3,006 matches
-
stareți aleși pe rând din cele 20 mănăstiri cu statut de lavre mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu vin niciodată la conducere din cauza delăsării românilor: nimeni nu s-a interesat ca cel puțin unul din schituri să fie recunoscut ca mare lavră cu toate că atât moldovenii, cât și muntenii, e foarte bine cunoscut, au contribuit cu mare dărnicie de-a lungul timpului la înzestrarea așezămintelor de la Athos încă din secolul XV; avem numai schituri, cel mai cunoscut
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
puțin unul din schituri să fie recunoscut ca mare lavră cu toate că atât moldovenii, cât și muntenii, e foarte bine cunoscut, au contribuit cu mare dărnicie de-a lungul timpului la înzestrarea așezămintelor de la Athos încă din secolul XV; avem numai schituri, cel mai cunoscut fiind schitul Prodromu, mare și frumos, întemeiat în 1820 în vremea păstoririi lui Veniamin Costachi, foarte potrivit să fie mare lavră. Consecința: românii nu au nici un cuvânt de spus în conducerea Athosului, nu pot cerceta tezaurele din
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
fie recunoscut ca mare lavră cu toate că atât moldovenii, cât și muntenii, e foarte bine cunoscut, au contribuit cu mare dărnicie de-a lungul timpului la înzestrarea așezămintelor de la Athos încă din secolul XV; avem numai schituri, cel mai cunoscut fiind schitul Prodromu, mare și frumos, întemeiat în 1820 în vremea păstoririi lui Veniamin Costachi, foarte potrivit să fie mare lavră. Consecința: românii nu au nici un cuvânt de spus în conducerea Athosului, nu pot cerceta tezaurele din celelalte așezări, nu pot studia
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
Cernită e zarea cu brâuri de moarte. Noptarea în lume e însăși un iad Din ceruri urnite luminile cad. E seară târzie, Păstorul e sus O, vino degrabă mărite Iisus. Ce sete adâncă și noapte de groază Icoana Fecioarei la schit lăcrimează. Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândută Și turma-i în vale demult coborâtă. Vai, cin’ne va unge osânda cu mir? Vai, cin’ne adună cenușa-n potir? Citește mai mult Vai, turmele mele de vise-s pe moartePe
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
sălcie, Păstoru-I departe,Cernită e zarea cu brâuri de moarte.Noptarea în lume e însăși un iadDin ceruri urnite luminile cad.E seară târzie, Păstorul e susO, vino degrabă mărite Iisus.Ce sete adâncă și noapte de groazăIcoana Fecioarei la schit lăcrimează.Păstorul se-ntoarce, mireasa-I vândutăși turma-i în vale demult coborâtă.Vai, cin’ne va unge osânda cu mir?Vai, cin’ne adună cenușa-n potir?... XV. MIELUL, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2277 din 26
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Și-l văd, parcă-i viu pe-o cărare Spălată cu lacrimi și sânge, Și-n piept are rana, o floare Ce mama o udă când plânge. Dușmanii aș vrea să-i ii iert M-am rugat cu sfinții la schit Și orb am trecut prin deșert De duhul cel rău ispitit. Dar tata se roagă în rai Și-și chiamă dușmanii la cină. Vai, ninge cu îngeri pe plai Și-n lume se face lumină. Citește mai mult Pe tâmplele
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
dorința de a oferi credincioșilor ortodocși un nou lăcaș de rugăciune, pentru unirea și iubirea cu Hristos, omul de afaceri Ovidiu Crișan, consilier în cadrul Consiliului local Hunedoara, a hotărât ca în calitate de ctitor să înscrie pe harta județului Hunedoara ridicarea unui schit și care să fie așezat într-un loc pitoresc, în zona localității Nandru din comuna Peștișu Mic. Schitul a fost sfințit de PS Gurie, Episcop al Devei și Hunedoarei și poartă numele Sfântului Ierarh Nectarie. Stareț a fost numit tânărul
Un nou schit ortodox pe harta județului Hunedoara [Corola-blog/BlogPost/92900_a_94192]
-
grup de elevi de la Școala Gimnazială Teliucu Inf. au interpretat colinzi care au oferit auditoriului momente de liniște și nădejde, de reculegere și sărbătoare. Ne-am despărțit de acest lăcaș al credinței ortodoxe rămânându-ne în minte spusele ctitorului acestui schit, Ovidiu Crișan: „Când temelia vieții tale este Iisus Hristos atunci orice valuri, orice furtuni de ispite, de patimi și necazuri s-ar îndrepta asupra ta, poți sta liniștit, pentru că viața îți este clădită pe stâncă”. Text: Ioan Vlad Foto: Georgeta
Un nou schit ortodox pe harta județului Hunedoara [Corola-blog/BlogPost/92900_a_94192]
-
seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Împlinirea unui centenar de la nașterea sa vremelnică și pământească precum și a șase ani de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Petroniu Tănase - Starețul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia - Duhovnicul misionar, propovăduitorul apologet și mărturisitorul autentic... Unul dintre părinții noștri duhovnicești de mare anvergură a fost Părintele Protosinghel Petroniu Tănase, care s-a născut în anul 1916 în comuna Fărcașa - Județul Neamț
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
desăvârșire l-a determinat și i-a îndrumat pașii spre Sfântul Munte Athos unde s-a nevoit din anul 1976, făcând parte din a doua generație de monahi trimisă de către Patriarhia Română cu scopul de a revigora viața monahală din Schitul Românesc Prodromu... Apreciat și iubit, deopotrivă, atât în Grecia cât și în România Părintele Petroniu Tănase a condus până la sfârșitul vieții sale pământești, schitul nostru românesc și athonit, cu o luciditate, dragoste și abnegație, deosebite!... Și dacă ai ajuns cumva
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
doua generație de monahi trimisă de către Patriarhia Română cu scopul de a revigora viața monahală din Schitul Românesc Prodromu... Apreciat și iubit, deopotrivă, atât în Grecia cât și în România Părintele Petroniu Tănase a condus până la sfârșitul vieții sale pământești, schitul nostru românesc și athonit, cu o luciditate, dragoste și abnegație, deosebite!... Și dacă ai ajuns cumva, până la începutul anului 2011, prin acele locuri, așa cum au făcut și o fac în fiecare an foarte mulți români, te-a întâmpinat un bătrân
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
de asceză dar foarte binevoitor, să știi că acela a fost Părintele nostru Petroniu Tănase - care, după cum am mai spus, s-a mutat la veșnicele lăcașuri în după amiaza zilei de 22.02.2011, în chilia sa athonită, din incinta Schitului Românesc Prodromu, fiind prohodit, cu două zile mai târziu, de mulți părinți athoniți, greci și români, precum și mulți credincioși români, plecați din țară, special pentru acest eveniment... Cu alte cuvinte, Părintele Petroniu Tănase a fost un trăitor profund al adevărurilor
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
sprijinul evanghelizării teritoriilor de pe țărmul apusean al Mării Negre de către Sfanțul Andrei vin și unele colinde, legende și obiceiuri din Dobrogea și din stanga Prutului, adică din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomenește de „schitul” sau „mănăstirea” lui Andrei, la care veneau Decebal și Traian, cel din urmă ascultând și slujba săvârșită acolo. Există apoi câteva numiri de ape și locuri că „Pârâiașul Sfanțului Andrei”, „Apă Sfanțului” sau „Peșteră Sfanțului Andrei”, care se vede și
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
Busucani, o așezare gălățeană care are un vechi loc de rugăciune - cătunul Zimbru din comuna Bălăbănești - vechi loc de rugăciune din județul Galați. În anii din urmă, Arhiereul Dunării de Jos, Înalt Prea Sfințitul Casian, a rezidit vechea biserică a Schitului Zimbru. La ziua de 2 iulie, Melchisedec menționează sărbătoarea din Biserica Creștină Primară - ”Punerea cinstitului veșmânt al Prea Sfintei, Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu, în Vlaherne” și completează: ”Întru această zi s-a săvârșit din viață Marele Ștefan, Domnul Moldo-României
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
se făcea rușine ca de un păcat pe care Începusem să-l iubesc. Intrasem Într-un timp al glandelor, trăiam frenezia Îndrăgostirii Înainte de a mă Îndrăgosti. Acolo, În orașul-retortă mi se desăvîrșea alchimia. Pe str. Dr. Lueger care dădea În Schitul Măgureanu, vizavi de vechea intrare În Cișmigiu, unde se află și azi niște ruine Împrejmuite de un grilaj vechi, ruginit, exista o casă mare, impozantă, ivindu-se din umbra arborilor deși și Înalți, cu transperante albe, bordate cu ciucuri, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Iliaș și Ștefan, fiii lui Alexandru cel Bun, la 1437 și 1438. Dacă admitem, și trebuie să admitem, că acest Costea Călugărul a stăpânit poiana care-i poartă numele, fie în calitate de persoană cu obligații administrative, fie ca viețuitor într-un schit sau mănăstire, nu putea fi singurul locuitor, trebuie să fi existat o așezare, un sat care a existat înainte de satul lui Filipaș sau a unuia Filip, persoană care se întâlnește în documentele din timpul lui tefan cel Mare. Gavril Dunavăț
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luiî” sau „curtea lui ...”, „unde a fost jude ...”din documentele medievale românești, pe lângă indicația topografică, indică o autoritate locală și, implicit, existența unei comunități având un jude, un cneaz, un vătăman, iar în cazul în speță, un călugăr (Costea) de schit sau mănăstire. De asemenea, formula amintită, dublată de o alta, „pe unde din veac au umblat”, „pe unde din veac au stăpânit”, exprimă vechimea satelor românești, demonstrând că teritoriul șării Românești Moldova a fost locuit din prestatalitate. Același document din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde au fost primiți, ca slugi boierești, ca argați, văcari, dar și ca lucrători ai pământului, devenind, la rândul lor, agricultori, oameni așezați, cu gospodării întemeiate. S-ar putea ca stră-strămoșii țiganilor din Valea Boțului să fi fost robi ai schitului sau mănăstirii „unde a fost Costea Călugărul”, să fi locuit apoi pe Runc, apoi să se fi așezat cu loc de casă și grădină pe stânga pârâului Sălașu Roșu și în intrândul deschis în dealul din dreapta care mărginește șesul îngust
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în partea de nord, care acum aparține Ucrainei, românii erau și mai puțini. Mulți dintre proprietarii români și-au vândut moșiile la străini, trecând în Moldova, la fel și o parte dintre preoți și călugări, îndeosebi după ce averile mănăstirilor și schiturilor au fost inventariate și din întinsele moșii, peste jumătate din suprafața Bucovinei, s-a format în 1786, Fondul bisericesc grecoortodox. Școlile întemeiate de noua stăpânire aveau ca limbă de predare limba germană sau polonă, așa că au fost ocolite de români
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luat ultimele suprafețe deținute, de 50 ha, cât mai aveau după reforma agrară din 1945. Dumitru, după ce a învățat acasă cu tatăl lui A.D. Xenopol, tatăl său, Grigore Rosetti, a vrut să-l facă călugăr, dar el a fugit de la schit. A călătorit prin țările apusene, la Berlin și Paris a stat mai mulți ani. Vorbea franceza, germana, engleza, rusa și puțin greaca. A fost președinte al Tribunalului Bacău și deputat în 1871, prefect de Tecuci (1872-1873). Dupăă reforma agrară din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cei care se strecurau pe ușa cârciumii ca să se afle în preajma lui, se bucurau de atenție mare, lucru care, probabil, le făcea bine, îi ridica în proprii lor ochi. Îi plăcea să cânte când bea, mai ales Călugărul din vechiul schit, se vedea probabil pe sine, robit de frumusețea - răpitoare, ce-i drept - a Valeriei Seciu, pe care o diviniza. ― Cu femeia nu te poți pune, puiule, spunea uneori. Ea este pedeapsa noastră și trebuie s-o îndurăm cu demnitate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
vreți. Cu nuanțe, desigur. Zi de zi, eu îmi luam picioarele la spinare și, la ora nouă, mă înființam la sediul agenției, din Strada Silvestru, chiar lîngă biserică. Nu doegeaba o fi lăsat Dumnezeu biserica alături, așa cum pune crîșma și schitul/capela față în față. Sau, ca în Galați, cimitirul "Eternitatea", față cu eternitatea crîșmei. Să te poți confesa. Să poți să bei. Și, uneori, eventual, să vomiți. Să vomiți ceea ce nu asimilezi. Și, uite, dintr-așa o îndeletnicire, puneam pe
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
și iubitor de viață liturgică, PS Gherasim slujea cu multă bucurie și evlavie. Din încredințarea IPS Părinte Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a sfințit zeci de biserici de mir și de mănăstire, a încurajat zidirea de biserici, înființarea de schituri și mănăstiri, acordând o atenție deosebită Mănăstirii Cămârzani, din satul natal al mamei sale. În același timp, a fost preocupat de viața duhovnicească a clerului, monahilor și credincioșilor, fiind un duhovnic al multor oameni de vârste și profesiuni diferite. "Om
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
mai spus, în comuna Râșca la data de 30 mai anul 1924. Copilăria grea, cu pierderea tatălui și cu lumina cărții primite la Ciumulești, l-a făcut pe tânărul de atunci să aleagă drumul mănăstirii. A ucenicit la Boureni un schit care ținea de Mănăstirea Neamț, iar după împlinirea obligațiilor militare a intrat în marea obște de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean, egumen la
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
cunoscător al tipicului bisericesc și iubitor de viață liturgică, episcopul Gherasim slujea cu multă bucurie și evlavie. Din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen, a sfințit zeci de biserici de mir și de mănăstire, a încurajat zidirea de biserici, înființarea de schituri și mănăstiri, acordând o atenție deosebită Mănăstirii Cămârzani din satul natal al mamei sale. În același timp, a fost preocupat de viața duhovnicească a clerului, monahilor și credincioșilor, fiind un duhovnic al multor oameni de vârste și profesiuni diferite. Ca
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]