54,049 matches
-
chiar și libretul - de altfel subțirel! - al lui Bizeț. Impresionantă rămâne realizarea muzicală a spectacolului. Este o excepție? Doresc să sper că nu. Evoluția orchestrala este atent coordonată prin strădania tânărului dirijor clujean Adrian Morar; este o fericită achiziție pentru scenă bucureșteana de operă! Cvartetul vocal al soliștilor a avut o evoluție unitară de bună calitate. Particularizări? Cu excepția unui accident, acută din ultimul act, soprana Roxana Briban a etalat o ținută muzicală excepțională, cea mai bună din câte a putut fi
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
o femeie care se afla sub reflectoare ce-i cântăreau fiecare pas, s-a descurcat admirabil. A fost discretă și delicată și a știut să Întrețină buna funcționare a discernământului, observând reaua credința. Iubirea lor s-a desfășurat vrând-nevrând la scena deschisă, În care oricine se simțea Îndreptățit să intervină”. Veronica a cântat necontenit două arii simultan: cea a femeii egală În iubire cu bărbatul și cea a poetei subalterne marii poezii eminesciene. „Vârful nalt al piramidei, ochiul meu abia-l
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
din 1934. Îmi rezerv plăcerea să citez măcar o dată cum se materializează scrupulul exactității: "Intitulat Ce rămîne din L. Rebreanu, textul lui E. Lovinescu apare în Azi, nu în Ziua, cum se consemnează". Și cum crește în informații și nuanțe scena pusă de autoarea notei la adăpostul "putem presupune - cu un risc minim de a greși -" momentul relatat de Eugen Ionescu în Nu, al confruntării lui Camil Petrescu, evident, cu opinii total negative ale lui Eugen Ionescu despre el. În textele
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
palmieri pe litoral e comentată pe larg în ROMÂNIA LIBERĂ, sub titlul "Palmier, extremă urgență!" Comentînd și inițiativa aceluiași de a construi Dracula Park lîngă Sighișoara, Simona Popescu, autoarea editorialului, e de părere că dacă ministrul vrea să ofere turiștilor scene horror la intensitate maximă, îi poate plimba prin anumite cartiere ale unor mari orașe, la orele serii. Revenind la palmieri, editorialista îi sugerează dlui Agathon să importe și maimuțe, pe care să le folosească la relansarea zootehniei autohtone. Ministrul Turismului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
să se autoinventeze fără pauze de respirație (II. Variante) sau la înțelegerea amară față de femeia mai în virstă care trăiește sentimentul că viața i se îndreaptă către sfîrșit (XIX. O viață) etc. Fragmentele în care Mira Feticu încearcă să compună scene "scandaloase" (relații de dragoste între femei, de exemplu) nu sînt foarte reușite. Se simt anumite stridențe, apar replici căutat bizare, cu nimic pregătite de text, cu aer enigmatico-oracular (fănușianisme, am fi tentați să spunem, dar textele sună prea bine ca să
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
Dan C. Mihăilescu - este un act personal, solitar și individual al cititorului. Este relația directă cu autorul, o provocare asumată pe cont propriu. Fiecare se descurcă cum poate, recidivează în studiu ori de cîte ori simte nevoia. O punere în scenă unește, în principiu, toate aceste singurătăți cărora le este dirijată acum o percepție, acea interpretare a regizorului. Cu care poți sau nu să fii de acord. Și armonia și revolta fac parte din jocul scriiturii dramaturgului. În ultimii doisprezece ani
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
distribuită o actriță tînără și apetisantă neapărat, iar în rolul Profesorului, neapărat un actor mai trecut. Balázs Attila și tînăra absolventă Tokai Andreea sînt inteligent aleși pentru un teatru abstract sau nonfigurativ în care contează enorm ce se întîmplă pe scenă, în arenă. Pas cu pas. Este o dilatare a timpului, a sunetelor, a cîntecului dramatic cîntat live, în spatele impozantului bufet țărănesc, ca într-o boîte-à-musique, a picăturilor de ploaie ce plîng pe fereastra îndărătul căreia se ascund crime și coșciuguri
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
însă, deschiderile oferite de discursul lui Searle sînt mult mai largi - limba, reprezentările și raportul lor cu realitatea sînt constante ale discursului filosofic al ultimelor decenii, iar Realitatea... este un titlu de referință pentru domenii din cele mai diferite. O scenă banală dintr-un restaurant din Paris, bani, căsătorii, jocul de șah și alte asemenea fapte, minore, cotidiene, poartă "povara metafizică" a realității sociale și formează materia auxiliară de analiză a unei argumentații ce seduce prin inteligență, plasticitate și, nu în
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
cazat un sirian, bărbat foarte frumos. Maruca lasă în fiecare zi ușa deschisă pentru a-l vedea cînd trece. încearcă o mică vinovăție pentru că soțul se afla la un pas de moarte și ea era deja îndrăgostită de altcineva. Altă scenă antologică din călătoria de nuntă este vizita celebrelor fresce de la Pompei. în camera unde erau expuse "pornografiile", doamnele nu aveau voie. Maruca își așteaptă la ușă soțul care intră și inspectează cu atenție încăperea... O altă ruptură importantă se produce
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
atunci este greu de șters, ca și traumele suferite de artiștii implicați. Scenografia - Paul Bortnovschi, Radu și Miruna Boruzescu; Hlestakov - Virgil Ogășanu, Primarul - Toma Caragiu, Ivan Kuzmici Spekin, dirigintele poștei - Octavian Cotescu, soția Primarului - Tamara Buciuceanu, fiica lui - Mariana Mihuț... Scene întregi, chiar și ceva din atmosfera repetițiilor sau a reprezentațiilor au fost păstrate în poveștile protagoniștilor, în memoria celor privilegiați care au apucat că vadă Revizorul lui Pintilie. Am făcut această poate mai lungă introducere pentru că momentul este unul de
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
această poate mai lungă introducere pentru că momentul este unul de referință din istoria teatrului față de care, inevitabil, se pot face raportări. O încărcătură psihologică plutește, de asemenea, asupra creatorilor care, după treizeci de ani, s-au hotărît să pună în scenă piesa lui Gogol. Este vorba despre regizorul Claudiu Goga și trupa Teatrului Național din Craiova. Absolvent la clasa profesorilor Valeriu Moisescu - Mircea Cornișteanu, de o maturitate și o modestie atipice pentru generația lui, dar și pentru timpurile artistice învolburate pe
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
-i individualizează pentru ca apoi, cînd situația pare sub control, să-și lăbărțeze caracterele mizere, urîțenia fiecăruia în parte. Mi se pare remarcabilă minuția cu care este pregătită apariția fiecărui actor din acest cor și prezența corului în întreaga sa anatomie. Scena de taină a complotului, amplasată noaptea, într-un cimitir, este una de forță în spectacol. Acolo facem cunoștință cu fiecare și, totodată, cu grozavul lor plan de lingușire și ademenire, de cucerire a revizorului sosit în control, nu se știe
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
țărănească fiind mai viguroasă decât a orășenilor moscoviți), Alexei Berg e luat în cele din urmă de vâltoarea egalizatoare a războiului. Satul e pustiit. Scăpat cu viață, tânărul are o inspirație salvatoare și... generatoare de mare literatură: schimbarea de identitate. Scena cercetării soldaților căzuți și rămași pe câmp pentru a găsi un chip care să-i semene, e cutremurătoare: să porți hainele și legitimația unui mort, să primești pe front scrisori de la iubita și părinții celui căzut, să "cazi" conform cu identitatea
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
romanului era cerută de atomizarea societății spaniole postbelice. De la o scriere la alta, Cela a experimentat mereu noi tehnici narative, s-a înnoit fără a înceta să fie același observator implacabil al vieții spaniole, într-o galerie de personaje și scene descinzînd din Quevedo, Goya și Valle-Inclán. Nucleul tuturor scrierilor sale este tableta ce consemnează o impresie fulgurantă, definită de el ca o îmbinare de caricatură și acvaforte, o explozie de viață, aparent arbitrară ("fără cap și coadă, stabilind conexiuni fugare
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
oglinda de la baie într-o criză de isterie și neputință), refuză să-l reinterneze, îl ajută să-și domine boala, să se "reintegreze în societate", și, la bătrînețe, după o viață de iubire, lăcrimează, la decernarea premiilor Nobel, cînd, de pe scenă, El i se adresează direct: "Numai în misterioasele ecuații ale iubirii poți găsi logică și rațiune. Tu ești rațiunea mea!"... Filmul a cosmetizat confortabil adevărul, dar ar fi fost mult mai interesant de aflat în ce și-a putut găsi
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
istorie spre a perverti conștiințele și de a "șlefui" "omul de tip nou". Pentru că suntem puși în fața caracterului de clasă, zugrăvit în culori care pentru cine mai ține minte ce a fost aici înainte de 1989, sunt strident de cunoscute. Astfel scena la care asistă deghizatul principe îi are ca protagoniști pe negustor despre care se spune că este "rotofei" și pe un țăran căruia i se asociază atributul "bietul". Sigur, e un caz, o poveste, nu o analiză de clase și
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
mulți dintre maturii de azi și așa se explică o parte din frustrările unor români. Dar ce este mai grav în textul analizat e faptul că acolo Cuza nu face o judecată dreaptă. Nici nu ni se înfățișează pricina, doar scena agresării țăranului de către negustor, singura explicație a autorului fiind: "pasămite pentru că acesta ar fi cutezat să-i spună că l-a înșelat". E prea puțin pentru o judecată dreaptă. Poate că autorul o fi detaliat în originalul lucrării sale, dar
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
epocă a conflictelor între țări și etnii, surprind cu aparatul de fotografiat aspecte ale vieții de zi cu zi, figuri de aromâni, greci, bulgari, macedoneni..., chipuri de somități - pe cel al sultanului Mehmed care plătește pentru fotografie o sumă imensă, scene din războaiele balcanice și din cele mondiale. în 1906 primesc titlul de fotografi ai Curții Regale de la Bu-curești, în același an Yanaki cumpără de la Londra camera de filmat cu numărul 300 din lume, iar Milton o filmează pe bunica Despa
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
indicațiilor posibile - iar tu ca prin minune având și clarviziunea lor? Și nu orice cuvânt al ei ar putea fi acela?". (p. 240) Notațiile de amănunt, precum și introspecția sunt extrem de fine, povestirea are o eleganță discretă, iar întâlnirile cu prietenii, scenele de bombardament, aventurile strecurării în săli de spectacole, amintirile din refugiu, visele, senzațiile, plimbările cu tovarășii și lungile lor discuții (dinamismul unor secvențe este la fel de bine realizat ca și la M.H. Simionescu) sau portretistica de ocazie pe care o face
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
între cultul iluziei și cultul lucidității... Emoția filmului, atîta cîtă este ( adică puțină) e una mereu "studiată" și ținută în surdină. Secvențele se înșiruie demonstrativ și expozitiv, ca plantele din ierbarul lui Noro. Un aer sălciu, artificial, un vînt de scenă bate peste mai toate momentele în care nu apare Noro (ex. vizita la domiciliu a inspectorului, spovedania mamei, dezlănțuirea polițistului tînăr care izbește duba cu bastonul de cauciuc - pentru prima dată un actor talentat, ca Marius Stănescu, prins pe picior
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
dramaturg, nu înseamnă că acesta a avut și a ratat vreo șansă în aria, aparent așa de primitoare, a politicii. Era momentul moșierilor, primilor posesori de diplome universitare din străinătate, al avocaților - calitate care i-a ușurat succesul pe această scenă lui Barbu Delavrancea. Proletariatului intelectual nu i se putea acorda nici un rol în fericita Românie a votului cenzitar. În perioada interbelică, excluzându-l pe Nicolae Iorga, autor de drame istorice, de numeroase poezii, dintre care doar ultima de excepțională tensiune
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
o vreme cănd actorii mimau politica, politicienii se jucau de-a actorii, primul bărbat politic al republicii socialiste cu expresive aruncări din mâini și o anume răgușeală ce n-o amintea pe a lui Caragiale. A murit, de altminteri, pe scenă, Fortinbras, de îndată sosit, luându-i ceasul brățară. După revoluție, sciitorii de talia lui Petre Sălcudeanu, Andrei Pleșu, Marin Sorescu au ocupat funcții ministeriale, ca și pictori și actori. Cât privește situația scriitorului post revoluționar, ea este bine cunoscută, i
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
fi fost considerat obiectivist. Nu face aprecieri, lăsînd subtextul să vorbească. În fond, autorul e de părere că adeziunea la legionarism a multor intelectuali din anii '30-'40 se leagă de exigențele unei tinere și talentate generații care pășea pe scena culturală. Se simțea nevoia unei primeniri de competențe", scrie dl. Necula. Și cum gerontocrații liberalo-țărăniști nu păreau deschiși aspirațiilor noii generații, Codreanu s-a dovedit singurul capabil a reacționa corect ("alta era receptivitatea arătată tinerilor de liderii mișcării legionare"). Noua
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
aceste capete trebuie să fie amputate pe rînd, ca să fie salvată Ileana Cosînzeana. În ce mă privește, mă simt bine în compania domnilor cu pricina. Pe de altă parte, supoziția comasării noastre într-un bloc indistinct care mărșăluiește impur pe scena publică pentru a și-o aservi e ușor paranoică. În plus, ar trebui să se ia notă de diferențele dintre noi. Sîntem naturi greu de "omogenizat" și, în multe privințe, sîntem, intelectualmente, în litigiu. "Cu probleme"... Da, nu trăim într-
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
cenaclul, nu de puține ori fixate printr-un cuvînt a ceea ce este mai viu pătrunzător în persoana surprinsă la momentul respectiv: "Ramiro Ortiz, mussolinist convins chiar în chestia conflictului italo-grec. Camil Baltazar, sinistru; Ilarie Voronca, candid și pueril". Portretele animă scena desfășurării de ambiții în cenaclu mai mult sau mai puțin îndreptățite să se numere printre scriitori reușind prin insistență și prin pregnanță să determine reconstituirea peisajului uman al literaturii în vederea unei biografii. Contribuie altfel interesant cuplul Tudor Vianu-Ion Barbu, de
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]