229 matches
-
de serie. Ceea ce, la vremea alcătuirii acestei piese. autorul nu putea decît să strecoare, esopic, devoalăm, fără a privi în stînga și în dreapta, acum. Într-un sistem (se înțelege ce fel de sistem) unde valorile sînt, cu demonică obstinație, pervertite, schimonosite, ucise, cum să mai fii tu însuți, dacă nu ai în tine resurse să te împotrivești?... Există, în teatrul lui Constantin Popa, nu doar un etaj de semnificații. Miezul politic trebuind să fie camuflat, ambianța, al o primă ridicare de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
eu. Cum intri pe granița Franciei, nu auzi decât merçi și bonjur. Noi zicem literatură ei zic literatiur. Noi zicem universitate, ei zic universite. Zicem librărie, ei zic librării. Toată limba franceză de după război e copiată după noi, însă puțin schimonosită, ca să nu se cunoască și pițigăiat, prin denaturarea consoanelor pure. Au renunțat la î și ă. [...] toate instituțiile noastre sunt maimuțărite la Paris, până și Academia. Mai mult, literatura franceză actuală este furată întreagă, și poezia și proza. Nu o dată
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
coarnelor, o primire a formelor cosmice. Ω. Brațele ridicate ale prizonierilor semnifică o supunere și o chemare la dreptate. Diavolul este simbolul răutății, indiferent dacă apare ca un domn bine îmbrăcat ori ca un cap de țap sau de cămilă schimonosit, cu picioare despicate, coarne, păr. El are rolul de a fi ispititor, călău, de a fi îngerul căzut, cel care divide, di - abole. A 15 lamelă de Tarot exprimă combinarea elementelor naturii (apă, aer, foc, pământ) în forma dorinței pasiunii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
sunt ființe ale conștientului. Subconștientul care scoate la iveală monștri nu-i interesează pe autorii timpului mai nou. Autorul Desperado scrie rațional, pentru el totul are o explicație clară, nimic nu e confuz. Ceea ce produce totuși confuzie este maniera naratorului, schimonosită, răsucită, zgârcită la vorbă. Pictorul din An Artist of the Floating World, de Ishiguro, gândește clar și e prezentat limpede. Ceea ce ne nedumirește este ordinea în care acesta își amintește și își comentează amintirile. El ajunge abia la sfârșit la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]