1,063 matches
-
putem vorbi de o 17 preferință pentru Anglia și Germania, probabil datorită statutului de limbă internațională principala al celei dintâi și a evenimentelor istorice în care a fost implicată cea de-a doua, alături de România. Specialiștii români în tradițiile țărilor scandinave formează o minoritate, abia în ultimii ani crescând interesul pentru cultura țărilor nordice. Prin urmare am dorit să redeschidem o pagină de istorie și să aducem în fața dumneavoastră un secol al XVII-lea plin de transformări pentru Anglia și Suedia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
XVII-lea plin de transformări pentru Anglia și Suedia. De asemenea, am dorit să prezentăm o serie de lucrări apocrife care oferă o perspectivă diferită a evenimentelor istorice prin care au trecut aceste două mari imperii. ÎI.1.2 Țările scandinave istoria oficială și istoria apocrifa În grupul țărilor nordice și baltice, o poziție cu totul specială este ocupată de Suedia, care, între anii 1611 și 1718, a făcut parte din marile puteri ale Europei. (Foto nr.2, Anexă) Cunoscută sub
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Suedia a devenit liderul continental al protestantismului. În timpul Războiului de 30 de ani, Suedia a reușit să cucerească aproximativ jumătate din statele Sfanțului Imperiu Român. Visul regelui Gustav Adolphus era să devină noul împărat al Imperiului Român, într-o peninsula scandinava supusă Suediei. Din păcate, moartea sa, din 1632, în 18 timpul bătăliei de la Lucerna a spulberat acest vis și a zguduit din temelii fragilul imperiu baltic, proaspăt clădit. Episodul morții sale este descris în lucrarea apocrifa intitulată: Memoirs of the
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a lungul Dunării. Voi mai da un singur exemplu de gest ritual apotropaic, de data aceasta din spațiul rural nord- european. Antropologul britanic J.G. Frazer a descris un obicei magic popular practicat de sătenii 481Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean scandinavi (The Golden Bough, vol. I). Pe 23 iunie, practic la solstițiul de vară, în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (în Noaptea de Sânziene, conform calendarului popular românesc), țăranii suedezi fac focuri mari rituale în care aruncă ciuperci halucinogene de tip
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de autoritatea de supervizare în U.E. Țările UE nu au nici o înțelegere cu privire la recunoașterea IFOAM ca organizație de acreditare pentru 1 sau 3. Programul de acreditare IFOAM, IOAS (Serviciul Internațional de Acreditare Organică) a fost până acum recunoscut în țările Scandinave. Acreditarea IOAS nu este recunoscută în UE deoarece IOAS nu este membră a organizațiilor menționate (EA - MLA, IAF - MLA). În unele țări, instituțiile naționale pot fi exceptate de la aceste evaluări anuale dacă participă în programul de acreditare IFOAM. După ce permisul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
profesorale, situație care reducea foarte mult capacitatea decizională a administrațiilor universitare, pe de o parte, și coexistența, alături de universități, a institutelor profesionale care pregăteau tehnicieni specialiști, cum erau institutele tehnice superioare din Franța sau colegiile profesionale din Olanda și țările scandinave, pe de altă parte. În unele țări, acestea aveau un prestigiu chiar mai mare decât universitățile, anume în Franța sau în Spania, dar în majoritatea celorlalte state statutul lor era inferior. În anii ’60, învățământul superior a început să se
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
susținute de o parte a universitarilor. Consecințele mișcărilor din 1968 din Europa s-au manifestat mai ales pe planul guvernării școlilor și chiar și acestea au fost mai degrabă temporare. În câteva țări - Franța, Germania, Spania, Olanda, Italia și țările scandinave - a fost extinsă autonomia universitară, iar senatele universităților au inclus și reprezentanți ai studenților și cadrelor tinere. Autoritatea profesorilor cu rang mare și a administratorilor a fost însă curând reafirmată, mai ales în Franța și Germania. Analizele sociologice ale universităților
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a României, dar ritmul de creștere este extrem de scăzut, iar riscul de contaminare din partea altor economii din UE este foarte ridicat. În Europa avem de-a face cu două curente: nordic: Germania, Olanda, la care se adaugă Austria și Țările scandinave - disciplină financiară ridicată, balanțe pozitive, datorii publice scăzute, lipsa deficitelor, dar cu Încetinire a ritmului de creștere, o mare presiune pusă pe veniturile populației, taxare severă, exporturi afectate de criza din celelalte Țări; sudic: Portugalia, Italia, Irlanda (deși ca poziționare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
and American Social Thought, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1976; Carl N. Degler, In Search of Human Nature: The Decline and Revival of Darwinism in American Social Thought, Oxford Univesity Press, New York, 1991. 4. Adams, Wellborn Science. 5. Cazul țărilor scandinave era puțin diferit, pentru că eugenia se dezvoltase În aceste țări mai degrabă ca o strategie de modernizare pentru secolul XX. Vezi Broberg și Roll-Hansen, Eugenics and the Welfare State. 6. În Transilvania, Biserica Catolică, principala confesiune și singura susținută de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe piață); • impactul distribuției serviciilor și ajutoarelor (analizat ca măsura în care sistemul de impozitare și de ajutoare contribuie la reducerea sau, dimpotrivă, la creșterea inegalităților sociale); • mixtura stat-piață în asigurarea pensiilor (Esping-Andersen, 1990). Conform acestei logici de grupare, țările scandinave formează modelul social-democrat, a cărui caracteristică principală este orientarea statului către reducerea inegalităților și a diferențelor de venit. În cazul acestor țări, sistemele de securitate socială sunt generoase, indivizii fiind îndreptățiți, în baza cetățeniei, la beneficii sociale pentru o gamă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
gamă largă de riscuri. Ocuparea este obiectivul principal al acestor politici, motiv pentru care statul este văzut ca un actor important în crearea și asigurarea de locuri de muncă. O preocupare specială este față de implicarea femeilor în piața muncii, statele scandinave având cea mai ridicată rată de ocupare în rândul femeilor. În cazul țărilor anglo-saxone (Marea Britanie, SUA, Irlanda, Australia), autorul identifică un model liberal, rezidualist. Sistemele de securitate socială sunt limitate, fiind adresate doar acelora care, pe baza testării mijloacelor, dovedesc
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de autor este cel conservator-corporatist, specific Germaniei, Austriei, Franței, Luxemburgului și Belgiei. Țările corporatiste sunt caracterizate prin scheme de asigurare a protecției sociale concepute și adresate în funcție de grupul ocupațional de care aparține individul. Reducerea inegalităților de venit prezentă în politicile scandinave este mai puțin importantă aici, sistemul de protecție socială prezervând inegalitatea de pe piața muncii. Legătura dintre contribuțiile la asigurări sociale și beneficiile primite, devine, astfel, motorul acestor sisteme de protecție socială. Ca urmare a orientării statelor corporatiste către asigurarea bunăstării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
internaționale (cazul Bulgariei), urmând exemplul maghiar (în primul rând România, dar și Slovacia și Polonia) sau sub impactul combinat al celor doi factori (Serbia). Un efect de proximitate s-a făcut simțit și în țările baltice, care au împrumutat modelul scandinav: în 1993 se deschideau primele t. estoniene, pentru ca, patru ani mai târziu, numărul acestora să fie de 32 (foarte mare în raport cu populația totală a țării, de 1 300 000 de locuitori). În Bulgaria au fost inițiate unități similare t., cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a pieței muncii, de stimulare a teleworking-ului și telecommuting-ului. De altfel, primele inițiative de a crea centre care să permită lucrul angajaților departe de birou datează din anii ’70 (California), respectiv ’80 (Franța - vezi Aguila Ohra et al., 2002). Modelul scandinav, care și-a propus crearea t. (telecottages) destinate accesului liber al comunității la ITC, s-a dovedit operațional până spre jumătatea anilor ’90. Dezvoltarea extraordinară cunoscută de industria informatică, ieftinirea tehnologiei a făcut ca din ce în ce mai mulți oameni și comunități să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
internaționale, acest fenomen a fost mult facilitat de apartenența autorilor la cercurile academice din SUA și de publicarea studiilor lor de câteva dintre cele mai renumite reviste și edituri de specialitate. Chiar dacă autori din mediile academice europene (britanice, germane și scandinave, în principal) construiseră în paralel argumente similare, dinamica proprie competiției academice pe plan internațional și-a pus încă o dată amprenta specifică asupra istoriei școlilor de gândire din relațiile internaționale, paternitatea curentului fiind astfel atribuită autorilor americani. Înainte de a prezenta sintetic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interacțiunii internaționale pentru construirea, recunoașterea sau infirmarea identităților asumate pe plan extern. În literatura constructivistă a relațiilor internaționale găsim cercetarea unor probleme precum identitatea statelor ca Mari Puteri, neutralitatea istorică a unor state, statele „buni cetățeni internaționali” (de exemplu, statele scandinave) - în general, discursul despre stat ca prezență pe scena internațională și identitatea statală construită prin acest discurs, rolul identităților naționale, construirea rolurilor specifice organizațiilor internaționale ș.a. Feminismul constructivist preia dihotomiile esențiale pe care s-au construit relațiile de gen (masculin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
derutant. În relație cu bisericile și denominațiunile existente, statul american pleacă de la doctrina lipsei de preferință, fiind indiferent față de credința celor care lucrează pentru el, dar implicându-se prin sprijin financiar în viața confesională. Modelul identificării totale este specific țărilor scandinave și Angliei. Statul este una cu Biserica, parlamentele reprezintă instanțe supreme în materie religioasă, iar guvernele susțin financiar într-o proporție decisivă activitatea bisericilor declarate de stat. Caracteristicile organizării acestor biserici relevă diferența fundamentală dintre categoria biserică de stat și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
admisă. Au fost situații în care pH-ul a fost și mai coborât (în estul S.U.A. s-au semnalat ploi cu pH=3,6, iar la Los Angeles cu pH=2). În condițiile creșterii acidității, multe organisme mor. În țările scandinave, Canada, Germania și alte state, există un număr imens de lacuri „moarte”. Sunt de asemenea grav afectate pădurile. În Suedia 18.000 de lacuri sunt complet lipsite de viață, iar în Germania, aproape jumătate din suprafața împădurită este afectată de
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
reacții, justificate, uneori sau Întotdeauna, pînă la un punct, procesul de imigrație a continuat, astfel Încît, Între 1860 și 1910, populația SUA a crescut aproape de trei ori. Dar, În timp ce, pînă În 1880, 90% dintre imigranți erau de limbă engleză sau scandinavi și germani, după această dată, caracterul imigrației s-a modificat. Faptul acesta i-a făcut pe americani să-i Împartă pe imigranți În trei categorii: „doriți, puțini doriți, nedoriți”, ceea ce Însemna: „asimilabili, greu asimilabili, neasimilabili”. Prima categorie o reprezentau asiaticii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Alexandru-Florin Platon IMPERII, CONFESIUNI ANUL 1204 ÎN ISTORIA EUROPEI: UN BILANȚ Șerban Papacostea După secole de involuție în urma prăbușirii Imperiului Roman în Occident, de declin politic și militar, de contracție teritorială sub apăsarea popoarelor migratoare din interiorul continentului, din nordul scandinav și îndeosebi din Mediterana, Europa occidentală și-a regăsit echilibrul și capacitatea de afirmare în raport cu puterile ostile în cursul secolului XI. Rezultat al acumulărilor multiple de putere în sfera demografiei, a economiei și în general a vieții sociale, a constituirii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în ciuda divergențelor ideologice și de politici economice și sociale care par să dividă lumea dezvoltată între un „model liberal”, mai popular în SUA și Marea Briatnie și un „model social european”, mai popular în Franța sau Germania, sau chiar „modelul scandinav”, cel mai egalitar și mai democratic dintre toate (Deacon, 1997). Căci, în ciuda criticilor aduse „modelului scandinav”, mai ales pe motive ideologice și mai puțin întemeiate în datele empirice, tocmai statele care ilustrează cel mai bine acest model sunt cele care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un „model liberal”, mai popular în SUA și Marea Briatnie și un „model social european”, mai popular în Franța sau Germania, sau chiar „modelul scandinav”, cel mai egalitar și mai democratic dintre toate (Deacon, 1997). Căci, în ciuda criticilor aduse „modelului scandinav”, mai ales pe motive ideologice și mai puțin întemeiate în datele empirice, tocmai statele care ilustrează cel mai bine acest model sunt cele care definesc tendința pe termen mediu (și, probabil, pe termen lung) a evoluției socio-economice. Fundamentul politico-social al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Cei mai săraci 20% și cei mai bogați 20% sunt utilizați ca indicatori de comparație internaționali, pentru relevanța lor atât statistică, cât și socio-economică. Or, evoluția ponderii veniturilor acestor grupuri de populație în perioada 1992-2000, în țările „exemplare” pentru modelul scandinav, definește tendința centrală a lumii occidentale în domeniu, net diferită de tendința dominației ideologice și indiferentă la evoluțiile politice din fiecare țară. Am ales Danemarca și Suedia ca țări reprezentative ale tendinței scandinave și vom lua în considerare Norvegia ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
perioada 1992-2000, în țările „exemplare” pentru modelul scandinav, definește tendința centrală a lumii occidentale în domeniu, net diferită de tendința dominației ideologice și indiferentă la evoluțiile politice din fiecare țară. Am ales Danemarca și Suedia ca țări reprezentative ale tendinței scandinave și vom lua în considerare Norvegia ca un caz special. Evoluțiile indicatorilor pentru Suedia și Danemarca ilustrează două tendințe contradictorii, ambele fiind componente ale aceluiași proces al egalizării consumului și veniturilor în țările dezvoltate, capitaliste și democratice. Prima componentă afirmă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aceluiași proces al egalizării consumului și veniturilor în țările dezvoltate, capitaliste și democratice. Prima componentă afirmă că tendința dominantă este aceea de a crește ponderea consumului celor mai săraci 20% dintre membrii societății occidentale în totalul consumului din societate. „Modelul scandinav” ilustrează aici o regulă care este respectată de toate societățile dezvoltate reprezentative, chiar dacă ritmul de creștere este diferit. Tendința pare a fi ca, în viitor, cei mai săraci 20% din populația unei societăți dezvoltate să consume o valoare care tinde
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]