KorAP: Find »[drukola/base=scientific & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...33 >

802 matches

Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558

of UNESCO, monitored specifically by the International Commission for Education of the XXI century. Like the OECD, the European Union and other countries and organizations planning for future education, the Commission aims at preparing for a world going through great scientific and technological revolutions. However, opposed to other international players, the Commission includes among its objectives the development of a culture of peace and tolerance, and human capacity development for participation in the control of the society and its future. Delors

by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481

over the conflict indicator and approaching styles of conflicts in the workplace................................................................................................................................ Cristina Leovaridis Social dialoguebasis for cooperation between trade-unions and owners METHODOLOGY Romeo Zeno Crețu Measuring Personality - determinable types of consistency......................... DOCUMENTARY Eugen Avram The challanges of religious organizations............................................................... SCIENTIFIC LIFE The 26-th Conference of European Association of Aeronautic Psychology, October 3-7, 2004, Serimbra, Portugal, (Marian Popa)................................. International Conference: „Creativity in Science and Technique”, Bucharest, February 25-26, 2005, (Valeria Negovan)....... Student Conference: „Unity and Diversity in Europe - the identity problem

[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
Știință și Tehnică S.A., pp. 2-4. Adina Dinu∗ Hărțuirea psihologică: dinamică, efecte și strategii de contracarare Abstract This paper looks into a few details of mobbing, a severe form of aggression in the workplace. First, the paper brings together the scientific and the human resources management perspectives and introduces an overview of current literature on definitions, dynamics and fighting strategies related to the mobbing phenomenon. The second part of the article focuses on the results of a mobbing study conducted in

[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497

H., Machiavelli (1946), rpt., Russell & Russell, New York, 1966. Wood, Neal, "Machiavelli's Concept of Virtù Reconsidered", Political Studies, 15 (1967), pp. 159-172. Zanzi, Luigi, I "segni" della natură e i "paradigmi" della storia: îl metodo del Machiavelli. Richerche sulla logică scientifică degli "umaniști" tra medicină e storiografia, Manduria, Lacaita, 1981. Capitolul ÎI Enigmă Principelui* Niccolò Machiavelli, scriitor al Renașterii florentine, care a trăit între anii 1469 și 1527, este emblematic pentru epoca să, dar și, deopotrivă, un vestitor al epocilor viitoare

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
p. 172. 47 Discorsi, îi. 30, p. 191. 48 Principe, iii. 26-28, pp. 17-18; Chiappelli, Studi sul linguaggio, pp. 78 și 88-89; Luigi Zanzi, I "segni" della natură e i "paradigmi" della storia: îl metodo del Machiavelli. Richerche sulla logică scientifică degli "umaniști" tra medicină e storiografia, Manduria, 1981; și, în special, bogată și expresiva abordare a lui Anthony J. Parel, The Machiavellian Cosmos, New Haven, 1992, pp. 101-102 et pășim. 49 Discorsi, i. I., p. 78. 50 Discorsi, îi. 2

by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451

atât de crude, lipsite de credință și înșelătoare”7. Recunoașterea faptului că, în această chestiune, o națiune poate fi la fel de păcătoasă ca și celelalte era necesară pentru acceptarea „tragicului sens al vieții, conștientizarea divergențelor nerezolvabile” care sprijină concluziile cărții sale, Scientific Man8. El a declarat că „orice model alb-negru, conceput în termeni morali și intelectuali, este, aproape prin definiție, incapabil să explice o situație în care binele și răul fiecărei părți, înțelepciunea și eroarea sunt inextricabil amestecate și înlănțuite”9. El

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
sens, este o reluare a criticii că doctrina realistă este pozitivistă și că acest curent este incompatibil, în sens restrâns, cu realismul științific. Lucrările lui Morgenthau despre „știința” din științele politice par, într-adevăr, confuze, la o lectură superficială. În Scientific Man Versus Power Politics (1946), susține că „omul de știință” care ar rezolva problemele gândirii politice prin rațiune este incapabil să-și atingă obiectivul. În schimb, în Politica între națiuni, Morgenthau (1985, p. 5) consideră că realismul „crede în obiectivitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
interpretează opera timpurie ca o expresie a scepticismului legat de o cunoaștere științifică a lumii, o interpretare ireconciliabilă cu Morgenthau din Politica între națiuni. Dar această afirmație confundă raționalitatea predictivă cu cea prescriptivă. Morgenthau (1946, pp. 122-131) aducea argumente, în Scientific Man, împotriva încercării de a înțelege lumea ca un loc rațional, nu a explicării raționale a lumii. Ceea ce el susține în Politica între națiuni (1984, p. 3) este că încercarea de a înțelege rațional lumea, atunci când ea nu este rațională

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
idealism, ci analizează utopismul. În mod asemănător, Moravcsik (1997, p. 514) încearcă explicit să se distanțeze de „rolul istoric al liberalismului ca ideologie”, în redefinirea teoriei liberale din relațiile internaționale. Liberalismul este piedica din calea realismului în lucrarea lui Morgenthau Scientific Man Versus Power Politics (1946). Wendt (1999, p. 39) și Moravcsik (1997, p. 514) au în comun dorința de a scăpa de eticheta pe care fiecare și-o aplică singur - idealist și, respectiv, liberal -, de asocierile normative, într-o tentativă

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
Alfred Jules (eds.), 1959, Logical Positivism, Free Press, Glencoe, IL. Bachrach, Peter, Baratz, Morton S., 1962, „Two Faces of Power”, The American Political Science Review, vol. 56, pp. 947-952. Baldwin, David, 1989, Paradoxes of Power, Blackwell, New York. Bhaskar, Roy, 1986, Scientific Realism and Human Emancipation, Verso, Londra. Bull, Hedley, 1972, „The Theory of International Politics: 1919-1969”, în Brian Porter (ed.), The Aberystwyth Papers: International Politics, 1919-1969, Oxford University Press, Londra. Burgerman, Susan, 2001, Moral Victories: How Activists Provoke Multilateral Action, Cornell

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
Inquiry, Yale University Press, New Haven, CT. Lebow, Richard Ned, 2001, „Thucydides the Constructivist”, American Political Science Review, 95, pp. 547-560. Legro, Jeffrey, Moravcsik, Andrew, 1995, „Is Anybody Still a Realist?”, International Security, 23, pp. 5-55. Leplin, Jarrett (ed.), 1984, Scientific Realism, University of California Press, Berkeley. Lieber, Robert, 2001, No Common Power: Understanding International Relations, ediția a IV-a, Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ. Linklater, Andrew, 1990, Beyond Realism and Marxism: Critical Theory and International Relations, Macmillan, Londra. Linklater

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
Cornell University Press, Ithaca, NY. Mearsheimer, John, 1994/1995, „The False Promise of International Institutions”, International Security, 19, pp. 5-49. Moravcsik, Andrew, 1997, „Taking Preferences Seriously: A Liberal Theory of International Politics”, International Organizations, 51, pp. 513-553. Morgenthau, Hans, 1946, Scientific Man Versus Power Politics, University of Chicago Press, Chicago. Morgenthau, Hans, 1948, Politics Among Nations: The Struggle for Power and Peace, Knopf, New York. Morgenthau, Hans, 1985, Politics Among Nations: The Struggle for Power and Peace, ediția a VI-a, revizuită

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
Realism in Politics”, The Spectator, 193 (17 decembrie 1954), pp. 774-776. Bozeman, Adda B., Politics and Culture in International History, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1960. Butterfield, Herbert, Christianity and History, Charles Scribner’s Sons, New York, 1950. Butterfield, Herbert, „The Scientific vs the Moralistic Approach in International Affairs”, International Affairs, 27, nr. 4 (octombrie 1951), pp. 411-422. Butterfield, Herbert, Christianity, Diplomacy and War, Epworth Press, Londra, 1953. Butterfield, Herbert, History and Human Relations, Collins Press, Londra, 1951; Scribner Library, Londra, 1961

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
Henk, „From International to Transnational Politics: A Change of Paradigms?”, International Social Science Journal, XXVI, nr. 1 (1974), pp. 53 și urm. Manning, C.A.W., The Nature of International Society, G. Bell and Sons, Londra, 1962. Morgenthau, Hans J., Scientific Man vs. Power Politics, University of Chicago Press, Chicago, 1946; Phoenix Books, Canaan, 1965. Morgenthau, Hans J., In Defense of the National Interest, Alfred A. Knopf, New York, 1951; University Press of America, Washington, DC, 1982. Morgenthau, Hans J., Politics in

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
Charles Scribner’s Sons, New York, 1953. Niebuhr, Reinhold, Beyond Tragedy, Charles Scribner’s Sons, New York, 1955; retipărit, Scribner Library. Rommen, Hans, „Realism and Utopianism in World Affairs”, Review of Politics, 6, nr. 2 (aprilie 1944), pp. 193-215. Rosenau, James, The Scientific Study of Foreign Policy, Free Press, New York, 1971. Said, Abdul (ed.), Theory of International Relations: The Crisis of Relevance, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1968. Schuman, Frederick L., „International Ideals and the National Interest”, The Annals of the American Academy

[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387

1961), Synectics: The development of creative capacity, Harper Row, New York. Cough, H.G. (1979), „A creativity scale for the Adjective Check List”, Journal of Personality and Social Psychology, 37, pp. 1398-1405. Gniber, H. (1981), Darwin on man: A psychological study of scientific creativity, ediția a II-a, University of Chicago Press, Chicago (ediția originală: 1974). Gruber, H.E. (1988), „The evolving systems approach to creative work”, Creativity Research Journal, 1, pp. 27-51. Gniber, H.E. (1989), „The evolving systems approach to creative work”, în

[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Press, Berkeley (ediția originală: 1937). Kris, E. (1952), Psychoanalytic exploration in art, International Universities Press, New York. Kubie, L.S. (1958), The neurotic distortion of the creative process, University of Kansas Press, Lawrence. Langley, P., Simon, H.A., Bradshaw, G.L., Zytkow, J.M. (1987), Scientific discovery: Computational explorations of the creative process, MIT Press, Cambridge, MA. Lubart, T.I. (1990), „Creativity and cross-cultural variation”, International Journal of Psychology, 25, pp. 39-59. Lubart, T.I. (1994), Product-centered self-evaluation and the creative proces, lucrare de doctorat nepublicată, Yale University

[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Quarterly, 11, pp. 212-218. Runco, M.A., Richards, R. (în curs de apariție), Eminent creativity, everyday creativity, and health, Ablex, Norwood, NJ. Schneider, S.F. (1996), „Random thoughts on leaving the fray”, American Psychologist, 51, pp. 715-721. Shapin, S. (1996), The scientific revolution, University of Chicago Press, Chicago. Simonton, D.K. (în curs de apariție),....... în M.A. Runco, R.S. Albert (eds.), Theories of creativity, Hampton, Cresskill, NJ [ediția a II-a, apărută în 2002]. Singer, J.L. (1981-1982), „Towards the scientific study of

[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
1996), The scientific revolution, University of Chicago Press, Chicago. Simonton, D.K. (în curs de apariție),....... în M.A. Runco, R.S. Albert (eds.), Theories of creativity, Hampton, Cresskill, NJ [ediția a II-a, apărută în 2002]. Singer, J.L. (1981-1982), „Towards the scientific study of imagination”, Imagination, Cognition and Personality, 1, pp. 5-28. Sorokin, P.A. (1947), Society, culture, and personality, Cooper Square, New York. Sternberg, R.J., Lubart, T.I. (1996), „Investing in creativity”, American Psychologist, 51, pp. 677-688. Terman, L.M. (1906), „Genius and stupidity: A

[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Colangelo și G.A. Davis (eds.), Handbook of gifted education (pp. 219-235), Allyn & Bacon, Boston. Cattell, R.B. (1963), „The personality and motivation of the researcher from measurements of contemporaries and from biography”, în C.W. Taylor și F. Barron (eds.), Scientific creativity: Its recognition and development (pp. 119-131), Wiley, New York. Cattell, R.B., Butcher, H. (1968), The prediction of achievement and creativity, Bobbs-Merrill, Indianapolis, IN. Cattell, R.B., Eber, H.W., Tatsuoka, M.M. (1970), Handbook for the Sixteen Personality Questionnaire (16 PF), Institute

[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
K.D., Karnes, M.B., Johnson, L.J. (1993), „Creativity and intelligence in preschoolers”, Gifted Child Quarterly, 37, pp. 113-117. Gardner, H. (1983), Frames of mind: The theory of multiple intelligences, Basic, New York. Gardner, H. (1988a), „Creative lives and creative works: A synthetic scientific approach”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity: Contemporary psychological perspectives (pp. 298-321), Cambridge University Press, New York. Gardner, H. (1988b), „Creativity: An interdisciplinary perspective”, Creativity Research Journal, 1, pp. 8-26. Gardner, H. (1993a), Creating minds, Basic, New York. Gardner, H.

[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
The biographical method, Ablex, Norwood, NJ. Getzels, J.W., Jackson, P.W. (1962), Creativity and intelligence: Explorations with gifted students, Wiley, New York. Ghiselin, B. (1963), „Ultimate criteria for two levels of creativity”, în C.W. Taylor și F. Barron (eds.), Scientific creativity: Its recognition and development (pp. 30-43), Wiley, New York. Gough, H.G. (1979), „A creative personality scale for the Adjective Check List”, Journal of Personality and Social Psychology, 37, pp. 1398-1405. Gowan, J.C. (1971), „The relationship between creativity and giftedness”, Gifted

[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
scale for the Adjective Check List”, Journal of Personality and Social Psychology, 37, pp. 1398-1405. Gowan, J.C. (1971), „The relationship between creativity and giftedness”, Gifted Child Quarterly, 15, pp. 239-244. Gruiber, H.E. (1981), Darwin on man: A psychological study of scientific creativity, ediția a II-a, University of Chicago Press, Chicago. Gruber, H.E., Davis, S.N. (1988), „Inching our way un Mount Olympus: The evolving-systems approach to creative thinking”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity: Contemporary psychological perspectives (pp. 3143-270

[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
unanswered questions”, în R.J. Sternberg și J.E. Davidson (eds.), The nature of insight (pp. 3-32), MIT Press, Cambridge, MA. McPherson, J.H. (1963), „A proposal for establishing ultimate criteria for measuring creative output”, în C.W., Taylor și F. Barron (eds.), Scientific creativity: Its recognition and development (pp. 24-29), Wiley, New York. Mednick, M.T., Andrews, F.M. (1967), „Creative thinking and level of intelligence”, Journal of Creative Behavior, 1, pp. 428-431. Mednick, S.A. (1962), „The associative basis for the creative process”, Psychological Review, 69

[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
și D.J. Treffinger (eds.), Understanding and recognizing creativity: The emergence of a discipline (pp. 331-368), Ablex, Norwood, NJ. Rimm, S.B. (1983), Preschool and Kindergarten Interest Descriptor, Educational Assessment Service, Watertown, WI. Roe, A. (1952), „The psychologist examines 64 eminent scientists”, Scientific American, 187 (5), pp. 21-25. Rogers, E.M. (1983), Diffusion of innovations, ediția a III-a, Free Press, New York. Root-Bernstein, R.S., Bernstein, M., Garnier, H, (1995), „Correlations between avocations, scientific style, work habits, and professional impact of scientists”, Creativity Research Journal

[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]