248 matches
-
Arnold M. 1965. The importance of lying. Springfield, Ill.: Charles C. Thomas [116, 301]. Lutman, Stephen 1988. Giving the lie to the study of deceit. Guardian (London) 22 aprilie [109]. Lykken, David T. 1984. Detecting deception in 1984. American Behavioral Scientist 27:481-499 [280]. Lytton, Edward George Earle Bulwer 1848. Paul Clifford. London: Routledge & Sons [342]. 1852. The disowned. London: Routledge & Sons [231]. McCarthy, Thomas A. 1973. A theory of communications competence. Philosophy of the Social Science 3:135-156 [106]. Macdonald
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
the government tells lies. Columbia Journalism Review 23(6):29-41 [143]. Martin, Kingsley 1953. Harold Laski (1893-1950): a biographical memoir. London: Gollancz [183]. Marx, Gary T., și Reichman, Nancy 1984. Routinizing the discovery of secrets: computers as informants. American Behavioral Scientist 27:423-452 [281]. Masterman, Sir John Cecil 1972. The double-cross system in the war of 1939 to 1945. New Haven: Yale University Press [136, 140]. Mates, Benson 1981. Skeptical essays. Chicago: University of Chicago Press [107]. Maugham, 1st Viscount Frederic
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
with maps. Chicago: University of Chicago Press [127]. Montaigne, Michel Eyquem de 1926, The essays of Michel de Montaigne. Vol.1. London: Bell [120, 126, 149]. Montanino, Fred 1984. Protecting the Federal witness: burying past life and biography. American Behavioral Scientist 27:501-528 [130]. Moomaw, William R. 1980. Deception, distortion, and delusion in science. Berkshire Review 15:25-39 [187]. Moore, John Robert 1955. Defoe's project for lie-detection. American Journal of Psychology 68:672 [280]. Murphy, Robert Francis 1964. Social distance
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Popper (Library of living philosophers 14) Book 2. La Salle, Ill.: Open court, pp.1100-1114 [328]. Powell, Jody 1984. The other side of the story. New York: William Morrow. [153]. Premack, David 1976. Language and intelligence in ape and man. American Scientist 64:674-683 [321]. Premack, David și Woodruff, Guy 1978. Does the chimpanzee have a theory of mind? Behavioral and Brain Sciences 4:515-526 [327]. Quintilian 1921. Institutio oratoria. Vol.2. London: Heinemann [149]. Raiffa, Howard 1982. The art and science
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mezzi non democratici a fini democratici?", în Rivista Italiana di Scienza Politica, 14. 1991, Comparative Politics at the Crossroads, Madrid, Instituto Juan March de estudios e investigaciones. 1992, "The Consolidation of Democracy and Representation of Social Groups", în American Behavioral Scientist, 35 (4/5). 1999, The Limits of Horizontal Accountability, în Schedler et al. (eds.) [1999]. 2000, How to Democratize the European Union and... Why Bother, Lanham, Md., Rowman & Littlefield; trad. it. Come democratizzare l'Unione europea e perché, Bologna, Il
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sa reală nu pare a fi reducționismul ca atare, ci o teorie care să nu fie guvernată de factori legați în mod strict de materialismul puterii. După părerea lui Waltz, teoria sa reprezintă un pas hotărîtor înainte, atît față de moderniști (scientiști), cît și față de tradiționaliștii celei de-a doua dezbateri. Waltz susține că aceste două abordări, deși diferite ca metodă, sînt unitare în ce privește metodologia. Adepții lor "subliniază că acele categorii propuse de teoreticieni trebuie să fie în consonanță cu motivele și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de explicație a obiectului, prin fine observații exterioare momentului estetic, să educe secolul la sensibilitatea lor. Căci în fond criticul, explicând, adică desfășurând ceea ce este sintetic, implicit, nu dovedește (cum greșit se înțelege din abuziva expresie "explicare" luată în sens scientist) ci educă, și critica este în fond o caligogie. 1 Ilustrul critic spaniol Feijoo își dădea seama perfect în secolul XVIII de caracterul "obiectivității". În Razon del gusto (Teatro critico universal, III, Madrid, Ediciones de "La Lectura", 1926) afirma disputabilitatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau a unei doctrine la condițiile unei societăți într-un anumit moment dat, sau pe mișcarea benefică a schimbării vocabularelor dintr-un domeniu. Cu toate acestea, în situația actuală, Rorty consideră că ar fi mai profitabilă o abandonare a modelului scientist al filosofiei tradiționale și chiar a figurii clasice a filosofului, care nu ne ajută să găsim soluții la probleme de ordin social și politic. În acest sens, filosoful american compară o posibilă întoarcere la filosofi în epoca actuală cu gestul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Daniil, asistentelor medicale Doina Părău și Georgeta Corbu. Mulțumesc pentru buna colaborare d-nei dr. Viviana Aursulesei împreună cu care am efectuat, sub supravegherea riguroasă a prof. dr. M. D. Datcu, numeroase angiografii periferice. Mulțumesc lui Bill Sanders (Electrical Engineer and Computer Scientist, Senior Research Scientist la Stanford University Medical School, membru și ex președinte al The Board of Directors of Computers in Cardiology) pentru răbdarea de a-mi ține veritabile cursuri prin e-mail referitoare la efectuarea calibrărilor în angiografia cantitativă și pentru
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Doina Părău și Georgeta Corbu. Mulțumesc pentru buna colaborare d-nei dr. Viviana Aursulesei împreună cu care am efectuat, sub supravegherea riguroasă a prof. dr. M. D. Datcu, numeroase angiografii periferice. Mulțumesc lui Bill Sanders (Electrical Engineer and Computer Scientist, Senior Research Scientist la Stanford University Medical School, membru și ex președinte al The Board of Directors of Computers in Cardiology) pentru răbdarea de a-mi ține veritabile cursuri prin e-mail referitoare la efectuarea calibrărilor în angiografia cantitativă și pentru software-ul QCAPlus
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
J.: The Principles of Moral and Legislation (1789); (New York: Hafner Press, 1948). Davidson, D.: Inquiries into Truth and Interpretation, (Oxford: Oxford University Press, 1984). Fisher, J.: „Taking sympathy seriously”, Evironmental Ethics, 9, nr. 3 (Fall 1987), 197-215. : Letter în The Scientist (15 decembrie 1986b) :„Animal experimentation: A philosopher’ changing views”, Between the species, 3 (1987), 55-56. Frey, R.G.: Interests and Rights: The Case against Animals (Oxford: Clarendon Press, 1980). : „Moral standing, the value of lives, and speciesism” Between the species, 4
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și timp”, în C. Popa (coord.), Praxiologie și logică, Editura Academiei RSR, București. Mureșan, V. (1986), Valorile și criteriile eficienței, Editura Politică, București. Nadel, S.F. (1968), „Social control and self-regulation”, în W. Buckley (ed.), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, Aldin Publishing Company, Chicago. Nagel, E. (1957), Logic Without Metaphysics, Free Press, New York. Nagel, E. (1961), The Structure of Science, Harcourt, New York. Nicolaus, M. (1969), „The professional organization of sociology: A view from below”, în Antioch Review, nr. 29. Pages
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Zidăroiu, C. (1980), Incertitudine și decizie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Morse, P.M., Kinball, G.E. (1962), Methods of Operational Research, MIT Press, Cambridge. Nadel, S.F. (1968), „Social control and self-regulation”, în W. Buckley (ed.), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, Aldine Publishing Company, Chicago. Păun, G. (1980), „O teoremă de imposibilitate privind agregarea indicatorilor sociali”, în Viitorul social, nr. 4. Păun, G. (1987), Paradoxurile clasamentelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Simon, H.A. (1951), Administrative Behavior, Macmillan, New York. Simon, H.A. (1957
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și timp”, în C. Popa (coord.), Praxiologie și logică, Editura Academiei RSR, București. Mureșan, V. (1986), Valorile și criteriile eficienței, Editura Politică, București. Nadel, S.F. (1968), „Social control and self-regulation”, în W. Buckley (ed.), Modern Systems Research for the Behavioral Scientist, Aldin Publishing Company, Chicago. Nagel, E. (1957), Logic Without Metaphysics, Free Press, New York. Nagel, E. (1961), The Structure of Science, Harcourt, New York. Nicolaus, M. (1969), „The professional organization of sociology: A view from below”, în Antioch Review, nr. 29. Pages
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
the occasion of the International Exhibition, Bouglé affirmed that “social sciences still need to overcome the national phase” and to establish universal methods (12), citing Descartes who declared he wrote even for the Turks, or Pascal who mentioned that a scientist might have a homeland, but a science never did. To Bouglé, sociology as practiced “in Central Europe” was exaggeratedly political and national. Gusti’s insistence on the monographic research of Romanian villages, he thought, stemmed out of the ideological “conviction
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
V. (1998). How jurnalists visualize fact. Annals of the American Academy of Political and Social Science, 560, 83-95. Eurobarometrul 62. Opinia publică în Uniunea Europeană, toamna 2004. Heath, Linda și Kevin, Gilbert. (1996). Mass media and fear of crime. American Behavioral Scientist, 39, 379-386. Institutul Național de Statistică. (2005). Condițiile de viață ale populației din România. Lippmann, Walter. [1922] (1991). Public Opinion. New Brunswick: Transaction Publishers. Roberts, Julian V. (1992). Public opinion, crime, and criminal justice. Crime and Justice, 16, 99-180. Rose
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al unei neutralități epistemologice, este importanța dată portretului etic. Verdictele sînt enunțate cu plăcere, cu siguranță. [...] Dan Pavel ne-a obișnuit cu spunerea lucrurilor pe nume” (sublinierile ne aparțin). Pe plan internațional, este absolut firesc ca, de pildă, un political scientist cu orientare liberală (În Înțeles american) să Întreprindă o critică extrem de dură, dar eficace la adresa Partidului Democrat. Nu e o noutate faptul că prietenii pot aduce critici mult mai usturătoare, dar și mai utile decît adversarii, și presupunem că autorii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
creator original, precum Freud (1856-1939) și psihanaliza, care ulterior a devenit o putere-cunoaștere, dezvoltată în instituții și pentru controlul sufletelor cu probleme. Pentru Foucault, a fi autor este echivalent cu a fi un creator total, și nu istoric sau social scientist. Generic, toți care spun/fac ceva sunt autori, la fel cum sub masca termenului de "intelectual" se revendică toți cei cu studii universitare, mai ales în societatea românească de azi, pauperizată și polarizată de către factorul politic, susținut de o "elită
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
operații mentale și cognitive, la seriile de metode și tehnici de interpretare, pe care le-am asimilat în cadrul unei profesii. În cazul "specialiștilor" se aplică butada heideggeriană: Știința nu gândește! Michel Foucault îi invită pe psihiatri, pe psihologi, pe social scientiști, pe toți ceilalți cu "radical psiho-" să gândescă concret și uman, dincolo de interpretări, dincolo de false metode de interpretare, dincolo de fidelitate față de norme, dincolo de atitudinea oarbă în tratarea cu șabloane a sufletelor bolnave; șablone desprinse din practicile psihiatrice din trecut. Pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
rather by its being rewritten in a continuous creative process. There are at least four major ways in which this rewriting has been carried out: first, the recontextualization of certain types such as the one of Mitică, of the pseudo scientist, of the demagogue, therefore of those types that represent the quintessence of Caragiale's art, second, the approach of certain themes that are immediately associated with the Caragialian ones, such as the theme of the urban family or that of
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întreaga problemă. Toate aceste probleme duc și la crearea unei legislații corespunzătoare. În 1858 are loc la Bruxelles primul congres consacrat „proprietății intelectuale și literare”. Heterogenia literaturii atinge astfel punctul său maxim și cel mai caracteristic dintre toate. Secolul XIX, scientist și pozitivist până la exces, deschide era marilor reducționisme și definiții unilaterale ale literaturii. Capitolul. III A PIERDE III.1. Reducționism și pulverizare Sub presiunea unor filosofii și ideologii, mai vechi sau mai noi, devenite adevărate modele culturale, ideea de literatură
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
vorbesc despre „structuri”, „relații”, „construcții”, „cor elații” etc. Analiza structurală devine o adevărată modă. Vogii structuraliste îi urmează, în mod inevitabil, voga semiotică, derivată direct din cea precedentă. Noul limbaj de tip semiotic schimbă în mod radical definițiile literaturii. Limbajul scientist, foarte tehnic, al semioticii ilustrează reducționismul terminologic și conceptual al epocii: „limba este un sistem de semne (semiotic), iar caracterele semnului lingvistic sunt integral transferabile semnului literar și deci literaturii”. Un semiolog de mare succes este Umberto Eco. Pe de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
se încadrează, totuși, în limitele unei raționalități acceptabile. Sigur, înțelegând ideea că, în contemporaneitate mai ales, trebuie să acceptăm teza potrivit căreia funcționează mai multe tipuri de raționalitate și pretenția de a ne mișca numai în matricea raționalității de tip scientist științific, cred că trebuie puțin depășită sau privită cu anumită rezervă. Sunt oameni pentru care raționalitatea se împacă bine cu valorile afectivității, mă gândesc la cei care realizează un echilibru între credință și cunoaștere și care este dominantă, cred, în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]