92,274 matches
-
la stat. Dar revenind la insurmontabila problemă a foștilor securiști, s-au terminat oamenii de valoare și de încredere din România încît actuala Putere nu mai găsește decât tot soiul de Priboi și alți foști "băieți" reșapați pentru a-i scoate în față ?
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
cu Dumnezeu, numai cine a experimentat el însuși dezgolirea de sinele social, politic, egocentric, poate îndrăzni să se apropie de Rilke. Nici experiența și nici cunoașterea perfectă a limbilor din și în care se traduce nu sunt de ajuns. Rilke scoate cititorul (traducătorul) din lumea politică, socială, materială, pregătindu-l pentru a fi văzut de Dumnezeu, și nu oricine are forța de a trece printr-o asemenea încercare. Povestirile lui Rilke sunt tot un fel de poeme, de altfel reiau și
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
cităm din COTIDIANUL: "Pe l4 martie a venit însoțit de încă o persoană în Dealul Mitropoliei, în timpul desfășurării lucrărilor Sfîntului Sinod. Senatorul PRM a avut o discuție aprinsă cu înalt Prea Sfințitul Petru de Bălți, Mitropolitul Basarabiei. Enervat, parlamentarul a scos în văzul cuvioșilor părinți un pistol. După ce l-a amenințat pe liderul PPCD, Iurie Roșca, senatorul de Bacău a părăsit, rapid, Palatul Patriarhiei. Și alte ziare au marcat gestul creștinesc al lui Ilie Ilașcu de a amenința cu pistolul în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
să-l vorbească de rău pe Gligorie, ocărându-l blestemându-l. În estimp, Gligorie, pus la curent de marele Vizir, cu care se împrietenise, sta și asculta pitit după o perdea. În cele din urmă cu cinismul său, Vizirul îl scoate la iveală pe domnitorul pe care-l credeau dispărut... și-l căftănește pe loc în fața nemernicilor, pieriți de stupoare... "Iară boierii muntenești, dacă l-au văzut, numai ce-au încremenit." Sunt dați cu toții pe mâna lui Gligorie-vodă. Singurul care scapă
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
carte notele informative ale lui "V. Cristescu" (D.O. și-a luat acest pseudonim fiindcă citea pe atunci Dicționarul personajelor lui Dostoievski de Valeriu Cristea "și am decis să-i spurc numele"!), îți dai clar seama că nu să-l scoată din fundătură pe Stelian Tănase urmărea Sursa, ci să-l înfunde complet, asumîndu-și rolul unui provocator implicat în acțiunile Securității și pătruns de importanța serviciilor aduse de el regimului. Cînd informa "organele" de contactele prietenului său cu diplomați și cetățeni
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
din Adevărul literar Și artistic în legătură cu monopolul cu pricina. De unde se vede că lucrurile sînt mai complicate decît socoate dl. Cornea. În fine, dl. Șerban Papacostea denunță un plagiat: capitolul despre Ștefan cel Mare din volumul 4 al Istoriei românilor, scos sub egida Academiei, Univers Enciclopedic în 2001, este copiat în mare parte după un studiu al d-sale din 1982. Dl. Papacostea prezintă dovezile. Nu dă și numele plagiatorului. Îl dăm noi: profesorul ieșean Ion Toderașcu. Fără comentarii. Diverse Mozaicul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
Așa a crezut până într-o senină amiază de iunie a anului 1940 când, chestionat cât timp am putea rezista puhoiului sovietic, ministrul de Război, generalul Florea Țenescu, îi mărturisise că trei zile. Urmașul la conducerea statului, cel care a scos ursul din bârlog și ni l-a adus în casă - greșesc cumva, dle Buzatu? - a trăit în convingerea victoriei finale și pentru o mie de ani a Germaniei naziste, până în târziul verii lui '44, când i-ar fi putut convoca
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
acel Vadim Tudor al clipei opțiunii lor pentru P.R.M., ci pe tiranul de astăzi, întunecat și intratabil, tot mai afectat de încetineala Reformei, de al cărei dor nu poate închide nopțile ochii, de extinderea corupției - și întotdeauna necinstea altora te scoate din sărite - de aroganța Puterii - iar aroganța altora te ucide - de faptul că între averea salariatului mediu și aceea a sa, este cam deosebirea dintre Măgura Odobeștilor și crestele Himalayei. Ca să nu mai vorbim de noianul de procese ce-i
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
această eschivă a creat un complex adânc de "vinovăție", mereu activat, mereu altfel denumit, dar ușor de recunoscut la originile sale. Al. Duțu, pe bună dreptate, reproșa "pașoptismului" apariția acestei nefericite "piedici" mentale. În efortul lor disperat de a ne scoate din criza adâncă în care ne zbăteam de cel puțin două secole - și care ajunsese la paroxism -, sub amenințarea de a dispărea pentru totdeauna de pe harta continentului, pașoptiștii au îmbrățișat în totalitate formulele occidentale, și privind trecutul nostru cu acești
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
fondul" este socotit, cu puține excepții, "cultura populară", într-o deplină consonanță cu pașoptiștii. Abia după 1900 situația devine periculoasă. Pe de o parte, așa cum bine arată Nicolae Manolescu, G. Călinescu stabilește în Istoria literaturii... canonul modernității în literatura noastră (scoțând la iveală tot ceea ce putea intra în acesta din partea ei "veche"), pe de altă parte "o fantomă" începe să se plimbe prin cultura română: părintele ucis, nerecunoscut, ignorat, se întoarce și cere răzbunare. Ca orice duh, el "bântuie" și e
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
o amprentă stilistică inconfundabilă, soții Maitec nu sunt la prima lor expoziție comună. Cu vreo doi ani în urmă ei au mai expus împreună la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, iar acestă experiență a pus în valoare cîteva lucruri care scoteau proiectul din categoria previzibilă a unui eveniment de familie. Acum, ca și atunci, dar acum într-o mai mare măsură pentru că și expoziția a fost mult mai amplă, iar partitura fiecăruia mult mai bine precizată, s-a putut observa că
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
de a ne reaminti de schițările de portret ale lui E. Lovinescu din "agende". Criticul îl apreciase ca autor, dar pînă să ajungă la semnatarul Cailor lui Cibicioc văzuse omul "cu aparența tîmpă, dar cu ochii extrem de șireți", "căruia îi scot mîna din buzunar, cînd dă mîna cu mine". Gabriela Omăt, informată în urma lecturii unui text al lui Romulus Dianu, din Rampa, îl descoperă și ea "naș" pe E. Lovinescu pentru "debutul în literatură" al lui Dan Barbilian ca Ion Barbu
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
1970, nu în 1984, cum apare în "notă" (vol. I, p. 240), romanul Păuna și copiii ei, nu Păuna și ai săi. Iar despre unii scriitori, mai ales cei plecați în exil, care au activat în străinătate, sondajele ulterioare au scos la iveală o activitate susținută. N.I. Herescu, eruditul clasicist, profesorul și traducătorul din opera lui Horațiu, virulent publicist anticomunist scrie două romane despre viața în exil, Agonie fără moarte și Cîinii. Iar V.V. Stanciu, cel care pledase în procesul de
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
izbutea să-și vîndă revista. Nu cred că cei care s-au înscris în PRM n-au citit publicația condusă de șeful partidului. Așa că nici unul dintre cei care îl părăsesc azi pe CVTudor nu merită să fie considerați niște idealiști scoși din papuci de abuzurile șefului. Ghinionul acestui ins toxic au fost alegerile din 2000. Dacă vă amintiți, chiar în perioada cînd CVTudor umpluse Parlamentul cu oamenii săi, mi s-a părut că PRM-ul se va fractura. E adevărat, nu
Scandalul și penalul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15463_a_16788]
-
a le sistematiza am constatat că n-am rămas pe hârtie decât cu câteva generalități și câteva judecăți de gust. Nu se citează aproape niciodată vreun pasaj incriminat, totul reducându-se la etichetări pretins ironice ori la invocarea unor sintagme scoase din context. Reaua-intenție e atât de evidentă, încât regizorul întregii tevaturi mărturisește că după lectura cărții a ezitat între indignare și amuzament... Zău, dacă lucrurile sunt atât de ridicole, nu era nevoie de-o asemena risipă de energii și de
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
XX, așezate pe gradene, un mic amfiteatru, intim și nu foarte comod. Fiecare spectator este introdus într-o atmosferă trăită de mult, aceea a școlarului. Mai inteligent, mai ascultător sau șugubăț, mai harnic sau mai leneș. Deocamdată, "la tablă" este scoasă o Elevă. Timp de o oră și puțin, ei asistă pasivi la ceea ce se întîmplă în fața lor și atît de aproape de ei. Undeva în subconștient este reactivată emoția și teama de a nu fi scos și tu la lecție, tu
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
leneș. Deocamdată, "la tablă" este scoasă o Elevă. Timp de o oră și puțin, ei asistă pasivi la ceea ce se întîmplă în fața lor și atît de aproape de ei. Undeva în subconștient este reactivată emoția și teama de a nu fi scos și tu la lecție, tu însemnînd oricare dintre spectatorii-elevi. De a nu fi următorul. Schema piesei susține extraordinar această idee. Sînt patruzeci de victime, de elevi care n-au revenit la locul lor. Clasa nu rămîne descompletată. Nici șirul elevelor
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
-uri variate. Și-a condus bine actorii, tineri, pe drumul complex al acestui tip de teatru. A dirijat impecabil schimbul de energii între protagoniști, între aceștia și spectatori, într-un crescendo bine punctat de jocul actorilor. Cine urmează să fie scos la lecție? Ploaia bate în geamul-fereastră încastrat în bufetul țărănesc. Un pian și o vioară cîntă, parcă, un cîntec de înmormîntare.
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
și pe ceilalți, moartea i-a cules fără milă din locuri și în împrejurări diferite. Totdeauna o moarte este puțintel absurdă. În cutremur, aleatoriul este însă mai mare decît oriunde, așa că absurdul devine insuportabil. Chemată să recunoască anumite bunuri familiale scoase de sub dărîmături, fiica Veronicăi Porumbacu și a lui Milo Petroveanu a descoperit cu stupoare că, în vreme ce din părinții ei, ca și din Bacovsky și Clara, care se aflau în vizită, n-a rămas nimic, nici măcar, vorba ei, o manșetă de
25 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15465_a_16790]
-
pe care cred că nu le voi uita niciodată. Jeremías, care știa să spună foarte multe povești, depăna firul întîmplărilor cu o seriozitate impresionantă și îi plăcea să spună, nu ca toată lumea: ...și atunci Pat, care se vedea încolțit, a scos briceagul și s-a năpustit ca trăznetul asupra dușmanilor lui...; lui îi plăcea să dea explicații, ca să ofere poveștii mai multă emoție: ...și atunci Pat, care se vede încolțit, scoate briceagul și se năpustește ca trăznetul asupra dușmanilor, care o
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
ca toată lumea: ...și atunci Pat, care se vedea încolțit, a scos briceagul și s-a năpustit ca trăznetul asupra dușmanilor lui...; lui îi plăcea să dea explicații, ca să ofere poveștii mai multă emoție: ...și atunci Pat, care se vede încolțit, scoate briceagul și se năpustește ca trăznetul asupra dușmanilor, care o iau la fugă care-ncotro, lăsînd pe nisipul de pe plajă comoara pe care o adunaseră în primejdiosele lor drumuri prădalnice pe toate mările lumii. Alteori, ca în povestirea de față
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
se va brânzi, grâul va răsări/ iar râurile vor începe iarăși să curgă./ Astfel vor putea fi oprite oștile, femeile/ vor rămâne însărcinate, vor fi repopulate orașele"( Bratislav Milanovici) În Balcani, �subconștientul Europei", poezia e ocupație salutară: "Cumplit strigăt/ A scos pe gură Kavafis/ Nici Auschwitz-ul,/ Nici zborul cosmonauților/ n-au gâtuit poezia/ Salvată prin strigăt,/ Ea există, fără a avea un rost./ Precum gâsca aceea de pe zidurile romane, ea gâlgâie în noul veac:/ Vin barbarii!/ Năvălesc barbarii!/ De sus, de
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
trebuit să mă proptesc de peretele hangarului. Vorbeș-te-mi de alea... cum le zice... concepțiile imacualte: de parașuta desfășurată în hangarul din California, iar doctorul, deschizând ușa, cică i-a chemat la el pe Shumann și pe parașutist. Atunci, parașutistul a scos zarurile din buzunar și i-a zis femeii: "Aruncă-le tu!". Și ea le-a aruncat. Și numărul ăl mare l-a tras Shumann; iar după-amiază, toți s-au dus cu camioneta de aprovizionare la judecătoria de pace, și uite
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]
-
părea tăiat cu briceagul, (...) și ea zicea: Dă în mine! Dă mai tare! Și mai tare! Așa, mai tare". Ei, ce zici de asta?... Reporterul se opri din nou. Redactorul suci fotoliul, lipindu-se bine cu spatele de el și scoase un suspin amplu și adânc de meditație, pe când reporterul își apleca peste birou carcasa lui strâmbă și patetică, cu aerul acela de vehemență extenuată și visătoare pe care trebuie să-l fi avut Don Quijote. - Cred că ar trebui să scrii
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]
-
Da, făcu redactorul. Fără a se clinti. Hai, du-te acasă, zise, aruncă cheia pe fereastră și scrie (...). Reporterul își luă pălăria inenarabilă, și, o secundă, se uită înăuntrul ei cu o atenție meditativă ca și cum s-ar fi pregătit să scoată din ea biletul câștigător. "Ascultă, spuse redactorul, - vorbea fără nici o grabă, aproape cu bunăvoință - oamenii care sunt proprietarii acestui ziar sau care îi asigură orientarea sau, cel puțin, care plătesc salariile, din fericire ori din nefericire, n-aș putea să
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]