10,690 matches
-
impus numele în toate mediile artistice și lumești, care, iată, găsește în Virgil Dumi trescu un poet cultivat, cu simțul rafinat al culorii și al cuvântului. De aceea, spuneam că poemul de gardă este un... relevant pro-domo. Iar cele Șapte schițe la „Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe suprafața tablourilor de pictură. Aci, în cele șapte schițe (o, câte semnificații și simboluri cunoaște cifră șapte în culturile, religiile și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spuneam că poemul de gardă este un... relevant pro-domo. Iar cele Șapte schițe la „Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe suprafața tablourilor de pictură. Aci, în cele șapte schițe (o, câte semnificații și simboluri cunoaște cifră șapte în culturile, religiile și mitologiile planetei!), se revarsă atât informația poetului în domeniu, cât și marea realizare narativa, rostita când liric, cănd retoric, cănd din interiorul gândului de înălțare și desăvârșire. Există
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură Dacia, o carte nouă, intitulată, „Vânătoare cu soim”, subintitulata „tablete șotron”, - un mod de a surprinde scurte și rapide „flaschuri” din orizontul ei de observație, pe care le consemnează, precum schițele unui nou tablou, din tuse nervoase și grăbite. Tehnică de lucru ne trimite în zona de întretăiere dintre poemul în proza, eseu, aforistica și tabletă, adică un gen hibrid, experimentat și anterior de autoare, în cartea „Fără nume”, tablete-șotron, Târgu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
povestea începe de undeva, de la sfada a doi romancieri despre cum se scrie un roman (formula, în vremea lui Arghezi, nu era foarte nouă - consultați, bunăoară, Catastihul amorului, iar astăzi n-ai zice că-i veche deloc). Introducerea asta, o schiță absurdă pe canava de Viețile sfinților, ia drept subiect spovedania unui arhimandrit muribund, care suprima oameni de stat folosindu-se de... purici. Acum, că biserica s-a tot amestecat în politică nu-i o mare descoperire, dar poanta adastă la
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
răspunde corect, fără eschive și generalități moarte, ar fi nevoie să vorbim mult și pe îndelete, nu să alocăm temei un punct printre altele într-un interviu, prin forța lucrurilor, de dimensiuni modice. De aceea, mă voi rezuma la o schiță a unei schițe, la enunțarea cîtorva principii și puncte de vedere, referindu-mă doar la învățămîntul superior, pe care-l cunosc mai bine. Și asta nu doar fiindcă meseria mea de-o viață e de cadru didactic, ci și pentru că
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
eschive și generalități moarte, ar fi nevoie să vorbim mult și pe îndelete, nu să alocăm temei un punct printre altele într-un interviu, prin forța lucrurilor, de dimensiuni modice. De aceea, mă voi rezuma la o schiță a unei schițe, la enunțarea cîtorva principii și puncte de vedere, referindu-mă doar la învățămîntul superior, pe care-l cunosc mai bine. Și asta nu doar fiindcă meseria mea de-o viață e de cadru didactic, ci și pentru că - așa cum știți - am
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
deliberată a unuia singur, a lui G. Călinescu! Lucrați la o nouă carte. Cum vedeți, astăzi, relația "interpretului" cu literatura, în România? Cartea mea, Interpretare și raționalitate, care urmează să iasă în curînd la Polirom, poate fi considerată drept o schiță monografică a interpretării, adică a uneia din activitățile cele mai frecvente, necesare, semnificative și pline de urmări ale spiritului nostru. Ca interfață a gîndirii, interpretarea are rolul de a debloca și clarifica înțelegerea, de a o duce mai departe, de
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
următorul. Ajutată și de un mic rușfet (două cămăși din magazie pentru ordonanțele generalului), acțiunea iese bine. Garnizoana următoare, Focșani, e pusă, telefonic, în gardă: "Aici l-am dus bine... Nu cu preșu'... cu cămașa! Să trăiți!" Curat poantă de schiță ŕ la Caragiale, speculînd umorul unui absurd lucrativ. Cît despre volum, ca și Paradisul suspinelor (cu mina lui post-simbolistă), face proba unei avangarde date puțin înapoi.
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
impus numele în toate mediile artistice și lumești, care, iată, găsește în Virgil Dumi trescu un poet cultivat, cu simțul rafinat al culorii și al cuvântului. De aceea, spuneam că poemul de gardă este un... relevant pro-domo. Iar cele Șapte schițe la „Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe suprafața tablourilor de pictură. Aci, în cele șapte schițe (o, câte semnificații și simboluri cunoaște cifră șapte în culturile, religiile și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spuneam că poemul de gardă este un... relevant pro-domo. Iar cele Șapte schițe la „Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe suprafața tablourilor de pictură. Aci, în cele șapte schițe (o, câte semnificații și simboluri cunoaște cifră șapte în culturile, religiile și mitologiile planetei!), se revarsă atât informația poetului în domeniu, cât și marea realizare narativa, rostita când liric, cănd retoric, cănd din interiorul gândului de înălțare și desăvârșire. Există
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură Dacia, o carte nouă, intitulată, „Vânătoare cu soim”, subintitulata „tablete șotron”, - un mod de a surprinde scurte și rapide „flaschuri” din orizontul ei de observație, pe care le consemnează, precum schițele unui nou tablou, din tuse nervoase și grăbite. Tehnică de lucru ne trimite în zona de întretăiere dintre poemul în proza, eseu, aforistica și tabletă, adică un gen hibrid, experimentat și anterior de autoare, în cartea „Fără nume”, tablete-șotron, Târgu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Cântare. Nu există un sens al insatisfacției că această comuniune a lor cu Dumnezeu se amplifică la fiecare nouă întâlnire. Pur și simplu, aceasta se întâmplă când o creatură finită Îl întâlnește pe Dumnezeu Cel veșnic. Sfântul Grigorie prezintă o schiță succintă a acestei ontologii a dorinței în omilia a VI-a a operei In Canticum canticorum. Pentru Sfântul Grigorie, a fi uman înseamnă a fi înrădăcinat în paradox. A fi uman este a fi finit și, în același timp, a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de intenții, de mesaje, de ochi, de priviri, de pălării, de alcătuiri și anatomii ale feței - pe ici, pe colo, poate, Vlad, Silviu, Schumi, variante cu ei, despre ei și atîția alții care compun lumea lui Sturmer, proximități, universuri, prietenii. Schițe, notițe, exerciții. Pe un perete din fundul foaierului, un perete mare, foarte înalt, un imens tablou-colaj format din zeci de tablouri mici, zeci de măști care dau o imagine halucinantă în acest ansamblu. Forța și precizia detaliului - semn major al
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
cele două clădiri de pe Calea Victoriei devenite foarte familiare breslei scriitorilor: Casa Vernescu (fosta reședință a fruntașului liberal G. Vernescu, construită după planurile arhitectului Ion Mincu și dată în folosință în anul 1889) și Casa Monteoru (terminată în același an, după schițele aceluiași Ion Mincu). De altfel, tot acest București monumental, de tip neoclasic sau ,Art Nouveau"datează din anii care au premers sau au urmat intrării în secolul XX. Un excelent prilej pentru întoarcerea nostalgică în lumea capitalei din anii în
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
verzi de piele de șarpe/ și avea nasul turtit. Era o mulatră./ Cum venise aici, habar n'am./ Părinții, bunicii, purtaseră poate odată/ în nări un inel. (Femeia cafenie). Figurile lui Tonegaru, iubite, sau simple trecătoare, urmează rețeta avangardei: o schiță, un crochiu, fără forme, fără identitate, pe care înflorește, superbă, excrescența unui detaliu. Exercițiu de virtuozitate, ca perierea atentă a unui dicteu automat, în care cuvîntul zilnic și firesc rimează, singura rimă din strofă, cu o bucată de fantasmagorică identitate
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
un comic contrast între aparență și esență, între ceea ce pretind a fi și ceea ce sunt cu adevărat. Pe de o parte, ifose de onorabilitate, respectabilitate, civism; pe de alta, goliciune sufletească, amoralitate, vid interior. Ca și eroii din Momente și schițe, caracterele din piese sunt exprimate și totodată subminate de limbaj. Prin crevasele acestuia le întrezărim condiția lamentabilă de caricaturi, fantoșe lipsite de un conținut propriu și stârnind astfel râsul. Criticul răsucește la o sută optzeci de grade interpretarea. Pe urmele
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
Lazăr - Hronicul muzicii românești, vol. I, II,III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, București, Editura muzicală, 1973, 1974, 1975, 1976; 1983, 1984, 1986, 1988, 1991; footnote> . Se adaugă monografiile postume, dedicate lui Gavriil Musicescu<footnote Breazul, George - Gavriil Musicescu, schiță monografică, București, Editura muzicală, 1962; footnote> și D. G. Kiriac<footnote Breazul, George - D. G. Kiriac, Ediție îngrijită de Titus Moisescu, București, Editura Muzicală, 1973; footnote> . Trebuie citată contribuția lui George Breazul pentru proiectarea muzicii românești în universalitate, prin publicarea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
convingere la baia de sînge tradițională, și pînă la tratarea femeii ca un accesoriu al unui statut social în paralel cu disprețuirea ei la sînge. Ce să mai zic că unicul personaj feminin e greu de numit personaj: o biată schiță, se ține doar în niște replici șubrede și în cîteva mimici contextuale stoarse cu greu de biata actriță, oricum cam necunoscută (și deci cam carne de tun, și pentru regizor, și pentru scenarist). Numărul 2 e un revers complet al
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
de literatură poate face uneori pentru cunoașterea specificului unei epoci mai mult decât studiile savante de istorie. S-a spus că piesele lui Shakespeare sunt cea mai bună cale de cunoaștere a specificului Angliei elisabetane, iar la noi, comediile și schițele lui I.L. Caragiale oferă panorama exactă a lumii românești din preajma anului 1900. Puse cap la cap, informațiile din operele lui Caragiale sunt în măsură să explice mecanismele vieții politice românești, esența relațiilor sociale, modalitățile de petrecere a timpului liber, gradul
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
timpului lor prezent toți acești oameni care populează scrisul lui Caragiale, oferă dincolo de amuzament, șansa de a intui arhitectura socială și specificul relațiilor umane din epocă. Ceea ce s-a spus însă mai puțin este faptul că piesele de teatru și schițele lui Caragiale se ocupă aproape exclusiv de viața bărbatului român în preajma anului 1900. Femeile ocupă un loc cu totul secundar în scrisul lui Caragiale și chiar prezențele cele mai vizibile (Zoe Trahanache, Mița Baston, Veta, coana Efimița etc.) au doar
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
Personajele puternice, singurele cu drept de acțiune din scrisul lui Caragiale, sunt bărbații, fapt în măsură să spună ceva și despre rolul secundar al femeii în societatea românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Schițele Adrianei Bittel din volumul Cum încărunțește o blondă. Povestiri din secolul trecut (o antologie cuprinzând texte publicate în cărțile de povestiri Somnul după naștere și Iulia în iulie) au, mutatis mutandi, pentru România deceniului nouă al secolului trecut, rolul pe
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
Cum încărunțește o blondă. Povestiri din secolul trecut (o antologie cuprinzând texte publicate în cărțile de povestiri Somnul după naștere și Iulia în iulie) au, mutatis mutandi, pentru România deceniului nouă al secolului trecut, rolul pe care l-au avut schițele lui Caragiale pentru România de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Adriana Bittel realizează o cronică vie a anilor '80 din care nu lipsesc "simțul enorm și văzul monstruos" ale lui Caragiale, dar nici un anumit lirism ori rețetele literare ale de
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
încărunțește o blondă. Povestiri din secolul trecut este o excelentă frescă a anilor de sfârșit ai comunismului românesc (combinație de Stalin și Caragiale, cum bine s-a spus) realizată prin prisma destinului unor femei. O replică postmodernă la Momentele și schițele lui Caragiale în care lumea nu mai este văzută prin ochii lui Mitică și ai amicilor săi de cafenea, ci prin cei ai unor la fel de memorabile purtătoare de fuste.
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
Muzică postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității Oleg Garaz 1. Muzică postmodernă: schița unui "portret-robot" Întrebarea este una aparent simplă: există oare o muzică specific postmodernă, una în care preceptele ideologice ale postmodernismului și-ar găsi o realizare deplină<footnote O listă reprezentativă în acest sens o oferă cercetătoarea franceză Béatrice Ramaut-Chevassus în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Gluma ca antidot Editorul și autorul a nenumărate cărți importante, experimentatul jurnalist a alcătuit o antologie reprezentativă de 444 pagini, adunând între coperțile cărții bancuri, glume, schițe, dialoguri, vorbe de duh, texte de diferite genuri etc. care aparțin vastei și amuzantei sfere a umorului evreiesc. În deplin acord cu majoritatea specialiștilor, și realizatorul cuprinzătoarei selecții subscrie tezei conform căreia „fără umor, evreul nu ar fi reușit să
Agenda2003-32-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281349_a_282678]