135,849 matches
-
de recuzită, exterioritatea peisajelor percepute în timpul diferitelor călătorii în țară și în străinătate, plăsmuirile timpului care aduc în amănunte de neuitat, atmosfera unui București traversat cu tramvaiul electric, dar și de cel tras de cai, al anilor pregătitori de mari schimbări politice, cu "zorile Unirii" într-o apropiată perspectivă, demisiile guvernelor, ca acțiuni mari. Dar și amănunte legate de ele. De exemplu, banchetul oferit de Primăria Capitalei în cinstea generalului Joffre ori ordinul guvernului de a restrânge cu totul comerțul cu
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
mult centrul Bucureștilor, deci mă regăseam acasă, Calea Victoriei era aceeași, strada Știrbei Vodă (de unde plecasem în 1944) era la fel, cu aceleași case, doar că erau nezugrăvite de zeci de ani; ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost schimbarea populației, schimbarea omului la față! Am găsit alți oameni decât cei pe care îi părăsisem cu patruzeci și cinci de ani în urmă, neputându-mi-se spune că am păstrat imaginea din copilărie, deoarece aveam douăzeci și opt de ani când am
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Bucureștilor, deci mă regăseam acasă, Calea Victoriei era aceeași, strada Știrbei Vodă (de unde plecasem în 1944) era la fel, cu aceleași case, doar că erau nezugrăvite de zeci de ani; ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost schimbarea populației, schimbarea omului la față! Am găsit alți oameni decât cei pe care îi părăsisem cu patruzeci și cinci de ani în urmă, neputându-mi-se spune că am păstrat imaginea din copilărie, deoarece aveam douăzeci și opt de ani când am plecat, eram
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
aici? - Îmi puneți o întrebare la care nu pot să răspund, mai întâi de toate pentru că tentația de a pleca la studii în America, Franța, Marea Britanie și de a rămâne acolo pe urmă este foarte mare. Apoi, eu cred că schimbări de mentalitate în masă nu se pot face, în general, la mai puțin de o generație. Este un lucru dovedit istoricește peste tot. De fapt, trebuie, în medie, cam trei generații. Când Petru cel Mare, de pildă, cu cnutul și
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
originale ale unui spirit preocupat să-și identifice propria amprentă în registrul unei realități esențializate, în jurul unei tematici cu conotații predilect religioase (ciclurile Feresatră, Arcade, Capcana Soarelui, Ogive, Poarta etc.). Păstrându-și întregi valorile cărora le este în continuare atașat, "schimbarea sa la față" se produce acum mai ales la nivelul formei, dar și ca atitudine, prin coborârea artistului, cu mijloacele specifice, din "turnul de fildeș" în "arenă", el substituie un sistem de așteptări - imagini oarecum previzibile ca semn și ca
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
culori, accentuează kitsch-ul și superficialitatea lumii noastre cea de toate zilele. Valorile tradiționale ale materialului sunt deliberat minimalizate în favoarea unei cromatici vii care accentuează grotescul personajelor, impunând astfel și un alt tip de "privire" asupra sticlei. Transparența, ambiguitatea, permanenta schimbare în funcție de lumină - calități specifice acestui mediu - sunt mult estompate pentru a impune materiei valori noi, aproape nefrecventate până la el: opacitatea, o cromatică vie și forme bine definite - valori ce o apropie de pictură și de sculptură. În concluzie, dacă Valer
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
de a produce o viață nouă. Un geniu adevărat face ceea ce a făcut Shakespeare: el "a schimbat cel puțin modurile noastre de a înfățișa natura umană, dacă nu chiar natura umană însăși". Cu siguranță, această "producere a unei vieți noi" (schimbare a naturii umane) este unul dintre lucrurile cele mai fascinante la literatura beletristică: e ca și cum condiția umană se depășește pe ea însăși într-o încercare dramatică de a-i semăna lui Dumnezeu. În aceste condiții, treaba criticului literar (adică: "aprecierea
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
ironie, redactorii s-au hotărât să scrie totuși laude, pentru a nu lăsa să se creadă că forma cu -ae ar fi cea corectă. Din păcate, se vede că nu toți cititorii revistei, intelectuali ori ba, au băgat de seamă schimbarea, de vreme ce, iată, se mai găsesc unii care să își închipuie că un stil împănat cu formule latinești citate și scrise după ureche poate face pe cineva să pară (mai) intelectual. Atât în privința lui rit(u)os, cât și a sintagmei
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
criticii moderne pentru etichete (n-o găsim la precursori!) ține oarecum de înțelegerea stilului unui autor ca fiind pe deplin original și unic, greutatea de a menține o singură etichetă de-a lungul timpului ține, la rîndul ei, chiar de schimbarea perspectivei stilistice. Povestirea lui Borges despre acel scriitor contemporan care rescrie cuvînt cu cuvînt Don Quijote și devine autorul unei alte opere decît aceea a lui Cervantes trebuie interpretată în felul următor: Eminescu (spre a rămîne la exemplul lui) este un
Conul și piramida by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14129_a_15454]
-
chinurile unei faceri venite cam din senin. La Privatizare și nu numai se vorbește de concedieri de la firme ale statului: în jur de 20.000 de persoane ar urma să treacă în șomaj. Ministrul Agriculturii a început o campanie de schimbare la față a fermierului român, iar ministrul Transporturilor vorbește despre autostrăzi și despre diverse proiecte de modernizare a drumurilor naționale. Dar nici Guvernul ca emanator de proiecte de legi nu stă degeaba. A produs un pachet de legi anticorupție pentru
Agitație reformatoare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14127_a_15452]
-
-i servească micul dejun la pat și să-i țină la dispoziție o anumită oală pe care civilizația water closetului a trimis-o la muzeul familial. Nimic din această atitudine a scriitorului român nu pare să fi fost afectat de schimbările de regim politic, de revoluții, reforme, ocupații străine, războaie sau tranziții. Azi ca și ieri, el îl privește pe critic ca pe un umil servitor, gata să-i satisfacă orgoliul și să-i întrețină capriciile. Orice încercare a criticului de
Oala de noapte () [Corola-journal/Journalistic/14142_a_15467]
-
vedere programe editoriale de anvergură. Patrimoniul scris necesită, ca și cel plastic sau arhitectonic, protecție sistematică. Nu orice carte e un obiect de patrimoniu. Dar o ediție critică este analogă unei expuneri muzeografice. Și trebuie - fiindcă tot se vorbește de schimbarea mentalităților - îndepărtată opinia, îmi vine să spun șovină, potrivit căreia munca editorului nu este una de "creație", demnă de un prestigiu pe măsură. Sigur că, în speță, despre natura creativității ei e de discutat, dar nu mai trebuie demonstrat că
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
mă întreb, cum poate rata cineva întîlnirea cu păpușa de lemn, întîlnire pe care ne-o propune regizorul Cornel Todea la teatrul pe care îl conduce, "Creangă"? Ce mi s-a părut semnificativ și emoționant, într-un fel, a fost schimbarea ștafetei între generații, schimbare la care am asistat împreună cu fiul meu, întărind legătura în care soarta a hotărît să fim prinși. Pinocchio al meu a fost, ani și ani de zile, Alexandrina Halic. Astăzi îl joacă pe înțeleptul Greiere Gemely
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
rata cineva întîlnirea cu păpușa de lemn, întîlnire pe care ne-o propune regizorul Cornel Todea la teatrul pe care îl conduce, "Creangă"? Ce mi s-a părut semnificativ și emoționant, într-un fel, a fost schimbarea ștafetei între generații, schimbare la care am asistat împreună cu fiul meu, întărind legătura în care soarta a hotărît să fim prinși. Pinocchio al meu a fost, ani și ani de zile, Alexandrina Halic. Astăzi îl joacă pe înțeleptul Greiere Gemely (poreclă pe care fiul
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
și sporită, orchestra este și sediul unor contradicții virtuale, care se cuvin a fi escamotate cu relaxare și discernământ. Asumându-și integral rolul de proiectant și de constructor, Cristian Mandeal a făcut din filarmonica bucureșteană locul geometric de întâlnire al schimbării cu permanența. Schimbare ca frenezie și inflație a permanenței; permanența ca schimbare condiționată și controlată. Așa s-a ajuns ca orchestra să sune după cum vrea dirijorul, cel care, precum Cristian Mandeal a regândit un aparat deosebit de complex și de sensibil
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
este și sediul unor contradicții virtuale, care se cuvin a fi escamotate cu relaxare și discernământ. Asumându-și integral rolul de proiectant și de constructor, Cristian Mandeal a făcut din filarmonica bucureșteană locul geometric de întâlnire al schimbării cu permanența. Schimbare ca frenezie și inflație a permanenței; permanența ca schimbare condiționată și controlată. Așa s-a ajuns ca orchestra să sune după cum vrea dirijorul, cel care, precum Cristian Mandeal a regândit un aparat deosebit de complex și de sensibil. Solve e coagula
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
a fi escamotate cu relaxare și discernământ. Asumându-și integral rolul de proiectant și de constructor, Cristian Mandeal a făcut din filarmonica bucureșteană locul geometric de întâlnire al schimbării cu permanența. Schimbare ca frenezie și inflație a permanenței; permanența ca schimbare condiționată și controlată. Așa s-a ajuns ca orchestra să sune după cum vrea dirijorul, cel care, precum Cristian Mandeal a regândit un aparat deosebit de complex și de sensibil. Solve e coagula. Pentru publicul meloman, Cristian Mandeal este un alchimist. Nu
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
de cînd cu locația. Să ne închipuim ce s-ar fi întîmplat cu literatura dacă scriitorii s-ar fi îmbolnăvit și ei de molima locației. Titlurile cărților din bibliotecile noastre s-ar fi modificat spectaculos. Închipuiți-vă, vă rog, ce schimbări radicale numai la Mihail Sadoveanu: Locația unde nu s-a întîmplat nimic, Locația de dincolo de negură, Locația lui Moș Precu, Locația-Ancuței, Locația lupilor, Venea o locație pe Siret. Caragiale tatăl: La locația lui Mînjoală. Sebastian: Locația cu salcîmi. Eliade: Locația
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
altă parte. Așa încît, în lipsă de altceva, trebuie să acceptăm sensul, destul de vag, indicat de Iordan Chimet: ";Trecutul, în orice ipostază l-am privi, și-a epuizat virtualitățile, nu va rămîne pentru istorie decît o experiență colectivă definitiv consumată. Schimbarea nu poate fi gîndită decît după reperele, mai mult sau mai puțin clare, ale viitorului către care, vrem-nu vrem, ne îndreptăm" (p. 238). Iordan Chimet realizează cîteva studii de caz privind atitudinea unor scriitori importanți față de cele două totalitarisme ale
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
40 și ’50, după terminarea războiului, era un film cu umbre. Dar astăzi ele au dispărut. Nu mai putem face astfel de filme în America. Și mi se pare că și unele dintre țările est-europene au pierdut foarte mult datorită schimbărilor de după ’89. Câștigând, pe de altă parte, o audiență tânără. - Știu că ați absolvit facultatea de filosofie. E un avantaj pentru un critic de film? - Dacă vrei să știi cu adevărat despre ce este vorba într-un film, trebuie să
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
lui Panait Istrati, în virtutea câtorva perspective pentru reperarea debuturilor: a debutului într-o limbă străină, după plecarea din România; a debutului în presa occidentală (elvețiană); a debutului cu semnătura Panait Istrati. Toate legate de anul 1919. Surpriza care duce la schimbarea de optică referitoare la primul articol scris de Istrati în limba franceză și publicat de Jean Debrit, directorul ziarului, nu este Tolstoïsme ou Bolchévisme, cum se împământenise în istoria noastră literară, ci Sur la conférence "Un peuple martyr", descoperit de către
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
de "promovare a culturii românești în lume" înfăptuite de fundații, uniuni și ministere (al căror rol nu poate fi negat, mai cu seamă atunci când este vorba de opere literare, strict dependente de limbă, deci necesitând mediatizare și traducere), cât de schimbarea atitudinii față de comunicarea cu lumea. O timiditate inexplicabilă (combinată cu comoditate) persistă încă la mulți autori, ea vine dintr-un trecut mai îndepărtat și merită o analiză atentă. Tot mai mulți autori se află în căutarea unor cititori avizați (unii
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Ministerului de Interne nu e, însă, decât o variantă a faimoaselor .rotații de cadre.. Dacă un general evident incompetent, evident mânjit, evident ticălos își pierde doar funcția, nu și gradul, toata zarva a fost degeaba. Neplăcut nu e doar că schimbările se produc la presiunea . presupusa . a lui Ion Iliescu (în fond, trăim într-o cultură politică primitiv-traditionala, în care tătucul națiunii a jucat, joaca și va juca un rol privilegiat). Neplăcut e și că .demisii. își vor vedea de învârteli
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
români! Care e problema?" (p. 114). Chiar dacă orașul Focșani în care locuia dizidentul la vremea respectivă nu a jucat cine știe ce rol în zilele revoluției din decembrie 1989, au existat unele semne care pot fi interpretate astăzi ca semnale pentru marile schimbări ce aveau să vină. Frînturi de conversație, mici reacții ale securiștilor și activiștilor de partid, mesaje strecurate printre rîndurile ziarelor și mai ales, prezența la Focșani a lui Virgil Măgureanu (de ce la Focșani?) în ultimele luni ale anului 1989 sunt
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
partid național? Despre PRM, ce să mai spun? Dar Naționalele din sport? Au ele reprezentativitatea cuvenită? * În CURIERUL ROMÂNESC (nr. 1), editat de Fundația Culturală Română, un interviu cu dl Mihai Șora (pentru care intrarea României în UE "presupune o schimbare de paradigmă") și un excelent articol al d-lui Tudorel Urian despre d-na Monica Lovinescu. * În FAMILIA (numărul pe noiembrie-decembrie 2002), dl Blaga Mihoc comunică un manuscris inedit al lui Gh. Șincai. Aflat astăzi într-o colecție particulară, manuscrisul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]