876 matches
-
că te-am văzut, ce-a trebuit să fie n-a fost, pulberea s-a ales de toate până și de câmpia asta a Bărăganului, binecuvântată, blestemată de Dumnezeu, în care încă de pe vremea sciților roadele erau date pieirii, și sciții au tot continuat să vină, din răsărit, din apus, din toate părțile lumii. Dimineața mă înalț în vârful picioarelor pe prispă, mă uit de-a lungul drumului spre deschiderea câmpiei dar nu te zăresc, mă gândesc că vii, că văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
înseamnă, literal, „legat de un par”. Crucificarea a fost practicată în zona estică a Mediteranei cu mult înainte să fie adoptată de romani, fiind aplicată de persani (cf. Herodot 1.128.2; 3.125.3) și alte popoare, precum asirienii, sciții și tracii. Se spune că Alexandru cel Mare ar fi răstignit mii de persoane (cf. Curtius Rufus, Istoria lui Alexandru cel Mare 4.4.17), iar succesorii săi au continuat această practică. Nu e de mirare, așadar, dacă, în timp
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
său, un adevărat părinte cultural, de inițiativă și mare descifrator al evenimentelor istorice care l-a găzduit și a publicat textul: Retragerea din Crimeea Fragment dintr-un memorial de război “Crimeea, spațiu al vestiților cimerieni, cucerit, rând pe rând, de sciți, greci, romani, goți, huni, mongoli, khazari, cumani, otomani, devine republică tătară în 1921, dar în 1945 este integrată nesătulului imperiu sovietic, populația tătară fiind deportată, iar locul ei luându-l, ca și în alte părți, rușii care și azi mai
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
despărțim însă de aceste dragi gândiri, care apar departe pe orizontul viitorului, și să ne întoarcem către începuturile Țărilor Române, către un trecut fără îndoială și mai depărtat. CAPUL I TIMPURILE ANTE-ROMANE 513 in. De Hr. -106 d. Hr. I SCIȚII Șl AGATIRȘII I. TOPOGRAFIA SCIȚIEI În vremile cele mai vechi despre care istoria ne-a lăsat vreo pomenire, țările care alcătuiesc patria liberă sau încă subjugată a românilor, erau adăpostul mai multor popoare, pe rădăcina cărora acum adânc îngropată, s-
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
grecii de pe malurile Pontului. El a cunoscut deci țările noastre dintr-o apropiere oarecare; a cules relațiunile sale asupra lor de la popoarele ce locuiau pe aici, ceea ce se vede adese ori din spusele sale, precum; «aceasta este originea pe care Sciții și-o atribuiesc»; Sciții pretind că» (IV,7); «până acum am raportat ceea ce zic Sciții despre dânșii și despre țara lor. Grecii ce locuiesc pe țărmurile Pontului spun cu totul altmintrele» (IV, 8). Fiind însă că Herodot nu putea să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
El a cunoscut deci țările noastre dintr-o apropiere oarecare; a cules relațiunile sale asupra lor de la popoarele ce locuiau pe aici, ceea ce se vede adese ori din spusele sale, precum; «aceasta este originea pe care Sciții și-o atribuiesc»; Sciții pretind că» (IV,7); «până acum am raportat ceea ce zic Sciții despre dânșii și despre țara lor. Grecii ce locuiesc pe țărmurile Pontului spun cu totul altmintrele» (IV, 8). Fiind însă că Herodot nu putea să cunoască prin sine însuși
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cules relațiunile sale asupra lor de la popoarele ce locuiau pe aici, ceea ce se vede adese ori din spusele sale, precum; «aceasta este originea pe care Sciții și-o atribuiesc»; Sciții pretind că» (IV,7); «până acum am raportat ceea ce zic Sciții despre dânșii și despre țara lor. Grecii ce locuiesc pe țărmurile Pontului spun cu totul altmintrele» (IV, 8). Fiind însă că Herodot nu putea să cunoască prin sine însuși toate țările de care vorbește și cu atât mai puțin sălbatica
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Transilvania. Pe cât timp încă popoarele nu sunt constituite în state, limitele intre diversele ginți sunt de obicei acele naturale, mări și munți mai cu seamă, și aceasta cu atât mai mult la popoarele, nomade, precum se va vedea că erau Sciții. Odată ce Herodot ne arată că acest popor se întindea in Rusia meridională și Moldova de astăzi, de asemenea în regiunile de la gurile Dunării către Marea Neagră, nu avem nici un temei a ne opri la vreun punct oarecare de pe întinsul șes al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
asemenea în regiunile de la gurile Dunării către Marea Neagră, nu avem nici un temei a ne opri la vreun punct oarecare de pe întinsul șes al Munteniei; toată regiunea plană acestei țări până dincolo de Olt chiar, trebuia să fi fost cutreierată de hoardele Sciților cu turmele și carele lor. Precum când turnăm apă pe o suprafață plană si lipsită de ridicături, lichidul se întinde în toate direcțiunile si o acoperă, ast-feli și toiurile de popoare nomade, când le vedem arătate ca ocupând o parte
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
șes sau podiș, putem spune cu siguranță că întreaga regiune a acelui șes sau podiș este țara lor, în sensul adică că este cutreierată de ele. Din așezarea Agatirșilor în cetatea Transilvaniei se explică cum de ei singuri se opun Sciților, când aceștia, urmăriți de Darius, vroiră să-și răzbune asupra popoarelor încunjurătoare. Melanchlenii, Androfagii, Neurii și Agatirșii, care nu vroise a le da ajutor contra marelui împărat. Melanchlenii, Androfagii și Neurii suferiră pustierile Sciților; singuri Agatirșii putură să se împrotivească
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cum de ei singuri se opun Sciților, când aceștia, urmăriți de Darius, vroiră să-și răzbune asupra popoarelor încunjurătoare. Melanchlenii, Androfagii, Neurii și Agatirșii, care nu vroise a le da ajutor contra marelui împărat. Melanchlenii, Androfagii și Neurii suferiră pustierile Sciților; singuri Agatirșii putură să se împrotivească, cum ne spune Herodot (IV, 124, J 25), și această împotrivire le fu cu putință numai din pricina munților ce-i apăra. Mai avem o indicațiune că Agatirșii trebuiau să locuiască departe de Dunăre, în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lor.» Vom vedea că Agatirșii cultivau albinele, și Tracii, auzind despre țara cea îndepărtată unde erau albine, scorniră închipuirea că țara de dincolo de Dunăre e așa de plină de albine, încât împiedică pe oameni in drumul lor. Tot astfel spuneau Sciții că la marginile țării lor către nord-răsărit «nu este cu putință, a pătrunde mai departe, nici a, vedea ceva din cauza nenumăratei mulțimi de pene ce zboară prin văzduh» (IV, 7), ceea ce Herodot el însuși explică printr-o vecinică și deasă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lor către nord-răsărit «nu este cu putință, a pătrunde mai departe, nici a, vedea ceva din cauza nenumăratei mulțimi de pene ce zboară prin văzduh» (IV, 7), ceea ce Herodot el însuși explică printr-o vecinică și deasă ninsoare (IV, 31). Precum Sciții nu pot pătrunde mai spre nord din cauza penelor, așa și Tracii din cauza albinelor. În ambele cazuri, aceeași transformare extraordinară a unui fapt real, provenită din cauza îndepărtării și a relațiilor nesigure și rare. Despre Sigini, care locuiau in Banat lângă Dunăre
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a demonstrat îndestul că Sciția se întindea înspre partea ei cea mai apuseană, către nord, până la Carpații Munteniei si că dincolo de acești munți, în Transilvania de astăzi locuia poporul Agatirșilor. După Agatirși Herodot numește ca al doilea popor mărginaș al Sciților pe acel al Neurilor. Despre acesta spune întâi că trăiește după obiceiurile scitice (IV, 105), prin urmare că era păstor și nomad; Neurii apoi sunt din acei a căror țară a fost devastată de Darius, când acesta urmărea pe Sciți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Sciților pe acel al Neurilor. Despre acesta spune întâi că trăiește după obiceiurile scitice (IV, 105), prin urmare că era păstor și nomad; Neurii apoi sunt din acei a căror țară a fost devastată de Darius, când acesta urmărea pe Sciți (IV, 125), două semne de pe care putem recunoaște că locuiau o regiune mai plană, care fiind mai spre răsărit de Agatirși și la nordul Sciției nu poate fi căutată decât prin partea Moldovei numită țara de sus si până pe la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aminti însă că Herodot s-a oprit mai mult la gura Boristenului, de unde și-a cules notițele sale, atunci nu ne vom mira că existența acestor munți nu i-a fost împărtășită. Ea era necunoscută sau foarte puțin cunoscută și Sciților de lângă mare, ce se aflau în așa de însemnată îndepărtare de dânșii. Să ne amintim că Neurii îi despărțiau de acești munți și că după Neuri era pentru Sciți sfârșitul lumii. Cel mult vor fi cunoscut ei munții cei de la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a fost împărtășită. Ea era necunoscută sau foarte puțin cunoscută și Sciților de lângă mare, ce se aflau în așa de însemnată îndepărtare de dânșii. Să ne amintim că Neurii îi despărțiau de acești munți și că după Neuri era pentru Sciți sfârșitul lumii. Cel mult vor fi cunoscut ei munții cei de la sudul Transilvaniei pe unde le vor fi ieșit Agatirșii înainte spre întâmpinare; dar o relațiune mai strânsă cu acești munți nu aveau. Poate că Sciții de pe lângă Dunăre să fi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
după Neuri era pentru Sciți sfârșitul lumii. Cel mult vor fi cunoscut ei munții cei de la sudul Transilvaniei pe unde le vor fi ieșit Agatirșii înainte spre întâmpinare; dar o relațiune mai strânsă cu acești munți nu aveau. Poate că Sciții de pe lângă Dunăre să fi știut mai multe despre munții ce le mărgineau țara înspre nord; dar nu de la aceștia se informase Herodot, și pentru acele timpuri trebuie să ținem seamă de înceata si greaua schimbare a ideilor. Mai este de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să fi știut mai multe despre munții ce le mărgineau țara înspre nord; dar nu de la aceștia se informase Herodot, și pentru acele timpuri trebuie să ținem seamă de înceata si greaua schimbare a ideilor. Mai este de observat că Sciții au în genere mult mai bună cunoștință despre cele ce se petreceau la răsăritul și la nordul lor, decât despre cele de la apus. Astfel ei înșiră un număr însemnat de pături de popoare locuind spre răsărit și nord, și marginile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ne interesează, Istrul (Dunărea) și Tirasul (Nistrul), apoi câțiva afluenți ai Istrului, care trebuie să ne ocupe mai de aproape, ca unele ce curg prin țările noastre. Locul cel mai important din istoricul grec privitor la cursurile de apă la Sciții este următorul: «Sciția procură Istrului cinci râuri: unul pe care Sciții il numesc Porata iar Grecii Piretus, altul Tiarantos și Araros și Naparis și Ordessos. Cel dintâi numit dintre aceste râuri e mare si curgând spre răsărit își unește apele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Istrului, care trebuie să ne ocupe mai de aproape, ca unele ce curg prin țările noastre. Locul cel mai important din istoricul grec privitor la cursurile de apă la Sciții este următorul: «Sciția procură Istrului cinci râuri: unul pe care Sciții il numesc Porata iar Grecii Piretus, altul Tiarantos și Araros și Naparis și Ordessos. Cel dintâi numit dintre aceste râuri e mare si curgând spre răsărit își unește apele cu Istrul, iar al doile numit Tiarantos mai în partea apuseană
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mare si curgând spre răsărit își unește apele cu Istrul, iar al doile numit Tiarantos mai în partea apuseană și mai mic; Araros însă și Naparis și Ordessos, curgând printre aceste, se revarsă in Dunăre» (IV, 48). În Porata al Sciților sau Piretus al Grecilor recunoaștem numele de astăzi al râului ce desparte România de Basarabia, Prutul. Consoanele p, r, t au fost toate păstrate și numai câteva vocale au suferit o schimbare firească, întunecându-se in u, din sunetele mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
întrucât se putea foarte ușor lua Mureșul ca râul principal și Tisa numai cât ca un afluent al său. Herodot însă dă pe Maris ca pe un tributar al Dunării ce ieșea din țara Agatirșilor, dar trecea prin acea a Sciților. Mureșul însă curgând în totalitatea sa dincolo de Carpați, într-o țară ce numai era Sciția, ne vine greu a crede că să se fi raportat călătorului grec numele unui râu atât de îndepărtat și să nu se fi atribuit acest
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acest nume de Maris trebuia să se fi aplicat, în generalitatea lui de a însemna apă curgătoare, și la Mureș, care păstrează acest nume până astăzi, încât avem o dovadă indirectă că și Mureșul de astăzi se numea pe timpurile Sciților tot Maris. Nu numai atât: pentru a explica numele Maramureșului suntem nevoiți a admite că și Tisa în prelungirea ei superioară de la vărsarea Mureșului în ea, purta pe atunci tot numele generic de Maris-Mureș, care duplificându-se cu celălalt râușor din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
decât printr-o continuitate a poporației ce au locuit împrejurul acestor râuri, pe când la alte ape mult mai mari, precum Tirasul, Tanaisul, Boristenele, numele s-a schimbat cu totul, împreună cu elementele etnice ce se oglindeau în valurile lor. 2. MORAVURILE SCIȚILOR Șl RASA LOR. Lăsând la o parte poveștile asupra originii Sciților, pe care Herodot le culesese din gura lor să venim la descrierea moravurilor acestui popor. Sciții erau un popor barbar, cu moravuri foarte sângeroase: astfel când regele condamna un
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]