vine aici pentru a da de ceva autentic și a se îmbiba cu parfumul secolului I neamestecat, nediluat. În ajun, am asistat într-o sală carolingiană de la Augusta Victoria la expunerea unui universitar german
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
stațiile și sculele de amplificare, dormeau pe jos prin hoteluri și prin parcuri, numai să ne urmeze fascinate în următorul oraș, paralitici și schizofreni, ciungi, orbi și surzi se înghesuiau către scena spectacolului de zi și de noapte ca la scăldătoarea Betezda, era un delir în cenaclu și în preajma lui, cum numai sub marile dictaturi politice se poate imagina, probabil ca formă de decompresare a energiilor psihice colective, într-un climat social devastat de controlul total, opresiune și propagandă, cu plafonul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Icoana 4) În timp ce Solomon blestema lemnul că nu i se potrivește, trecea pe acolo proorocița Ana. Ea auzise tot ce spunea Solomon și a zis: „Ferice de tine, lemnule! Binecuvântat vei fi!” Mai târziu, În acea groapă s-a format scăldătoarea Vitezda unde Își spălau oamenii păcatele și unde se spăla și 115 jertfa adusă templului. Se spune că Îngerul venea și tulbura apa. De pe acel lemn tulbura. Cel care intra primul se făcea sănătos de orice boală era cuprins. Anii
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la pescuit și la vânat, În păduri de stejari locuite de cocoși sălbatici, prin crânguri; am dejunat cu ei În lunca de tufe din marginea Cealei, smaragd pierdut În stufăriș, pe când soldații Întindeau năvodul. M-am plimbat pe ștranduri de scăldători, prin parcuri, pe undele Mureșului cel[ui] săltat de poduri mărețe. Când am cerut generalului Daschievici voia să vizitez cetatea, maiorul Măinescu, un abonat al Ideii, care se aflase În Caracal când cu conferințele noastre, se oferi să mă conducă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Icoana 4) în timp ce Solomon blestema lemnul că nu i se potrivește, trecea pe acolo proorocita Ana. Ea auzise tot ce spunea Solomon și a zis: „Ferice de tine, lemnule! Binecuvântat vei fi!” Mai tarziu, în acea groapă s-a format scăldătoarea Vitezda unde își spălău oamenii păcatele și unde se spală și jertfă adusă templului. Se spune ca îngerul venea și tulbură apă. De pe acel lemn tulbură. Cel care intră primul se făcea sănătos de orice boală era cuprins. Anii au
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
instrumente imitative noi, sugerând o adevărată teroare acustică: Iar de troncănitul potcoavelor grele În munți se răsună, stânca scânteiază, Lunca clocotește și de colb vârtejuri Se suie ca stâlpii unde calcă calul. Din orientalismul romantic rezultă un parnasianism precoce în Scăldătoarea unei cucoane românce (văd prototip în Le bain d'une dame romaine de Vigny), care deschide seria poeziei indolenței pămîntene: Apoi din feredea iesă sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupineasa bătrână începe trupul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-o pânză numită crijmă. Zestrea fetei era alcătuită în principal din țesături executate cel puțin așa se afirma de viitoarea mireasă, care îmbrăca o anume costumație cu prilejul căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
nou, dar fără prea mare succes. Și mai era și Teiul 252, unde se făceau petrecerile ziua și unde chefliii se scăldau când se încălzeau prea tare. Dar Teiul era un lac periculos din cauza stufului care era trădător. Nu o dată scăldătorii imprudenți, fie din cauza congestiei, fiindcă se scăldau după mâncare copioasă, fie că înotau în locuri unde se încurcau în vegetație, s-au înecat. Când am venit în București era încă recentă în memoria bucureștenilor oameni de petreceri nenorocita întâmplare a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu vreun experiment la chibuț, Dă-i mult până departe și rău, poate, de avion... Dar vreau la Ierusalim și-n Sihar să beau apă din puț Voi urca Dolorosa grăbit, voi pași sub măslini unduios La Poarta ’ Ndurării, în Scăldătoarea Betesda mă vreau Și aș vrea să pășesc, aș vrea să ating ce atins-a Hristos, Au mai rămas săptămâni până să plec; pe jar parcă stau Voi duce cu mine dorinți; acatiste, necazuri de sfinți, Mă și văd pelerin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]