316 matches
-
credinței catolice în acest regat al Ungariei sau în alte ținuturi sau părți creștine de lângă acest regat sau vecin cu el împotriva pomeniților schismatici și necredincioși, deplina iertare de păcate”. Textul nu are nevoie de comentarii. Oricine poate deduce că schismaticii care s-au abătut de la supunerea datorată Bisericii Romane sunt aceia din Țara Românească și Moldova care l-au bătut pe Carol Robert la Posada și că luptele, care se duceau în interiorul Ungariei și în părțile de lângă acest regat, nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
supușilor dezlegare de a consuma carne în „timpul păresimilor sau în alte zile în care mâncarea cărnii este oprită de hotărârile Sfintei Biserici Romane”, „precum și iertarea de păcate pentru acei care „ar muri întru apărarea credinții catolice... în lupta împotriva schismaticilor, tătarilor și păgânilor. Prinsă cu problemele ei, Curia papală se mișca greu în acele vremuri de certuri și cererea regelui a fost înregistrată abia în mai 1343, când Ludovic se afla în inima Transilvaniei, la Sântimbru, lângă Alba Iulia, după ce
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mai întâi papei Clement al VI-lea pentru aprobare, și acesta îi acorda dreptul să fondeze biserici în teritoriile pe care le va cuceri, „în unele părți ale regatului său” și a converti la catolicism pe locuitorii aflați în ele: „schismatici, philistei, cumani, tartari pagani et alii...”. La 19 iunie 1351, Ludovic plecă spre Cracovia. Unindu-și oastea cu cea polonă, el eliberă Galiția și apoi Lodomeria, și la 27 iulie se afla deja în Sandomir, iar puțin după aceea, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
bătăliile date cu lituanienii și tătarii în Galiția și Podolia, a fost repede transmis la Florența și Roma. Papa Clement al Vl-lea îl lăuda, în 15 iulie 1352, că s-a ridicat „cu toată puterea”, pentru a-i supune pe schismatici și ceilalți necredincioși de la fruntariile Ungariei, și îi dăruia toate „provinciile, orașele, cetățile, satele și întăriturile” cucerite și orice alte locuri, pe care ar izbuti să le mai smulgă din mâinile schismaticilor”. Îl încuraja, apoi, să continue ostilitățile, acordându-i
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu toată puterea”, pentru a-i supune pe schismatici și ceilalți necredincioși de la fruntariile Ungariei, și îi dăruia toate „provinciile, orașele, cetățile, satele și întăriturile” cucerite și orice alte locuri, pe care ar izbuti să le mai smulgă din mâinile schismaticilor”. Îl încuraja, apoi, să continue ostilitățile, acordându-i a zecea parte din veniturile bisericești din Ungaria pe patru ani, pentru a îndepărta pe tătarii și schismaticii, care fac mereu incursiuni la granițele regatului său și în Podolia. Luptele trebuiau reluate
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și orice alte locuri, pe care ar izbuti să le mai smulgă din mâinile schismaticilor”. Îl încuraja, apoi, să continue ostilitățile, acordându-i a zecea parte din veniturile bisericești din Ungaria pe patru ani, pentru a îndepărta pe tătarii și schismaticii, care fac mereu incursiuni la granițele regatului său și în Podolia. Luptele trebuiau reluate, deoarece tătarii stăruiau în incursiunile lor, dar mai ales pentru consolidarea stăpânirii maghiare după instaurarea lui Dragoș din Bedeu ca voievod al Moldovei, vasalul Coroanei ungare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
11 august 1357, Inocențiu al IV-lea ceda Coroanei ungare, pe timp de trei ani, veniturile bisericești din întregul regat pentru scoaterea tătarilor din Paratalasia (Moldova de sud) și Dobrogea, precum și continuarea luptelor spre supunerea definitivă a rutenilor, lituanienilor și schismaticilor moldoveni din Valahia Minoră. Eforturile erau perseverente și susținute în vederea grupării tuturor regiunilor locuite de români din cele trei principate sub egida Coroanei ungare, cu scopul de a contrabalansa influența în creștere a Lituaniei și a stăvili, mai ales, puterea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
moartea acestuia a venit „grozavul flagel care a zguduit din temelii catolicismul”, adică Reforma, astfel încât această episcopie nu a mai fost conferită nimănui. Misionarii franciscani conventuali și observanți maghiari au ținut piept cu dârzenie husiților, calvinilor, luteranilor și unor pseudopreoți schismatici, greci sau slavi, „vlădici necanonici”, după cum i-a numit N. Iorga. Mulți dintre catolici au trecut la Biserica Ortodoxă. Domnitorul Petru Șchiopu i-a solicitat papei un episcop pentru Moldova. La 7 ianuarie 1591 Bernardino Quirini a fost numit episcop
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în Milionul său, unde realitatea și fantezia erau imposibil de separat. Bizantinii știau ceva mai multe, prin legăturile lor cu popoarele din Orient și prin celebrul "drum al mătăsii" care ajungea la Constantinopol. Dar bizantinii, pentru europenii din Vest, erau schismatici, și cum puteai avea încredere în ei? Chiar noi, românii, aveam informații mai multe datorită spătarului Nicolae Milescu. Așa se face că, atunci când Columb și urmașii săi imediați au debarcat în America, au crezut că au ajuns în India, tărâmul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
vedea o urmă a piciorului sfântului Iacob. Se pare că teutonii au încercat să răspândească și în sudul Carpaților catolicismul, să-l organizeze, conform dogmelor și ritualelor papale, căci, "pe la 1200, Papa se plângea, într-o scrisoare, că falșii episcopi schismatici nu îmbrățișau catolicismul...", adică bisericuțele, schiturile noastre tradiționale slujeau tot ortodoxiei. De fapt, cele mai multe izvoare documentare provin din cancelaria Vaticanului, ceea ce explică sărăcia de informații despre valahi care, conform spuselor papei Grigore al IX-lea în scrisoarea către regele Bela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
datorită existenței reședinței episcopale. În lucrarea Vizitarea apostolică a Moldovei, misionarul descrie aceste locuri frumoase și bogate: „Am vizitat Hușii (Use), oraș neîmprejmuit cu ziduri, mai degrabă târg decât oraș, dar îl numesc oraș (città) fiind aici reședința unui episcop schismatic. Este așezat în vale; ceva mai jos se deschid câmpii către Prut; împrejur sunt dealuri nu prea înalte, pe care se află un mare număr de vii; aici sunt viile domnului. E bogat în poame pe care le produce această
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
case, cu o biserică frumoasă și au un preot de mir”. În 1632, Biserica ortodoxă din Moldova era alcătuită din arhiepiscopatul de Suceava și trei episcopii (Roman, Huși și Rădăuți), subordonate Patriarhiei Ortodoxe de la Constantinopol („aceștia sunt sub ascultarea patriarhului schismatic grec de la Constantinopol despre care se spune că este și calvin”). „La Huși - notează preotul, în continuare - sunt vreo 120 de case, care <sunt> de luterani, dar ar putea fi recâștigați și ei”. În Relațiune asupra Moldovei (1632), Paolo Bonici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar lângă biserică se găsea mănăstirea în care își avea reședința episcopul și monahii. De ea țineau alte două biserici de lemn. La atâtea biserici, ciudat este însă că în oraș, erau la acea dată numai 10 familii de locuitori „schismatici” „ceea ce ar face poate 60 de suflete numai în jurul orașului”. Catolicii, deși nu aveau un preot și nu puteau asculta o liturghie, totuși „sunt atât de tari în credința lor catolică - remarca P. B. Bakšič - încât nu ascultă niciodată de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ar face poate 60 de suflete numai în jurul orașului”. Catolicii, deși nu aveau un preot și nu puteau asculta o liturghie, totuși „sunt atât de tari în credința lor catolică - remarca P. B. Bakšič - încât nu ascultă niciodată de preoții schismatici, și nici nu vor să-și boteze copiii cu numiții preoți, ci așteaptă totdeauna până vin preoții catolici”. În ciuda relatărilor idilice, rivalitatea între biserica catolică și cea protestantă exista, chiar în interiorul aceleiași instituții, și avea tonalități persuasive ori mai dure
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și multe sate, foarte probabil sub influența consilierului numit mai sus. Raportul scris în limba latină, Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova, conținea multe informații despre obiceiurile din Moldova. Unele se refereau la mănăstirea episcopului „schismatic” (ortodox). Biserica Catolică („templul catolicilor”) se afla „într-o poziție frumoasă”. Era asemănătoare unei case țărănești, „făcută grosolan din lemne, lipită cu un strat subțire de lut și acoperită cu paie; altarul cel mare e făcut și el din lut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
participat și a descris ulterior în cartea sa importanța acordată la o ceremonie oficială episcopului de Huși: „În dreapta domnului primul loc îl ocupa mitropolitul, al doilea episcopul de Roman, al treilea episcopul de Rădăuți, al patrulea cel de Huși, toți schismatici.” Așadar, după mitropolitul Varlaam (1632-1652), erau înșirați episcopii <Evloghie> de Roman (1642-1648), <Sava> de Rădăuți (1631-1658) și <Ghedeon> de Huși (1633-1656), episcopatul de Huși aflându-se pe locul al III-lea, după cel de Roman și Rădăuți, în ierarhia Bisericii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1642-1648), <Sava> de Rădăuți (1631-1658) și <Ghedeon> de Huși (1633-1656), episcopatul de Huși aflându-se pe locul al III-lea, după cel de Roman și Rădăuți, în ierarhia Bisericii Ortodoxe din Moldova la mijlocul secolului al XVII-lea. Despre românii ortodocși („schismatici”), episcopul noteză că aveau trei biserici, dar una episcopală: două de lemn și una de piatră, „la care se cască o crăpătură și aproape de ruină este episcopia”. Locuitorii târgului erau valahi, dar mult mai mulți unguri („et in omnibus priores
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
găsea, în 1643, un număr mai mare de români ortodocși (30 de familii ortodoxe mai mult decât cele catolice). Consilierul lui Bandini, preotul maghiar Paul Beke, într-o scrisoare din anul 1644 către Vatican, susținea: „Omnes Valachi in Moldavia sunt schismatici, Ungari et Saxones catholici”. Informațiile episcopului Marco Bandini, despre catolicii din sudul Moldovei, conform raportului său, pot fi sintetizate în următorul tabel: Se constată că, dintre orașele numite de episcopul Bandini, orașul Huși avea numărul cel mai mare de persoane
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca el să fi înregistrat, cât a stat aici, tradiția orală cu privire la venirea husiților în zona Hușilor: Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1490), în 1460, a poruncit ca predicatorii husiți de origine maghiară și germană să fie îngropați de vii, iar schismaticii de la hotarele Ungariei să fie alungați. O parte din ei, unguri, s-au stabilit în Moldova și în amintirea lui Jan Hus, au numit Huși satul în care s-au așezat. Ei au păstrat limba maghiară ca limbă de cult
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
confesiune și botez”, și solicita trimiterea unui preot observant la Huși. Antonio Angelini din Campi (?-după 1692), în Raport despre Moldova și Țara Românească din 12 iunie 1682, Iași, descria situația la fel de dur ca și predecesorii săi: „Huși, oraș de schismatici. Case de catolici sunt cam 30. Biserica e de lemn acoperită cu paie, nu e casă pentru preot. Oamenii obișnuiesc să dea după datină și puteri două vedre de vin pe an preotului de fiecare casă, care după măsura italienească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi replantate cu viță nouă, săpată la vremea ei și bine plivită la rădăcină”. În Scrisoare din Moldova (10 decembrie 1747), călugărul minorit conventual Giovanni Bartolomeo Frontali (1714-1763) relatează despre Huși că este un oraș unde jumătate din locuitori sunt schismatici și jumătate catolici. Tot aici este reședința episcopului ortodox. Misiunea de la Huși, împreună cu toate localitățile din jurul ei, are circa 70 de familii și două biserici, una din ele în orașul Bârlad. Nu avem o situație generalizată a bisericilor catolice, dar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la accentul pus asupra zonei Kosovo și a regatului medieval sîrb pentru această bază mitică străveche. Majoritatea naționaliștilor sîrbi sprijineau ideile lui Karadžić, care credea că toți cei care vorbeau dialectul štokavian erau sîrbi. Croații erau deci considerați drept sîrbi schismatici care se rupseseră de matcă și trecuseră la catolicism. Era de asemenea implicată problema conducerii; o orientare iliră ar fi făcut din Zagreb centrul întregii mișcări. Pentru naționaliștii sîrbi, Mișcarea Iliră era asemănătoare expansiunii habsburgice sau prozelitismului catolic sau unitarian
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un progres considerabil în detrimentul Patriarhiei grecești. Soluția aceasta era desigur inacceptabilă pentru Patriarhie și pentru guvernul grec. În martie 1872, exarh a devenit Antim I, care a anunțat apoi separarea bisericii lui de Constantinopol. Drept replică, patriarhul l-a declarat schismatic. Cu toate acestea, cu sau fără aprobarea Patriarhiei, luase ființă o biserică bulgară. Crearea ei a fost în foarte mare parte rezultatul eforturilor liderilor bulgari moderați și ale guvernului otoman. Ignatiev și guvernul său fuseseră dispuși să accepte o organizație
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și anumite titluri. Așa de exemplu, diploma dată de pomenitul principe la Beiuș în 1608, popii Mihail din Voivodeni (Făgăraș), laudă pe acest popă că «s-a abătut mai curând de bunăvoie și în libertate de la erezurile grecilor și al schismaticilor (ortodocșilor), și a primit legea calvinească». Principele decreta că atât popa Mihail, cât și ceilalți popi români (pastoribus Valachis) câți se aflau atunci și câți mai aveau să urmeze pe popa Mihail, să se bucure de aceeași grație, privilegii, concesiuni
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
jumătate de persoane. Pricipele domnitor care în prezent este Alteța Să Serenisima Grigorie Alexandru Ghica, este ales de națiune la fiecare șapte ani și este tributar sultanului de la care primește învestitură. Religia dominantă în Moldova este greco-schismatică, dependentă de patriarhul schismatic din Constantinopol, si este sub protecția Rusiei. În Iași locuiește un mitropolit schismatic cu 6 episcopi în parte și cler numeros. Există încă doi episcopi diocezani: unul domiciliat în Român și celălalt în Huși. Venitul anual al Mitropoliei pentru cât
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]