325 matches
-
fiind o reprezentare a ceva și propunînd destinatarului o schematizare, aceasta avînd rolul de a oferi reprezentarea discursivă a ceea ce autorul concepe sau imaginează despre realitate; 4) orice schematizare este o propunere de imagini, de ceea ce este vizibil în text (schematizarea fiind o propunere de imagini). V. discurs, enunț, enunțare, obiect de discurs, text. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN SCHEMĂ. Cuvîntul schemă are o mare utilizare pentru a denumi reprezentarea unui obiect prin elementele ei esențiale, avînd un conținut specific pe terenul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
notificare a dovezilor ce se acumulează pentru a justifica apelativul unei persoane: "atletică” sau "muzicală” sau "morbidă”. Dar, mai întîi, și schematic, voi menționa o abordare explicită "de la vîrf spre bază”, modelul de erou al lui Greimas (1966). Bazîndu-se pe schematizarea intuitivă, el rămîne valabil ca punct de pornire pentru o categorisire a personajelor. Greimas a pornit într-un mod asemănător, de la Propp care, așa cum am văzut, identifica șapte mari roluri narative jucate de personajele principale din basmele rusești, dar el
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
teme. Paradoxală perioadă a fost, dar mă regăsesc. S. B.: La ședința Biroului județenei de partid din 17 iunie 1974, Ioan Manciuc remarcă slaba participare a tinerilor la învățământul de partid 10. O cauză a absenteismului este, potrivit lui Mihai Todosia, schematizarea: "Se pare că există o anumită tendință de sistematizare a învățământului politic, se abuzează prea mult de scheme. Este periculos să folosim acest sistem și să insistăm asupra modului de a-l ajuta pe om să gândească în mod politic
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în mod politic prin evitarea tendinței de sistematizare. Modul politic de a gândi trebuie să fie elementul esențial pe care să-l aibă orice propagandist. Să-mi fie cu iertare, dar și la Cabinetul județean de partid am constatat această schematizare. Eu am zis următorul lucru: în momentul în care filosofia și economia politică se pun în schemă, s-a terminat cu ele pentru că aceasta înseamnă golirea lor de conținutul științific. Cred că ar trebui să fie folosiți într-o măsură
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
însuși, iar în ultimă instanță, cu gândirea însăși, netrecută, în privința actelor sale, în registru dictatorial. Potrivită pare a fi, luând în seamă ceea ce s-a întâmplat în anumite perioade ale istoriei filosofiei, pentru "spargerea" orizontului de care vorbeam și în schematizarea reliefului non-judicativului, calea analogiei (gr. analogia). Aceasta ar mai putea fi în stare să ne dezvăluie "realități" ascunse altminteri, dar mai cu seamă ne poate arăta căi pe care putem înainta în înțelegerea non-judicativului; fără a pune un prea mare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semnificații judicative și va fi valorificat în acest scop în cele ce urmează. Cert este faptul că deja avem o schiță a acestui sens datorită discuției despre topica transcendentală și amfibolia conceptelor reflecției. Dar am putea accepta că acestea, datorită schematizării fenomenale a absenței timpului, nu mai aparțin dictaturii judicativului? Cert este doar faptul că ambele păstrează un anumit potențial non-judicativ, de care Kant însuși devine foarte îngrijorat, încercând, în "Dialectica transcendentală", cumva, să constituie non-fenomenal anumite "obiecte" decât să nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a fi pur și simplu (ființa). Dar "este" nu are, prin el însuși, aceste sensuri? Nu exprimă "este" tocmai faptul de a fi? Dacă facem abstracție de timp, el nu mai exprimă un sens "existențial". Au dovedit-o din plin schematizările medievale ale judecăților de predicație (devenite, mai târziu, propoziții categorice). Verbul ("este") din astfel de scheme este simplu copulativ; el devine existențial numai dacă, chiar și pentru forma "este", intervine asupra sa timpul; cum bine a arătat-o, de altfel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din astfel de scheme este simplu copulativ; el devine existențial numai dacă, chiar și pentru forma "este", intervine asupra sa timpul; cum bine a arătat-o, de altfel, Aristotel în Peri Hermeneias.205 Desigur, aspectul alethic nu este anulat în schematizările judecăților; numai că el are un înțeles strict formal. De exemplu, un anumit tip de judecată (propoziție) este adevărată numai dacă un alt tip este, de asemenea adevărat sau, dimpotrivă, dacă acesta este fals. E vorba de un joc între
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
purta cu noi extrem de delicat și de manierat. Lucrările practice de „Fitopatologie” se terminau cu adevărate opere de artă plastică pe tablă și pe caietele noastre. Nu am mai întâlnit un cadru didactic atât de talentat și de iscusit în schematizarea și ilustrarea lecțiilor la tablă. În excursiile efectuate în natură se comporta ca un adevărat trubadur. Avea o voce foarte plăcută și talent inegalabil de a atrage în jurul său studenții, mai ales fetele. Șeful de lucrări Constantin Pisică ne-a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
modelele tradiționale de feminitate și masculinitate, alături de care s-au afirmat noile modele de "emancipare", cu o puternică tentă comercială, insistent mediatizată - "femeia ca obiect sexual" și "bărbatul de succes". Aceste modele încă domină spațiul social prin vizibilitatea lor exagerată, schematizarea imaginilor și ocultarea modelelor alternative, făcând adesea dificile opțiunile personale pentru modele adecvate cu propria personalitate. Perioada imediat următoare revoluției a coincis pentru mine cu câteva experiențe existențiale majore: anii de facultate, care au însemnat și începutul vieții în cuplu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
crește puțin sau deloc după depleția hidrosalină, iar TA poate fi normalizată prin dializă. în schimb, în HTA renin-dependentă, ARP, deja crescută bazal, crește și mai mult după depleția hidrosalină, iar TA nu poate fi controlată numai prin dializă (această schematizare este totuși excesivă, deoarece există și forme intermediare). Rolul important al SRA în hipertensiunea rezistentă la dializă a fost confirmat prin normalizarea TA după administrarea de saralazină, un antagonist al angiotensinei [Mimran et al., 1978], sau de captopril [Wauters et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
după execuție, astfel că permite compararea cu impresiile elevului și ale profesorului. Ajută în mare măsură la obiectivizarea procesului pedagogic, la formarea corectă simțurilor și a impresiilor despre execuție; * casete video pe teme, masa de montaj video sau aparat videorecorder. Schematizarea materialului se face pe teme de interes: cei mai buni executanți într-o probă; fracțiuni de execuții, selecțiuni de execuții deosebite în condiții neprevăzute; faze de joc cu temă de început de atac, de atac finalizat, numai finalizări, aspecte de
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
Context lingvistic, situație extralingvistică, cunoștințe generale, toate acestea trec prin memorie: toate au statut de reprezentare internă, chiar dacă se deosebesc prin originea și nivelul de reprezentare (memorie de scurtă durată, de lungă durată etc.) (Kleiber 1994: 19) Reprezentarea discursivă, ca schematizare, mobilizează cunoștințe parțiale, utile pe moment. Nu convoacă nici întreaga memorie a lumii, nici ansamblul de cunoștințe enciclopedice ale subiectului (stocate în memoria de lungă durată), ci prioritar, cunoștințele disponibile în memoria de lucru și de scurtă durată. Din punct
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mobil (progresie a sensului) și relativ stabil (continuitate-repetiție, trimitere la elemente plasate în memorie). Afirmația că MD este alimentată permanent de către evenimente co(n)textuale ne permite să insistăm asupra caracterului progresiv și parțial al construcției, prin text, a unei schematizări sau reprezentări discursive. MD nu este alimentată în permanență atît de evenimentele extralingvistice, cît de enunțurile despre acele evenimente, constituind ele înseși evenimente. Orice enunțare, odată săvîrșită, este de asemenea obiectul unei tranzacții: "O enunțare care nu este recuzată pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un anumit număr de fapte. După ce vom fi definit orice act de referință ca pe o construcție operată în și prin discursul unui locutor și ca pe o (re)construcție a unui interpretant, vom vorbi despre reprezentarea discursivă (Rd) sau schematizare 3. Vom localiza în [A] problema evaluării valorii de adevăr a enunțurilor în funcție de două regimuri pragmatice: cel al vericondiționalității care se sprijină pe opoziția dintre adevărat, și fals/mincinos, și cel al ficționalității, care apare în regim de nici adevărat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
află în fraza nucleu. Am vorbit mai sus (cap. 2, § 1.3.) de diferența dintre circumstantial și CD. În toate cazurile vedem că extensia propoziției reușește să umple o Rd. Interpretantul este cel care construiește o Rd, pornind de la enunțuri (schematizare), de la finalitățile sale (scopuri, intenții), de la reprezentările sale psihosociale ale situației, de la enunțător și de la lumea textului, precum și de la preconstructele sale sociale (Grize 2004 și Adam 1999, cap. 4). Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: "Entre énoncé et énonciation: la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
consens presupus a fi atins. 5.3. Structura secvenței J.-B Grize și-a sprijinit de timpuriu definiția de "structură generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) pe prezența a doi "operatori". Un prim operator (DE CE) face trecerea de la o schematizare inițială (Sch.i) care prezintă un obiect complex, la o schematizare care pune o problemă (Sch.pb). Un al doilea operator (DEOARECE) permite trecerea de la obiectul problematic la o schematizare explicativă (Sch.expl). Structura secvenței explicative este, după Grize, următoarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Grize și-a sprijinit de timpuriu definiția de "structură generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) pe prezența a doi "operatori". Un prim operator (DE CE) face trecerea de la o schematizare inițială (Sch.i) care prezintă un obiect complex, la o schematizare care pune o problemă (Sch.pb). Un al doilea operator (DEOARECE) permite trecerea de la obiectul problematic la o schematizare explicativă (Sch.expl). Structura secvenței explicative este, după Grize, următoarea: Schema 23 Sch.i DE CE? [p] Sch.pb DEOARECE [q] Sch
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
doi "operatori". Un prim operator (DE CE) face trecerea de la o schematizare inițială (Sch.i) care prezintă un obiect complex, la o schematizare care pune o problemă (Sch.pb). Un al doilea operator (DEOARECE) permite trecerea de la obiectul problematic la o schematizare explicativă (Sch.expl). Structura secvenței explicative este, după Grize, următoarea: Schema 23 Sch.i DE CE? [p] Sch.pb DEOARECE [q] Sch.expl Obiect complex Problemă Explicație Schematizarea inițială (Sch.i) fiind adeseori subînțeleasă, trebuie avute în vedere două tipuri de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pb). Un al doilea operator (DEOARECE) permite trecerea de la obiectul problematic la o schematizare explicativă (Sch.expl). Structura secvenței explicative este, după Grize, următoarea: Schema 23 Sch.i DE CE? [p] Sch.pb DEOARECE [q] Sch.expl Obiect complex Problemă Explicație Schematizarea inițială (Sch.i) fiind adeseori subînțeleasă, trebuie avute în vedere două tipuri de DE CE?: cele care reiau un element anterior și re-schematizează problema pusă, și cele care, nedispunînd de cotextul anterior, operează direct schematizarea problemei (DE CE p?), adesea prin intermediul pseudo-întrebărilor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Sch.expl Obiect complex Problemă Explicație Schematizarea inițială (Sch.i) fiind adeseori subînțeleasă, trebuie avute în vedere două tipuri de DE CE?: cele care reiau un element anterior și re-schematizează problema pusă, și cele care, nedispunînd de cotextul anterior, operează direct schematizarea problemei (DE CE p?), adesea prin intermediul pseudo-întrebărilor. Structura canonică completă este deschisă de un DE CE interogativ interogație adevărată în dialoguri sau interogație falsă (numită și "retorică") în structurile monologale -, urmată de unul sau mai multe răspunsuri în DEOARECE, ca în T3
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
operator [DE CE] introduce prima macro-propoziție obligatorie P.expl.1, iar al doilea [ DEOARECE] aduce a doua macro-propoziție obligatorie P.expl.2. În general, urmează o a treia macro-propoziție de ratificare P.expl.3. Ansamblul este adesea precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale, cu rolul de a introduce obiectul problematic (P.expl.0) pe care-l tematizează întrebarea în DE CE (?) care corespunde macro-propoziției P.expl.1: Schema 24 P. explicativă 0: Schematizare inițială SECVENȚĂ De ce p? P. explicativă 1: Problemă (întrebare) EXPLICATIVĂ Deoarece q
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
P.expl.3. Ansamblul este adesea precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale, cu rolul de a introduce obiectul problematic (P.expl.0) pe care-l tematizează întrebarea în DE CE (?) care corespunde macro-propoziției P.expl.1: Schema 24 P. explicativă 0: Schematizare inițială SECVENȚĂ De ce p? P. explicativă 1: Problemă (întrebare) EXPLICATIVĂ Deoarece q P. explicativă 2: Explicație (răspuns) P. explicativă 3: Ratificare 5.3. Sfîrșitul unui discurs politic de Giscard d'Estaing Punerea în practică a acestui model preformatat de împachetare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
explicativă a soldaților. Întrebarea legitimă pe care le-o adresează ține de decalajul între așteptări și un rezultat dezastruos. Alegerea verbului "a înțelege" tematizează bine nevoia de explicație și transformă întrebarea formulată cu DE CE [p]? și răspunsul cu DEOARECE [q]. Schematizare inițială a unui obiect complex Schematizare a problemei Schematizare explicativă Rezoluție DE CE? PENTRU CĂ Armată puternică Totuși zdrobită Întrebarea pusă de copii Întrebare pusă soldaților "Ce s-a întîmplat?" Căutarea cauzelor Răspunsul soldaților "Am fost înșelați" Explicație Închiderea (75c) totodată evaluare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care le-o adresează ține de decalajul între așteptări și un rezultat dezastruos. Alegerea verbului "a înțelege" tematizează bine nevoia de explicație și transformă întrebarea formulată cu DE CE [p]? și răspunsul cu DEOARECE [q]. Schematizare inițială a unui obiect complex Schematizare a problemei Schematizare explicativă Rezoluție DE CE? PENTRU CĂ Armată puternică Totuși zdrobită Întrebarea pusă de copii Întrebare pusă soldaților "Ce s-a întîmplat?" Căutarea cauzelor Răspunsul soldaților "Am fost înșelați" Explicație Închiderea (75c) totodată evaluare finală [P.expl. 3] și "morală a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]