805 matches
-
pierdut. Rolul pe care-l dețin informațiile secrete științifice și tehnologice în război va crește proporțional cu evoluția tehnologică a inamicilor și cu modul cum utilizează aceștia armamentul de ultimă oră” (p. 40). 34. R.V. Jones, The Wizard War: British Scientific Intelligence, 1939-45 (Coward, McCann and Geoghegan, New York, 1978), p. 104. Sistemul Knickebein presupunea două atene care transmiteau fascicule de unde radio unidirecționale ce se intersectau deasupra țintei bombardierelor; bombardierele germane zburau de-a lungul unui fascicul și-și lansau bombele când
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a doua, 1978, apud Guenter Lewy, „The Federal Loyalty-Security Program”, p. 152. 26. În 1983, Biroul de Evaluare a Tehnologiei (Office of Technology Assessment - OTA) al Congresului Statelor Unite a elaborat un studiu critic la adresa reclamațiilor întemeiate pe rezultatele testului poligraf. Scientific Validity of Polygraph Testing: A Research Review and Evaluation - Technical Memorandum, OTA-TM-H-15 (Government Printing Office, Washington, DC, 1983). În anul următor, Departamentul Apărării, a cărui Agenție Națională de Securitate folosește poligraful, a publicat un studiu care îl combătea pe cel
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Mikael Palme (coord.), Leș élites. Formation, reconversion, internationalisation, Actes du colloque de Stockholm, 24-26 septembre, Centre de Sociologie de l’Education et de la Culture, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris. Jackeson, Douglas N., Rushton, J. Philippe (coord.) (1987), Scientific Excellence: Origins and Assesments, Sage Publications, Beverly Hills, Londra, New Delhi. Jäger, Manfred (1995), Kultur und Politik în der DDR 1945-1989, Deutschland Archiv. Jahrbuch für Historische Kommunismusforschung, Arbeitsbereich DDR-Geschichte im Mannheimer Zentrum für Europäische Sozialforschung der Universität Mannheim (Hg.), 1993
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
extraordinare ale lui Dumnezeu. Cu eficiența drept un nou ghid, americanii au pornit să refacă spațiul și timpul cu o fervoare aproape evanghelică. Un american, Frederick W. Taylor, este considerat de mulți a fi părintele eficienței moderne. Principiile sale de scientific management au fost Însușite de industriașii americani la Începutul secolului XX, iar puțin mai apoi de restul societății și au devenit baza pentru un etos al eficienței care avea să schimbe Întreaga lume. Dacă orologiul orașului a fost simbolul tranziției
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Bureaucracy”, The New York Times, 5 iulie 2003. 43. „Treaty Establishing a Constitution for Europe”, Convenția Europeană. 44. Ibidem. Capitolul 10. Guvern descentralizat 1. Vinocur, John, „Jospin Envisions an Alternative EU”, International Herald Tribune, 29 mai 2001. 2. Taylor, Frederick, The Principles of Scientific Management, Norton, New York, 1947, pp. 39, 63. 3. Wiener, Norbert, The Human Use of Human Beings, Avon Books, New York, 1954, pp. 26-27. 4. Ibidem, p. 35. 5. Rumford, Chris, The European Union: A Political Sociology, Blackwell Publishers, Oxford, 2002, pp.
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ethics, 10, vara 1988, p. 125. 41. Patten, Bernard C., „Network Ecology”, În M. Higashi și T.P. Burns (coord.), Theoretical Studies of Ecosystems: The Network Perspective, Cambridge University Press, New York, 1991. 42. Capra, Fritjof, The Web of Life: A New Scientific Understanding of Living Systems, Anchor Books, New York, 1996, pp. 34-35. 43. Ibidem, p. 34; Thomas, Lewis, The Lives of a Cell, Bantam, New York, 1975, pp. 26 și urm., 102 și urm. 44. Prodi, Romano, „The Energy Vector of the Future
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Hedley, The Anarchical Society, Columbia University Press, New York, 1977. Calleo, David P., Rethinking Europe’s Future, Princeton University Press, Princeton, 2001. Canetti, Elias, Crowds and Power, Carol Stewart (trad.), Gollancz, Londra, 1962. Capra, Fritjof, The Web of Life: A New Scientific Understanding of Living Systems, Doubleday, New York, 1996. Casey, Edward S., The Fate of Place: A Philosophical History, University of California Press, Berkeley, 1997. Castells, Manuel, The Information Age: Economy, Society and Culture, vol. 3, End of Millennium, Blackwell, Cambridge and
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Joseph R., On the Medieval Origins of the Modern State, Princeton University Press, Princeton, 1970. Tawney, R.H., The Acquisitive Society, Harcourt, Brace, New York, 1920. Taylor, Charles, Sources of the Self, Harvard University Press, Cambridge, 1989. Taylor, Frederick, The Principles of Scientific Management, Norton, New York, 1947. Thomas, Keith, Man and the Natural World: A History of the Modern Sensibility, Pantheon, New York, 1983. Thomas, Lewis, The Lives of a Cell, Bantam, New York, 1975. Thompson, Grahame, Frances, Jennifer, Levacic, Rosalind, Mitchell, Jeremy, Markets, Hierarchies
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Park. Moreno, J. (1935), Who Shall Survive?, Beacon House, New York Moss, M.; Page, R. (1972), „Reinforcement and helping behavior”, Journal of Applied Social Psychology, 2. Munro, G.D.; Ditto, P.H. (1997), „Biased assimilation, attitude polarization, and affect in reactions to stereotype-relevant scientific information”, Personality and Social Psychology Bulletin, 23. Mynatt, C.; Doherty, M. (2002), Understanding Human Behavior, Allyn & Bacon, Boston. Nadler, A.; Fischer, J.D.; Itzhak, S.B. (1983), „With a little help from my friend: Effect of a single or multiple acts of
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru devenirea discursului intelectual european (științific, filosofic, artistic). Îi urmează două cărți plasate programatic sub semnul lui Dionysos - a cărui efigie țintuiește simbolic dimensiuni esențiale ale reflexiei și creativității: Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse (1989), God of Many Names. Play, Poetry, and Power in Hellenic Thought from Homer to Aristotle (1991). Chiar din titluri se atrage atenția asupra itinerarului semnificativ parcurs de autor. Drumul conduce de la literatură către aderențele sale multiple în sfera
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
anume mentalitate, a cărei protoistorie o caută, asumându-și această condiție și evaluându-i cu obiectivitate urmările. SCRIERI: Panciatantra (povestită de ...), București, 1970; Literature, Mimesis, and Play, Tübingen, 1982; Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse, Ithaca (New York), 1989; ed. (Resurecția lui Dionysos. Jocul și dimensiunea estetică în discursul filosofic și științific modern), tr. și postfață Ovidiu Verdeș, București, 1997; God of Many Names. Play, Poetry, and Power in Hellenic Thought from Homer to Aristotle
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Domnica Sterian); Dario Villanueva, Theories of Literary Realism, Albany (New York), 1997 (în colaborare cu Santiago García Castanon). Repere bibliografice: Bryan Sutton-Smith, Playfull Yours, „TASP Newsletter”, 1989, 1; Gerald Gilespie, „Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse”, „Comparative Literature”, 1989, 61-63; Virgil Nemoianu, Un filosof al culturii: Mihai Spăriosu, RL, 1990, 21; Virgil Nemoianu, „Dionysus Reborn”, „The Review of Metaphisics”, 1990, decembrie; Monica Spiridon, „Zeul cu mai multe chipuri”, RL, 1991, 14; Roy Arthur Swanson, „God
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
United Nations Human Settlements Programme, HYPERLINK "http://www.unicef.org/" \t "new" United Nations Children’s Fund (UNICEF), HYPERLINK "http://www.undp.org/" \t "new" United Nations Development Programme (UNDP), HYPERLINK "http://www.unesco.org/" \t "new" United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO), HYPERLINK "http://www.unep.org/" \t "new" United Nations Environment Programme (UNEP), HYPERLINK "http://www.unido.org/" \t "new" United Nations Industrial Development Organization (UNIDO), HYPERLINK "http://www.undcp.org/" \t "new" United Nations International Drug
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și „atitudini” adecvate „modului de viață” al „bunului creștin american”. Este o încercare ce ne poate da o idee clară despre felul în care „funcționa” gândirea curriculară în perioada interbelică. Într-adevăr, în acei ani s-au impus definitiv expresia scientific curriculum-making („elaborarea științifică a curriculumului”) și convingerea că este vorba doar de curriculum as a business plan („curriculumul ca plan de afaceri”). 10.6. Modelul rațional al lui Tyler (1949)tc " 10.6. Modelul rațional al lui Tyler (1949)" De
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
omului prin educație a surprins într-adevăr gândirea pedagogică modernă. Dar nu pentru multă vreme, așa cum vom arăta în capitolele următoare. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Vezi cartea fundamentală a lui F. Taylor The Principles of Scientific Management, Harper Bros., New York, 1911. 2. Despre influența „managementului prin obiective” asupra gândirii lui Franklin Bobbitt se găsesc lămuriri nu numai în The Curriculum (Houghton Mifflin, Boston, 1918); există lămuriri anterioare și ulterioare acestei date. Le citez pe cele mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în concepte, ci una complexă care antrenează, simultan, două categorii de probleme semantice inerente: problemele lecturii, ca activitate vie, și cele semantice ale conștiinței celor care învață în calitate de „cititori”. În 1978, Schwab a publicat un studiu esențial: The Nature of Scientific Knowledge as Related to Liberal Education 2. Era rezultatul contactului cu McKeon și al unei îndelungi meditații. Schwab a ajuns la concluzia că vestitele Great Books („Marile Cărți ale Omenirii”) dispun de un mare potențial educativ și că trebuie luate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al lui Dumnezeu) în care nu există nici un adevăr propriu, dar oricine are dreptul de a fi înțeles 180. Pe „tărâmul fascinant” (fascinating realm) al lui Doll jr. își găsesc locul mai degrabă metaforele generative (generative metaphors) decât faptele științifice (scientific facts). Dar el procedează astfel întrucât dorește ca „viziunea” lui să fie o alternativă la Raționalul lui Tyler. Pentru a fixa viziunea și „tărâmul imaginar” al curriculumului, Doll jr. a postulat, la rândul său, „patru R” (prin contrast cu cele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
O virtute ce pare să alimenteze confuzia și să sporească neînțelegerile dintre designerii instrucționali și criticii postmoderni. Este vorba despre o acutizare a fenomenului sesizat de C.P. Snow încă din 1969. Celebrul studiu al acestuia The Two Cultures and the Scientific Revolution (1969)233 sesiza însă numai „prăpastia culturală” dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”, despre care am vorbit deja. Noi am explicat că, în esență, este vorba despre un „divorț” cu originea în curriculumul școlilor ecleziastice ale primului mileniu creștin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
urmare, poate fi supusă unei abordări hermeneutice. Ideea că orice proces, fenomen sau lucru poate fi interpretat în multiple moduri constituie o axiomă a gândirii postmoderne. 232. Hlynka, Yeaman, op. cit., pp. 1-2. 233. C.P. Snow, The Two Cultures and the Scientific Revolution, Cambridge University Press, New York, 1969. Cartea a fost precedată de câteva articole în care marele fizician „deconspira” această taină a culturii europene moderne: separarea dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”. Din cauza acestui păcat, majoritatea celor care se pretind, cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
as Phenomenological and Deconstructed Text, Teachers College Press, New York, pp. 195-215. Daly, D. (1973), Beyond God the Father: Toward a Philosophy of Women’s Liberation, Beacon Press, Boston. Darling-Hammond, L., Snyder, J. (1992), „Curriculum Studies the Traditions of Inquiry: The Scientific Tradition”, în P. Jackson (ed.), Handbook of Research on Curriculum: A Project of the American Educational Research Association, Macmillan, New York, pp. 41-78. Davis, B., (1994a), „Mathematics Teaching: Moving from Telling to Listening”, Journal of Curriculum and Supervision, 9 (3), pp.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Inspecția școlară și designul instrucțional, Aramis, București. Johnson, M. (1967), „Definition and Models in Curriculum Theory”, în Educational Theory, 17 (2), pp. 127-140. Joyce, B.R. (1966/1972/1986), Models of Teaching, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. Judd, C. (1918), Introduction to the Scientific Study of Education, Ginn & Company, Boston. Kamil, M. (1991), „Computer Software for Curriculum”, în A. Lewy (ed.), The International Encyclopedia of Curriculum, Pergamon Press, New York, pp. 90-92. Kelly, A. (1977), The Curriculum: Theory and Practice, Harper & Row, Londra. Kessler, S.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Development of a New Hermeneutic, Peter Lang, New York. Reynolds, W., Block, A. (1994), „Curriculum as Making Do”, în R. Martusewicz, W. Reynolds (eds.), Inside Out: Contemporary Critical Perspectives in Education, St. Martin’s Press, New York, pp. 209-221. Rice, J. (1912), Scientific Management in Education, Hinds, Noble and Elredge, New York. Robinson, F., Hedge, H. (1982), Curriculum Design for Improved Learning: A Systematic Approach, Ontario Institute for Studies in Education, Niagara Centre - Curriculum Process Centre, St. Catherines. Robinson, F., Ross, J., White, F.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sins”, în L. Castenell, Jr., W. Pinar (eds.), Understanding Curriculum as Racial Text, State University of New York Press, Albany, pp. 35-52. Taylor, C. (1992), Multiculturalism and the Politics of Recognition, Princeton University Press, Princeton. Taylor, F. (1911), The Principles of Scientific Management, Harper Bros., New York. Tye, K. (ed.) (1991), Global Education: From Thought to Action, ASCD, Alexandria. Tyler, L. (1986), „Meaning and Schooling”, Theory into Practice, XXV (1), pp. 53-57. Tyler, R. (1934), Constructing Achievement Tests, Ohio State University, Columbus. Tyler
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Rand Books, Santa Monica. Davis, L.E. (1971), „Job satisfaction research: The Post-industrial view”, în Industrial Relations, vol. 10, nr. 2. Dobre, A. (1986), Cunoașterea științifică și raționalitatea acțiunii sociale, Editura Academiei RSR, București. Doby, J.T. (1969), „Logic and levels of scientific explanation”, în E.F. Borgatta (ed.), Sociological Methodology, Jossey-Bass Inc. Publishers, Londra. Dorofte, I. (1981), Analiza și predicția performanțelor umane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Drew, E.B. (1969), „Cost-effectiveness in welfare: An Attempt at encompassing planning”, în S. Heidt, A. Etzioni
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1, Editura Academiei, București. Harris, M. (1968), The Rise of Antropological Theory. A History of Theories of Culture, Thomas Y. Crowell, New York. Heider, F. (1958), The Psychology of Interpersonal Relations, John Wiley and Sons, NewYork. Hempel, C.G. (1965), Aspects of Scientific Explanation and Other Essays in the Philosophy of Science, Free Press, New York. Herseni, T. (1982), Sociologia. Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Homans, G.C. (1980), „Discovery and the discovered in social theory”, în H.M. Blalock (ed.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]