325 matches
-
Piesa exploatează două planuri temporale, cel contemporan și cel vechi - anii ’40 -, implicând și registrul politic, cu tipologii simbolice: Gavroche - puștiul care moare într-o încăierare cu „forțele reacționare”, comunistul Orban, arogantul Nicky, superba Mara, agresivul Gogoloi ș.a. Dincolo de unele schematizări tipologice și conflictuale, S. practică un fel de teatru psihologizant, încadrându-se în dramaturgia poetică, unde sunt abordate deseori situații-limită, dar cu o ironie fină, cu mult umor, pe filiera Tudor Mușatescu - Victor Ion Popa - Mihail Sebastian. SCRIERI: Meteoritul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
limitează la stadiile G1 și S ale ciclului celular. intervenția reglatoare a acestei proteine în stadiul G2 este discutabilă, nesemnalizându-se până în prezent influența ei în desfășurarea proceselor din această fază de trecere la mitoză. Redăm în fig. 2-52 o schematizare a funcțiunilor enumerate mai înainte. În registrul inferior (B) este cazul în care celula a suferit atacul unui factor ambiental fizic (radiații). Intervenția inhibitoare a p53 blochează multiplicarea celulară, orientând celula către două „destine” ulterioare total diferite: viață sau moarte
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
utilizări este multiplă: * distanța în timp și spațiu nu permite, în multe cazuri, apelul direct la obiectele sau fenomenele concrete; * alcătuirea prea complicată a obiectelor și fenomenelor din realitate, care, prin intermediul substitutelor, se poate simplifica, fie prin vizualizare, fie prin schematizare; * imposibilitatea recurgerii la existențe naturale; * faptul că substitutele pot sta la dispoziția învățământului timp nelimitat; * efortul financiar mai mic, în raport cu originalele. Și de această dată vom avea de respectat niște cerințe didactice: * Cerințele din sfera obiectelor naturale și
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
comunicare tehnică, aplicabilă cu deosebire în domeniul telecomunicațiilor, decât la nivelul relațiilor interumane. Acest model interpretativ s-a dovedit în timp insuficient pentru înțelegerea și explicarea specificului comunicării umane. Ceea ce reproșează constant psihologii în acest caz este tocmai tendința de schematizare a comunicării, de ignorare a factorului uman (individul sau grupul), redus la un simplu operator tehnic. Acest model, consideră L. Iacob (1996, p. 185), "nu mai poate satisface. Emițătorul este fie o abstracție, fie este tratat mecanicist, fără statut psihosocial
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
teme. Paradoxală perioadă a fost, dar mă regăsesc. S. B.: La ședința Biroului județenei de partid din 17 iunie 1974, Ioan Manciuc remarcă slaba participare a tinerilor la învățământul de partid 10. O cauză a absenteismului este, potrivit lui Mihai Todosia, schematizarea: "Se pare că există o anumită tendință de sistematizare a învățământului politic, se abuzează prea mult de scheme. Este periculos să folosim acest sistem și să insistăm asupra modului de a-l ajuta pe om să gândească în mod politic
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în mod politic prin evitarea tendinței de sistematizare. Modul politic de a gândi trebuie să fie elementul esențial pe care să-l aibă orice propagandist. Să-mi fie cu iertare, dar și la Cabinetul județean de partid am constatat această schematizare. Eu am zis următorul lucru: în momentul în care filosofia și economia politică se pun în schemă, s-a terminat cu ele pentru că aceasta înseamnă golirea lor de conținutul științific. Cred că ar trebui să fie folosiți într-o măsură
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
-și dezvolte și să-și exprime talentele și valorile” (Bruner, 1970, p. 188). Diferitele metode pot să scoată mai mult sau mai puțin În evidență semnificațiile informaționale și formativ-educative ale materiei care se predă; ele pot să ducă la simplificarea, schematizarea și sărăcirea conținuturilor date și, implicit, la diminuarea funcțiilor lor educative sau, dimpotrivă, la sublinierea și punerea lor În lumină și, prin aceasta, la Întărirea caracterului educativ al procesului de Învățământ. Semnificațiile Încorporate În cunoștințe se modifică, se nuanțează, se
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
identifică Însă niciodată cu originalul, căci ea nu epuizează, nu-și propune să epuizeze și nici nu poate epuiza originalul. Situația reală pe care o desemnează este Întotdeauna mai complexă, mai complicată, mai concretă, În timp ce modelul este o simplificare, o schematizare, un extras sau, mai bine zis, o aproximare a realității, cu scopul de a facilita reprezentarea ascunsului (a ceea ce este ascuns) În obiectele și fenomenele realității. Motiv pentru care modelul Înlocuiește reprezentările primare, parametrii și relațiile Între variabile (componente) În favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
modelare Își găsește corespondența În construcția artificială a unor obiecte izomorfe de tipul modelelor parțiale (denumite adeseori obiectuale sau substanțiale, fizice sau concrete, tehnice sau intuitive etc.). Acestea cunosc și ele diferite tipuri, atingând grade diferite de simplificare și de schematizare. Astfel, unele pot să fie modele similare, reproducând cu fidelitate sistemul original, forma exterioară și structura internă a acestuia, dar executate la altă scară de mărime (de obicei micșorate, miniaturizate). Așa sunt diferitele machete (ale unor aparate, mașini, instalații etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din ce În ce mai depărtate de obiect” (H. Aebli). Cercetări Întreprinse de I. Radu arată, de exemplu, că „...reușita elevilor În valorificarea noțiunilor de fizică crește semnificativ dacă aceștia sunt conduși În lecțiile curente să efectueze În mod independent procesul de abstractizare și schematizare asupra unor obiecte și procese date În realitatea practică. În cazul acesta, modelul simplificat se introduce numai În momentul al doilea, după ce s-a operat această abstractizare și schematizare pe baza obiectelor concrete” și nu cum se procedează În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lecțiile curente să efectueze În mod independent procesul de abstractizare și schematizare asupra unor obiecte și procese date În realitatea practică. În cazul acesta, modelul simplificat se introduce numai În momentul al doilea, după ce s-a operat această abstractizare și schematizare pe baza obiectelor concrete” și nu cum se procedează În mod obișnuit când se pornește de la modelul stilizat. Este evident Însă că, atunci când școlarii dispun „...de un fond cristalizat de acțiuni sau operații mintale nu este absolut necesar să se
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acești termeni se adresează în fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită a cauzelor și implicațiilor globalizării), aflate astfel într-o relație mai degrabă de complementaritate decât de sinonimie. Sintetizând numeroasse lucrări din literatura de specialitate, schematizarea pentru care optăm reprezintă procesul globalizării în cinci dimensiuni, dintre care trei propriu-zise (politică, economică, culturală), una de tip vector, cu rol facilitator (tehnologică), și una ca epifenomen al primelor patru (socială). Globalizarea politică reprezintă fenomenul de extindere globală și
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
écrivain..., p. 76) și, cum spune mai departe, faptul că "Marx îi refuză spiritului, ideii, culturii, orice autonomie" (Op. cit., p. 99). Pusă în acești termeni tranșanți, chestiunea evidențiată de Fondane își ia, la rândul ei, riscul unei anumite simplificări și schematizări. Îl remarcă, de exemplu, și prefațatorul primei ediții a "discursului" fondanian, Louis Janover, care insistă asupra relativizării raportului de determinare dintre economic și spiritual de către Marx însuși. Atitudinea lui Fondane se cuvine însă înțeleasă în contextul politic în care singura
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
ce importanță are cum se numește vreunul"), ca să nu mai pomenim toată literatura recentă - Eco, Coelho - pe seama "numelor". Oricum, citim probabil ultima scriere a mileniului "decăderii" (cum ar fi zis Ackroyd) cu acest subiect. Traducerea doamnei Mioara Caragea îmbracă ușoara schematizare a cărții într-o frumoasă limbă românească. José Saramago, Toate numele. Traducere și postfață de Mioara Caragea. Editura Polirom, 2002. Cu ochi de copil Filosofii predică morala, dar nu sunt în stare să se împotrivească ispitei. Din înșelăciune poți scăpa
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
se dăruie. Fără rest, am vrut să spun. Se dăruie... Dar nu e chiar așa: orice traducere presupune și un... rest. O doză de... ne-comunicat, ne-spus, ne-tradus. Dar chiar atât de mult, ne-tradusul, ca în cazurile schematizării, simplificării, „jumulirii” marilor texte ale prozodiei universale, dintre care fac parte și cele ale Marinei Țvetaeva?! Stimată doamnă D.. A. C., să nu vă faceți cumva iluzia că chiar ați tradus din Ahmatova, Fet, Bunin, Țvetaeva, Pasternak și ceilalți importanți ruși
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
se schimbe, căci " Își cunoaște moșul nepoții". Serviciu prompt Cu siguranȚĂ, una din primejdiile cele mai mari în munca avântată a omului nou a fost - și este - monotonia. Odată cu creșterea competenței, mecanismul, tehnica propriu-zisă a muncii se simplifică până la o schematizare foarte apropiată de mecanica lucrului de la sine înțeles. Obișnuința, la rândul ei, creează, pe lângă profesionalism, monotonie. Cum să ieși din cercul acesta vicios? Fiecare, după puterile lui, sub auspiciile mărețe ale progresului și în ideea că, în definitiv, orice lucru
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
și la galerie, cînd sala arhiplină aplauda frenetic, prelungindu-se o tradiție studențească, pe care o aflăm acum din cărți, din perioada interbelică. Și, de fapt, la operă îmi place chiar latura mai desuetă, pentru că e multă melodramă, desigur, multă schematizare. Dar este și o anumită plăcere a convenției pe care o trăiești și poate că, în mod paradoxal, este și o mică legătură cu avangarda aici, pentru că avangardiștii erau foarte sensibili la convenție, lor le plăcea să răstoarne convențiile. Și
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
pentru a-i raporta, cu o găselniță cunoscută, pe cei de alaltăieri la cei de ieri ? Niciodată Gândirea romanului nu-l invocă pe, să zicem, Balzac în capitolul despre Chariton din Aphrodisias. Ar mai fi ceva de spus cu privire la pericolele schematizării. Înțelegerea acestei cărți remarcabile este pe deplin independentă de parcurgerea cuprinsului ei. Desigur, clasificarea propusă de Toma Pavel decurge firesc din raționamentele teoretice prealabile. Dar - așa cum am văzut, metoda o cere - drumul invers nu aduce nici un folos. Nu din pedanterie
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
bună măsură regionalist în recuperarea ținutului bănățean. Primul Sorin Titel e predominant vizual, autor de scenarii cinematografice, pe când al doilea Sorin Titel e predominant auditiv, un foarte bun povestitor, posibil autor de scenarii radiofonice. Simetria e, desigur, discutabilă, ca orice schematizare, pentru că există elemente comune de la o etapă la alta. Dar e evident că perspectiva socială a prozei lui Sorin Titel se deschide promițător spre ultimele romane. De asemenea, pactul autobiografic și regionalist (evocarea originilor familiei și reconstituirea istoriei personale, mitizarea
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
sau mai puțin alertă pe același palier estetico-formal, ci, pur și simplu, ieșire din cadru, reconstrucție prin fugă, negație și uitare. Evident, această imagine, de multe ori îngroșată voit din necesități de demonstrație, nu face decît să simplifice pînă la schematizare un fenomen a cărui evoluție este infinit mai complexă și, în esență, rebelă față de orice retorică. Așa cum tipologiile sexuale din demonstrațiile lui Weininger sînt doar categorii abstracte, ele neputînd fi găsite niciodată în stare pură, nici artiștii români care populează
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
a consacrat de-a lungul anilor, abandonează tonurile grele, încordările telurice și melancoliile crepusculare pentru a intra la fel de neașteptat într-o lume solară, predominată de alb și de culori eterice. Compoziția însăși suferă profunde modificări, în primul rînd în sensul schematizării ei, foarte apropiate sistemului bizantin de codificare vizuală. Elementele de limbaj capătă o mai puternică autonomie, relațiile în interiorul imaginii se abstractizează, iar convenția estetică sau, mai exact, invitația privitorului la un alt gen de complicitate, primește o pondere inexistentă pînă
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
greu, ce începeau să ocupe în conștiințe locul unor piloni. Lozinci bombastice, sforăitoare, părți împietrite ale unei scheme de valori strivitoare. Însăși scara valorilor era o schemă. Societatea - în mare și în mic -, așișderea omul, gândirea, vorbirea, toate erau schemă. Schematizarea trebuia să evite ieșirea din canon, imprevizibilitatea, surpriza cu conținutul ei incomod, uneori riscant, spontaneitatea - expresie a pulsației autonome a minții, inimii, nervilor. Siguranța ordonării vieții sociale „după plan“ nu lăsa nimic esențial la latitudinea fiecăruia, la discreția diversității temperamentale
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
universul poeticesc - exploatată cu o fantezie ce, gustîndu-și cu delicii progresia, nu-și pune piedică. Rezultă o revărsare a substanței așa-zicînd critice peste buza formelor uzuale, substanță care, intrînd în atmosfera corosivă a ironiei, suportă o captivantă restructurare, o jucăușă schematizare aidoma desenelor animate. Cei doi protagoniști se mișcă în cadrul unei noi verosimilități, prezentînd coerența cinetică și rigidă a unor fantoșe: "De mai multă vreme, Mircea Ivănescu caută pe cineva care să scrie în locul lui. După oarece tatonări, nu prea reușite
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
comunicarea pe bara de conversație în timpul altor activități, de pildă a jocurilor în rețea. Abrevierea devine extremă, formularile sînt standard și nu trădează prin mai nimic personalitatea autorului. Limbajul de messenger este unul funcțional, dar cu un grad ridicat de schematizare, încît un neprevenit va fi la început în dificultate de a înțelege. Acest limbaj se crează ,folcloric" și are un caracter național, deși împrumutul lingvistic e la preț, pornind de la varianta engleză. Discuția prin mesaje ,messenger" sau pe bara de
În țara lui copy-paste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10774_a_12099]
-
îl are devine susceptibil de imparțialitate). Aici intervine o altă "ruptură" în discursul lui Sorin Alexandrescu. Pe de o parte exprimă cu o rară claritate situația sa și situația scriitorului român sub comunism, pe de altă parte generalizează, simte nevoia schematizării. Dacă am citi printre rînduri am găsi o încercare de legitimare a situației schizoide în care se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității în ruptură este una ideală. Cartea lui Sorin Alexandrescu evidențiază mai ales identități și rupturi
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]