733 matches
-
bucuria primăverii și savoarea tradițiilor specific românești. Junimea Română din Montreal -Școală pentru minte, inima și cultură- a organizat sâmbătă, 5 martie Serbarea Mărțișorului și a Zilei de 8 Martie. Acest amplu eveniment a înglobat mai multe acțiuni culturale : expoziții, scenete, momente muzicale și literare. Artistele Claudia Mandl și Angela Făină au prezentat expoziția de grafică și pictură Flori, femei, primăveri, asigurând astfel un decor cu totul și cu totul deosebit. În paralel, a fost prezentată o expoziție de mărtișoare și
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]
-
în contextul specific al satului românesc. Grupul vocal Original și elevii școlii au pregătit un medalion artistic special pentru mămicile sărbătorite cu ocazia zilei de 8 Martie. Clasa de Limbă română, nivel începători, sub îndrumarea profesoarei Mihaela Iancu, a prezentat sceneta Legendă Mărțișorului și a Babei Dochia. Clasele de Limbă română, nivel avansat și Cultură și civilizație românească au pregătit o sceneta alegorica, intitulată Note de primăvară în rime lirice și melodii vesele. Acest moment artistic original a înmănuncheat cântece și
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]
-
cu ocazia zilei de 8 Martie. Clasa de Limbă română, nivel începători, sub îndrumarea profesoarei Mihaela Iancu, a prezentat sceneta Legendă Mărțișorului și a Babei Dochia. Clasele de Limbă română, nivel avansat și Cultură și civilizație românească au pregătit o sceneta alegorica, intitulată Note de primăvară în rime lirice și melodii vesele. Acest moment artistic original a înmănuncheat cântece și buchete de versuri dedicate renașterii naturii. Pe langă poemele scriitorilor clasici că Mihai Eminescu, George Coșbuc, Lucian Blaga, au fost recitate
SPECTACOLUL PRIMĂVERII LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349150_a_350479]
-
Autorului NEDUMERIRE De la o vreme multora le-a încolțit în minte să amenințe cu moartea aruncându-se din înalt: de pe blocuri, de la balcoane sau stâlpi încheindu-și socoteala cu viața pe blat. Și azi, la oră matinală, se joacă o scenetă; actorul - un neisprăvit - în rol de cascador, care urla cât îl ținea gura: „Feriți-vă, că sar!” - Sări! strigau muncitorii care ieșiseră la poarta întreprinderii de peste stradă alături de vecini și trecătorii adunați grămadă. Se sună la 112. Sosesc pompierii, ambulanța
NEDUMERIRE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349182_a_350511]
-
să o descriu aici, merită să fie personaj principal într-un text separat. Însă trebuie să menționez că serbările de sfârșit de an aveau loc la teatrul din parc. Acolo, pe scenă, în fața părinților aflați în public, aveau loc mici scenete cu costumații improvizate. Serbarea se termina, evident, cu înmânarea diplomelor. Prin 1971 bunicii mei, prea bătrâni pentru a locui singuri, au vândut casa și s-au mutat la Constanța. De atunci Doru și cu mine n-am mai călcat prin
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
învățăminte despre ascendența și decadența popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadentă pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care macină „globalizarea" îi invită pe români la afirmare și nu la o scenetă în care să fim spectatori. Popoarele care au înțeles acest lucru își canalizează resursele pe formarea de resurse umane care să susțină modernizarea și pacea globală. Este atât de simplu de înțeles... la fel ca și la olimpiadele internaționale, poți
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (2) ROMÂNIA OLIMPICĂ de IOSIF POPA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349348_a_350677]
-
învățăminte despre ascendentă și decadenta popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadenta pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care macină „globalizarea" îi invită pe români la afirmare și nu la o sceneta în care să fim spectatori. Popoarele care au înțeles acest lucru își canalizează resursele pe formarea de resurse umane care să susțină modernizarea și pacea globală. Este atat de simplu de înțeles... la fel ca și la olimpiadele internaționale, poți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
învățăminte despre ascendentă și decadenta popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadenta pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care macină „globalizarea" îi invită pe români la afirmare și nu la o sceneta în care să fim spectatori. Popoarele care au înțeles acest lucru își canalizează resursele pe formarea de resurse umane care să susțină modernizarea și pacea globală. Este atat de simplu de înțeles... la fel ca și la olimpiadele internaționale, poți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
și patimă pe trupul meu, ce erau pecetluite cu buzele tale ispititoare care dovedeau adevărul simțurilor tale. fizionomia ta este acum mimica lui Charlot, a lui Louis de Funes, a lui Nea Mărin, din orice comedie veche preferi, dintr-o scenetă de teatru de revistă, dintr-o peliculă animată urmărită atent de niște copiii zburdalnici cu ochii mari și cu râsetele lor cristaline. dar însuși Timpul, știi că este o noțiune dezbătută, o invizibilă a spațiului pământean și-al Cosmosului care
NU-ŢI MAI PLACE, AŞA CĂ... (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349449_a_350778]
-
astfel viziunea lui altruista asupra vieții. Festivalul s-a terminat pe o notă înaltă cu Sharl Dubé, autor-compozitor din Quebec, artist angajat din lumea scenei, susținând spectacole de muzică, poezie și umor, pline de idei și senzații, incarnate în mici scenete, uneori acompaniate de muzică. Una din prezentele cele mai pregnante la festival a fost Nicola Smith, artista în rezidență din Tasmania, care este absolventa de la Scoala Națională de Arte din Sydney, Australia. Ea a completat și anul onorific la Universitatea
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
costumul popular se mai îmbracă la nunți, la biserică de Rusalii. Cu ocazia festivalul în încinta casei a fost organizată o șezătoare în care au împletit meșteșugul torsului și al țesutului cu pregătirea de produse culinare tradiționale și cu mici scenete pline de umor. După cum ne spune doamna Dorina Farcaș, directoarea Căminului Cultural Ibănești, șezătoarea era unul din principalele moduri de întâlnire a locuitorului satului, un adevărat spectacol popular în care munca se împletea cu distracția. Cu o zi înainte de șezătoare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Anastasia, fire foarte deschisă, afectoasă și voluntară, creează situații mereu imprevizibile pe care are inițiativa de a le soluționa independent, cu hotărâre, de parcă nimic nu e imposibil. De aceea, prezența ei vioaie și antrenantă face din fiecare întâmplare o mică sceneta cu final imprevizibil, iar modul personal în care răstălmăcește unele informații naște înțelesuri pline de haz. Titlurile sub care se derulează întâmplările, intrigă neașteptată și deznodământul, de-adreptul surprinzătoare, cu concluzii ferme trase de micuța dar firească Anastasia, fac din lecturi
CĂRŢILE COPILĂRIEI ÎNTÂMPLĂRI HAZLI CU O NEPOŢICĂ POVESTITE DE BUNICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365494_a_366823]
-
multa zădărnicie. Un om bun, care canaliză energii pozitive, așa au spus colegii lui actorii, despre el. Un om care împrăștia bunătate, încredere. Care iradia bucurie și frumusețe. Peste 50 de roluri în tot atâtea filme. Sute de roluri în scenete. Șerban Ionescu - un actor perfect în orice ipostază. O mare personalitate a culturii românești. Un nume notoriu în teatru și film. Un nume strălucitor pe scena Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, după ce jucase pe mai multe scene ale țării. A
IN MEMORIAM: ŞERBAN IONESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364882_a_366211]
-
de viață în ciuda vicisitudinilor întâmpinate de ea, ca femeie. Adevărul se joacă în culise și explică faptul că‚ ''mulți figuranți ajung actori importanți'' dar asta e viața! Autoarea ține cont de puterea detaliului și trece gradat de la scene generale la scenete minuțioase care încântă cititorul însă devin foarte importante în desfășurarea frenetică a acțiunii. Descrierile, din roman, se bazează pe probleme studiate și în ele sunt depozitate ideile. Faptele care duc la consecințele posterioare se bazează pe-o etică simplă, acțiunile
HELENE ŞI-A SCHIMBAT IDENTITATEA! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364938_a_366267]
-
trecut prima probă au avut apoi de trecut toate probele specifice unui concurs de miss. Doar că eu am vrut să dau o adevarată culoare românească, să realizez un spectacol , angrenând renumiți cântăreți de muzică ușoară , populară , actori în diverse scenete. Ediția l -a avut loc în anul 2000 la Calimanesti-Caciulata, Ediția a ll-a a avut loc la Băile Govora în anul 2003. - Cine au fost partenerii tăi la realizarea festivalului? - Televiziunea România Internațional , TV Canal 10 din Atena Grecia , Radio
DIALOG CU JURNALISTA SI SCRIITOAREA LIGYA DIACONESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350808_a_352137]
-
de porcării întunecate ale creatorilor „anilor lumină” prin de neguri ...până la refuz. ... Și între aceste cărți atâta de dragi mie acuma, mai erau trei caiete de 200 de pagini: două cu poezii, cugetări și copieri scrise de mâna mea după scenetele marilor noștri comici: Mircea Crișan, Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Nicu Constantin etc., ...iar al treilea, tot de 200 de pagini, cu desene în cărbune făcute lângă mama, care-mi asista toate încercările . Trebuia să-ți pui mănuși ca să
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
de scenă „Distrugătorul de biblii” sau o posibilă apariție pe sticla televizorului i-au întunecat mințileGheorghe Lăzău (zis și Mailingher), chiriaș în satul Mădăras la nr. 309, se vrea, cu orice preț, vedetă mass-media, iar până la recunoașterea publică joacă propria scenetă de ev mediu timpuriu. „Măi sataniștilor, ați zis că vă rugați pentru mine, nevrednicul și păcătosul. Unde sunt roadele rugăciunilor voastre? Unde este Dumnezeul vostru? Poate doarme... Strigați mai tare să vă audă. Aveți curajul public, în fața presei și televiziunii
DISTRUGĂTORUL DE BIBLII SE VREA VEDETĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351686_a_353015]
-
și voie-bună, timpul trece repede, aducând cu el zorii zilei de 25 decembrie. Ocazii de relaxare, prima și a doua zi de Crăciun - Eerste Kerstdag și Kerstdag Tweede - sunt sărbători publice. Dacă pe 25 decembrie se cântă colinde, se interpretează scenete și se spun povești populare despre nașterea lui Hristos, ziua următoare este pusă deoparte pentru destindere și agreement. Petrecerile, teatrul, concertele, cina în oraș cu prietenii sunt doar câteva dintre principalele distracții ale olandezilor, pe 26 decembrie. Acest obicei se
„COLINDĂ, COLINDĂ” PRINTRE LALELE ŞI MORI DE VÂNT. SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN ŢĂRILE DE JOS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351733_a_353062]
-
din cadrul complexului hotelier Perla Majestic Grup (1999-2010). Ca actriță a jucat roluri înscrise în cronologia reprezentativă a artei actoricești: Camelia, în filmul „De dragul tău, Anca”, regia Cristina Nicolae (1984), Tina, în filmul „Miss Litoral”, regia Mircea Mureșan (1990), roluri în scenete de televiziune, în musicaluri de televiziune în regia lui Tudor Mărăscu și Ovidiu Dumitru (1990-2008), rol principal în musicalul „Are tata fată mare”, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, regia Ion Lucian (1992), roluri principale în spectacole de revistă ale Teatrului
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
și Torino). Dintre cărțile de proză și publicistică amintim: "Taina crinilor de piatră" (1982), "Anotimpurile eternei iubiri" (1985), "Dimensiunile infinitului" (1988), "Cât costă un om" (1991), "Clipă fără umbră" (1995), „Vâslaș pe Rubicon”(2005), etc. Este autor a zeci de scenete de televiziune. A realizat și condus multe emisiuni, unele dedicate românilor de peste hotare. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr (XLIV) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 410, Anul II, 14 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356335_a_357664]
-
pe Moș, / L-am tras de barbă, de căciulă, / Era bunicul!... nu-i o glumă!” La serbarea de Crăciun, o fetiță vrea să fie Crăciuniță “Cu căciuliță și rochiță, / Ce daruri împarte grațioasă, / Ca zâna bună și frumoasă. / Și în scenetă aș vrea să fie / Și frățiorul meu, Ilie, / Să fie Moșul din Laponia / Tras de doi reni cu sania. Un moș Crăciun și-o Crăciuniță, / Un băiețel și o fetiță, / Daruri vom da pe scena mare, / Dar nouă, cine ne-
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
CINE MĂ ȚINE PE MINE Scenetă umoristică într-un act și două tablouri TABLOUL I GHEORGHE: (Se-toarce de la crâșmă cântând) Pe strada cu trei fântâni, Zece gropi și nouă câini... Ihu ! Acolo-i căsuța mea, Unde m-așteaptă Floarea. (Scoate din buzunarul hainei o sticlă
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
CINE MĂ ȚINE PE MINE Scenetă umoristică într-un act și două tablouri TABLOUL I GHEORGHE: (Se-toarce de la crâșmă cântând) Pe strada cu trei fântâni, Zece gropi și nouă câini ... Ihu ! Acolo-i căsuța mea, Unde m-așteaptă Floarea. (Scoate din buzunarul hainei o sticlă
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
rând așa că, pentru a distra spectatorii în pauzele dintre reprezentații se răspândiseră așa-zisele Sainetes, minireprezentații de umplutură, inspirate de scene din viața cotidiană. Amploarea lor crescuse în asemenea măsură încât lumea începuse să vină la teatru pentru a vedea scenetele, ignorând piesa propriu-zisă. Popularitatea Sainetelor se datora nu numai comicului de situație, ci mai ales muzicii și dansurilor care le însoțeau, îndrăgitele Tonadillas (Playeras, Seguidillas, Boleros și Fandangos). „Sunetul sacadat al castanietelor și tropăitul ritmic din călcâie se completau armonios
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
realizând mai mult din reflex faptul că trebuie să plătească băutura comandată, începu să se caute conștiincios prin toate buzunarele. - Te trec pe caiet, Bebiță? întrebă Petrică, convins fiind că respectiva căutare nu era decât o reeditare a unei binecunoscute „scenete”, pe care clientul sau o „interpretase” de nenumărate ori, stând de fiecare dată în același loc și cu aceleași gesturi dezordonate și cam neconvingătoare. De data asta însă Bebe nu se mulțumi să accepte jenat propunerea și, cerându-i printr-
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]