6,135 matches
-
în domeniul modei, cu gândul aiurea a început să o răsfoiască , la un moment dat ochii i-au căzut pe un bărbat îmbrăcat elegant, care semăna izbitor cu Eugen. Gândurile au luat-o razna, încă îl iubea, era iubirea unui sclav, față de cel care i-a redat libertatea. Îl iubea, sau era doar recunoștință pentru bărbatul care, deși nu o cunoștea, a primit-o în brațele lui. Îi era datoare pentru acel gest, ea a făcut-o mecanic, nu a fost
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
așa ca votarea în regim de urgență a pensiilor speciale), totuși, sforarii interni și externi nu pot conta la nesfârșit pe răbdarea românilor transformați în cobai prin derularea criminalului experiment Codex Alimentarius și, într-o covârșitoarea proporție, tratați ca niște sclavi, nu numai pe plantațiile din Europa neunită, ci și în țara lor cu statut de colonie. De altminteri, nu ne încurajează Gustave Le Bon încă din Introducere că trăim în „era mulțimilor” și că „forța oarbă a numărului devine singura
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
O referință (critică) la adresa acelor categorii de persoane create înainte de 1989, dar menținute prin minciună și dibăcie politică și după de guvernele din blocul estic. Persoane cu o stare de spirit specifică, în sistem, apăsați economic, din pricină transformați în sclavi și semisclavi. În realitate, aceiași oameni cărora li s-a redat libertatea (la cuvânt, de a călători, de a vota pe cine dorește, de a ieși în stradă etc.), dar împovărați de sărăcie, confruntându-se cu lipsa acută a locurilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94168_a_95460]
-
masă, mișcarea legionară a avut întinderea celei comuniste, care, ne place sau nu, a înregimentat peste patru milioane de membri, majoritatea «aflați în ciorbă» datorită negustoriei dintre Churchill, Roosevelt și Stalin, care ne-au vândut și cumpărat ca pe niște sclavi (de n-or fi lăsat după ei și moștenitori). Fiecare mișcare cu fărădelegi crunte, care au produs scindări în propriile rânduri. Să fie o întâmplare că în închisori mulți legionari nu vorbeau între ei, acuzându-se de trădarea idealurilor codreniste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
-i pune o mână pe umăr. - Nu vezi, n-am găsit nimic! - Vezi ce înseamnă să-ți pui speranță în ceva ce nu există! Trebuia sa te mulțumești cu ce ai și ai fi fost fericit, acum! - Mda, mentalitate de sclav. - Atunci dă-i și luptă, și luptă...până într-o zi când ve-i muri! Nu știu cine își va mai aminti de tine, după...! - Unde ai fost până acum? întreabă Licsandru și pare că încearcă să se dezlipească de mormanul de moloz
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
-mi dea ceva ! Ce poate el să-mi dea... Păi dacă el vrea să mi se supună, să se înjosească...de ce să-l împiedic eu dacă el vrea să facă asta...sau...el mă cumpăra pe mine, ca pe un sclav și eu mă înjosesc ?...nu, pentru că nu iau bani de la el din mână... Mai face un pas și ajunge pe vechea poziție. -Mai, Jalea, stii...dacă aș avea aici un fotoliu ai putea să te așezi puțin, să te oprești
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
îi aparține, când tresărind în crini, frumos ca femeia, când devenind clovn odată cu ea, dar mereu promovat la cel mai înalt rang, “funcția de Ștefan Doru Dăncuș”. Crezul său poetic este puternic exprimat încă din primul poem: Lucrez ca un sclav în românia Zi de zi construiesc Fiecare pagină scrisă e bornă kilometrică Zi de zi sunt evadat de europa Oră cu oră pierd betonându-mi versurile Înălțând baricade în propriul sânge Și crește, după tehnica bulgărelui de zăpadă: Nu te uita
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
ARTBOOK Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS Un titlu care denotă un crez masculin, știut fiind că eroul trac, Spartacus, a copleșit istoria, conducând răscoala sclavilor din anul 73 î.e.n, cu urmări devastatoare în istoria Imperiului Roman dar și ca muză inspiratoare artiștilor de două mii de ani până în prezent. Autoarea Melania Atanasiu Briciu, demonstrează forță de caracter transpusă liric, forță de care nu se
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
telefonul, Să poți ca să te conectezi, să-ți dea și ție tonul. Nu mai există romantism, parfum și flori presate, Nici poze cadru în album, nici sărutări furate, Clarul de lună-i demodat, doar gatgeturi să fie, Din liber, omu-ajuns-a sclav, rob în tehnologie. Privești în jur, copii plângând o zgâlțâie pe mamă, Întreabă ceva repetând, dar "doamna" nu ia seamă, Prea ocupată de smartphone, de cursul de la bursă, Nici nu gândește că satan subtil i-a-ntins o cursă. Nu
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > IMN Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Minune ești, minune vie, nemuritoare poezie, sublimă doar când ritm și rimă te-ncorsetează-n veșnicie. În trudă sclavul tău asudă cioplind c-o sfântă frenezie cuvinte care să te-alinte cu a iubirii gingășie. Dar toată truda-i zbuciumată e doar ca să-ți aducă ție altă iubire ce s-admire clipa de mare bucurie pe care-o are
IMN de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382133_a_383462]
-
gândul că te-aș pierde... De mi te-ar lua vreo zână printre flori, Eu te-aș reinventa din iarbă verde. Tu mă-ndulcești cu rouă și nectar Și cu-alte „arme” încă neștiute... Am să capitulez și mă declar Sclavul iubirii tale absolute. Aș vrea să plec și aș mai vrea să stau... Mintea mă ceartă și să plec îmi zice, Dar inima-mi se tânguie: — Mai vreau!... Și n-am puterea de-a o contrazice. Referință Bibliografică: CAPITULARE / Nicolaie
CAPITULARE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382135_a_383464]
-
în ''ieri''. Nu mă-ntreba, pe unde bântui! Pe urma ta o umbră sunt; Te joci cu mine și mă doare și nemilos ești și ce crunt Îți e verdictul din clepsidra! Ți-aș vantura nisipul tot, Dar sunt doar sclavul tău de-o viață și să te-opresc din drum, nu pot... Mă-ntreb, cum ai găsit odihnă și cum de te-ai oprit din mers? Nu ai stăpân și zeii vremii nu te gonesc din Univers? Sau poate ești
LES AVENTURIERS DU TEMPS PERDU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382283_a_383612]
-
Hr., la 150 de ani de la fixarea lor în aceasta pustie, când armatele romane, conduse de Vespasian, au nimicit, după Ierihon, și centrul comunității eseniene. Cei care n-au putut să fugă au fost, se pare, uciși sau vânduți ca sclavi. Prevăzând cucerirea romană, esenienii „și-au pus în siguranță prețioasa bibliotecă în grotele din apropierea lor, pe care nădăjduiau s-o regăsească după trecerea primejdiei, unde însă nu s-au mai întors, se pare, niciodată, să-și ia manuscrisele.” De ce acest
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93230_a_94522]
-
în 2014 se mai întâlnesc astfel de situații disperate? De ce credeți că în 2014 cultura nu este respectată? George Lixandru: În ultima vreme, mass-media a fost inundată de false valori. Toată cultura românească s-a manelizat. Mulți scriitori au devenit sclavii acestei prostituări culturale. Se pun în slujba diferiților indivizi, au devenit la rândul lor publiciști fără să aibă habar de ce înseamnă publicistica. Într-un astfel de context, nu poți să vezi altceva decât mizeria culturii românești. DC News: De ce avem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
profitariatului (s.m.), dominată de minciună și de cultul deșănțat al personalității". "Comuniștii români sunt o adunătură de lichele și de haidamaci". Ei consideră partidul ca pe o moșie personală. Sub conducerea lor abuzivă și aberantă, "ne transformăm în turme de sclavi". Poate cele mai complete și mai sugestive definiții ale comunismului ni le oferă un alt mare intelectual, filosoful C. Rădulescu-Motru. Doctrina marxistă, pusă în practică de Lenin, înseamnă "uniformizarea sărăciei", în niciun caz egalitate și fraternitate, ci "nivelarea mecanică obținută
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
bogăție și splendoare". în ciuda situației tragice a țării sfârtecate și a ororilor de care fuseseră în stare ciracii lui Codreanu și Horia Sima, autorul nostru continua să viseze o "Românie întreagă și liberă, nu una legionară în care să fim sclavi". Din păcate, frumosul său vis, după război, va deveni un coșmar, patria-i nu va fi nici întreagă, nici liberă, iar "sclavii" vor schimba doar stăpânul, din verde în roșu. însemnările din jurnalele scriitorilor privind anii 1940 sunt, istoric vorbind
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
Sima, autorul nostru continua să viseze o "Românie întreagă și liberă, nu una legionară în care să fim sclavi". Din păcate, frumosul său vis, după război, va deveni un coșmar, patria-i nu va fi nici întreagă, nici liberă, iar "sclavii" vor schimba doar stăpânul, din verde în roșu. însemnările din jurnalele scriitorilor privind anii 1940 sunt, istoric vorbind, coincidente cu istoria: mersul războiului în defavoarea aliaților, dezmembrarea țării, pericolul comunismului, teroarea legionară. Ele vin ca noi mărturii despre evenimentele tragice pe
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
de la început: reacțiile și reflecțiile, emoțiile personale, confesiile care înfiorează pagina. Pentru Gala Galaction, care, deși îl admira, Carol al II-lea "a fost cupid, a strâns comori ca Harpagon, a târât după el o lume de favoriți și de sclavi...", Corneliu Zelea Codreanu era "Căpitanul" de carnaval, "un actor prost", capabil totuși să fascineze la noi "atâția oameni, și tineri și bătrâni". Lui Rebreanu, care într-o vreme se amăgise, legionarii, după câte crime săvârșiseră, îi apar ca niște "lombrozieni
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
vreo altă legătură care să înfăptuiască în imaginație ori în memorie corelări mai trainice și care să procedeze în așa fel încât o idee muzicală să cheme imperios o altă idee cu scopul înfrățirii lor. Iar dacă efectul este întotdeauna sclavul cauzei, cauza mărturisește mereu ceva din eroismul efectului.
Cauz?, efect by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84379_a_85704]
-
însă nu personal, autobiografic, ci de istorie pură: "Războiul de 30 de ani. Descoperirea coloniilor atrage croazierele/ pe mări și oceane, mirodeniile ațâță lupta imperiilor/ pentru supremație./ Francis Drake, piratul, face înconjurul lumii./ E înnobilat pentru jafurile lui. Comerțul cu sclavi e profitabil./ Lupte locale pentru putere, creștini împotriva creștinilor./ Filip al Spaniei, catolicul, dezlănțuie Armada peste Canal. Elisabeta,/ protestanta, îi spulberă flota./ Turcii transformă Ungaria în pașalâc și asediază Viena./ Și peste toate se ridică geniul lui Shakespeare să poetizeze
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
fi ținut minte ca bărbatul, tatăl și soțul bun, curajos și inspirator care era“. Whitfield, care s-a născut în Wales și s-a mutat în Australia în 1999, era un cvasinecunoscut când a fost ales să interpreteze rolul legendarului sclav și gladiator trac Spartacus - un personaj făcut faimos de Kirk Douglas în filmul regizat în 1960 de Stanley Kubrick. Serialul s-a dovedit a fi un real succes pentru rețeaua Starz și a stârnit nenumărate reacții prin violența sa grafică
Actorul australian Andy Whitfield a încetat din viaţă () [Corola-journal/Journalistic/69004_a_70329]
-
alin. 4. ------------- Art. 189 a fost modificat de LEGEA nr. 169 din 10 aprilie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 18 aprilie 2002. Sclavia Articolul 190 Punerea sau ținerea unei persoane în stare de sclavie, precum și traficul de sclavi, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepsește. Supunerea la muncă forțată sau obligatorie Articolul 191 Fapta de a supune o persoană, în alte cazuri decât cele prevăzute de dispozițiile legale, la
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
celebre precum: „Carmen” (Georges Bizeț), „Nabucco” (Giuseppe Verdi), „Faust” (Charles Gounod), „Țoșca” și „Turandot” (Giacomo Puccini), „Samson și Dalila” (Camille Saint-Saëns). Dintre elementele cele mai apreciate de public fac parte bucățile muzicale corale precum Marșul triumfal din opera “Aida”, Corul sclavilor din opera “Nabucco” și Corul soldaților din “Faust”. Acestea sunt pregătite de maestrul Stelian Olariu și de corul Operei Naționale București. Ultima seară a acestei veri se va afla sub semnul muzicii clasice. Succesul serii va fi asigurat de soliștii
Artiștii Operei, la promenadă sâmbătă seară () [Corola-journal/Journalistic/81281_a_82606]
-
prioritar căile spre înțelegerea cuvenită și adecvată a acestei opere lirice, în întregul ei." Ion Negoițescu alătură celor două texte un al treilea, Plante de apă, în care ecourile narcisice se îmblânzesc: Din palidul tărâm, Ahile tânjise după lacrima de sclav în soare", căci tânjirea nu contravine resemnării. Ritmurile curgerii heraclitiene străbat astfel prin părelnice răsfrângeri: "cum unduirea reflexelor prin coroana / blânzilor arbori ai amiezii". Un poem total "despletit" este Vârtejul, unde situația ființei umane în univers pare la limita îndurării
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
târziu, iar omu-său ar fi sunat personal la Tarom să-i țină consoartei pasărea de fier pe pistă. Compania dezminte oficial, eroina poveștii neagă și ea, la fel și colegii ei. Singura care iese ca găina pe grămadă, în apărarea sclavului, e mezina prezidențială, care e ea însăși europarlamentar și, din puținătatea cuvintelor, slobozește o mitocănie pe twitter. Minciuna evidentă e demontată scurt și cu informații oficiale. Într-un final, Evenimentul zilei admite, cu jumătate de gură, că a comis-o
Victor Ciutacu: "Tarom, de vină că Mircea Marian e bou" () [Corola-journal/Journalistic/80852_a_82177]