580 matches
-
Ca veri ce-i eram, eu și Andrei trebuia să știm unde s-a dus și ce-nvârtește. Da’ ce-a mai făcut jigodia aia, dom’ major? Întrebă Andrei. Plutonierul Cosmescu clipi parșiv din ochii lui mici și injectați, ca scobiți cu vârful cuțitului În buturile stacojii ale obrajilor. — Astă iarnă când l-am găsit pe-aici n-avea viză pe buletin. Ce căuta el aici tocmai din Caracal? Un copil, deh, nea Victor a pus obrazul pentru el și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care să-și recunoască starea, astfel Încît să poată fi acuzat În baza „legii cu privire la dependenții de droguri”. Dependenților li se promitea o sentință cu suspendare dacă pledau „vinovat” și ofereau astfel material de pornire pentru noua lege. Dependenții se scobeau peste tot după vene În care să se injecteze În afara zonei brațelor. Dacă garda nu găsea urme pe cineva, de obicei i se dădea drumul. Dacă găseau urme, Îl rețineau șaptezeci și două de ore și Încercau să-l facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de diagnostice, instrumentar etc.: "La început, operația asupra lobului prefrontal se făcea numai bolnavilor, anxioșilor, melancolicilor, obsedaților de sinucidere, rîvnitorilor la perfecțiune, schizofrenicilor, nebunilor, pe care de cele mai multe ori îi aducea în fire. Dar atunci era o operație sîngeroasă. Se scobeau două găuri în oasele capului și chirurgul bîjbîia cu bisturiul prin creier după rădăcinile fibrelor vinovate"; "șirul de sterilizări, vaccinări și revaccinări care garantau sănătatea publică"; Căci nu numai în spitale, dispensare, primării, fabrici, ateliere, școli, dar nu era casă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Pentru o comparație pe care o considerăm edificatoare, aceea cu Rabelais, să recitim o scurtă descriere: înainte de descoperirea lobocoagulării, extirparea fasciculului de fibre nervoase, o intervenție ce elimina psihicul și sensibilitatea, pentru crearea omului "nou" "era o operație sîngeroasă. Se scobeau două găuri în oasele capului și chirurgul bîjbîia cu bisturiul prin creier după rădăcinile fibrelor vinovate"; sau, o altă descriere, a acțiunilor întreprinse după eșecul primei faze a acțiunii de izbăvire a omului, prin "trăsnetul coagulator", "de toate nenorocirile care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
puneți-le în storcător. Beți des sucul. Mâncați pară chinezească cu bulb de Fritillaria thunbergii: Ingrediente: o pară chinezească, 7 g praf de bulb de Fritillaria thunbergii (se găsește în magazinele chinezești de plante medicinale), 30 ml de miere. Preparare: scobiți para și umpleți-o cu praful de plante. Puneți-o într-o vas împreună cu mierea și fierbeți-o în aburi până se pătrunde bine. Consumați-o într-o zi, în două reprize. Luați ou cu ulei de susan și zahăr
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ac sau bold, căci prin aceasta i s-ar da și o antipatie; însă, de necesitate mare și spre a paraliza antipatia, trebuie a împunge cu acul sau boldul acea persoană căreia are să i se deie instrumentul. Să nu te scobești cu acul printre dinți, căci ți se strică. Femeia să nu puie acul în cap, pe perini sau prin alte părți, căci e semn de prosteală, și cu timpul își va pierde mintea. Acul cu care s-a cusut ceva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ut bolnavului. Primăvara, cel ce vede rîndunica întîi să caute în pămînt sub talpa piciorului drept, că va gă si un cărbune. Acel cărbune este bun pentru friguri. Cînd vezi întîi și-ntîi rîndunică și barză, să stai în loc și să scobești pămîntul sub piciorul drept, că ai să găsești trei cărbuni; să-i iei și să-i păstrezi, că sînt buni pentru leacul frigurilor. Se crede că frigurile se lecuiesc dacă cel ce le are se afumă cu cuibul unei rîndunele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drept ofițeri ai armatei ungare și i-au cerut dinamită pentru distrugerea unui tunel. Maderspach și-a dat seama, fără urmă de îndoială, că indivizii nu puteau fi ofițeri imperiali unguri; în timpul mesei își băgau cuțitul în gură și se scobeau între dinți cu vârful furculiței. Pe unul din ei l-a ucis, pe celălalt l-a rănit; a dejucat planul de arestare al jandarmilor trimiși la el și a fugit în munți desculț. Și-a însușit bocancii unuia dintre urmăritori
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
celelalte două picioare! E ca atunci când îți duci câinele la veterinar. Plus că n-am asigurare, adaugă șoferul. Nu contează! Sunt doar câteva străzi. O țin eu în brațe tot drumul. O să fie bine. Taximetristul ridică din sprâncene și se scobește între dinți cu o scobitoare jegoasă. — Crezi că aveți loc și tu, și chestia asta? — O să mă-nghesui! O să fac cumva să-ncăpem! Frustrată la maximum, mai dau una mesei de cocktail, care se lovește de scaunul din față. — Hei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mâncat vreo două-trei sarmale. Așa că începe să descrie cu lux de amănunte un „aparat de copt vinete și ardei”, conceput pentru bucătăriile de la bloc, pe care îl fabrica până de curând un prieten. O cărămidă termorezistentă, luată din cuptoarele fabricii, scobită la mijloc cu minuție și prevăzută cu o rezistență electrică de mare putere la mijloc. „Dom’le, știi cum se fac ? Coapte cum trebuie, de jur împrejur, parcă-s pe grătarul de la curte de la țară !” Cei din jur îl ascultă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
După terminarea rândului. În jurul mormântului, slujba. Imediat după ieșirea de la rândul format la mormântul Părintelui Arsenie, începe un alt rând. Este vorba de rândul spre Peștera Sfântului Ioan de la Prislop ; traseul fiind foarte accidentat, iar accesul spre peșteră (o cavitate scobită în stâncă) destul de laborios, este de explicat deci prezența acestui nou rând de așteptare. Dar de ce, în 2010, el nu se formase, la aceeași dată și aceeași oră ? Nu departe de mormântul Părintelui Arsenie Boca se găsește un arbore (fag
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
taie și spînzură". În povestirile de față am recurs de cîteva ori la acest procedeu, dar nu în favoarea mea, mai degrabă în defavoarea mea. Mi s-a părut o lipsă de onestitate să încerc această nesinceritate condamnabilă. Este ca și cum te-ai scobi în nas cînd nu te vede nimeni! Demnitatea de primar al Iașilor îmi impunea o ținută corespunzătoare acestui rol și m-a determinat să păstrez ținuta de profesor universitar, prestigioasă și elevată din punct de vedere cultural dar și uman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prin aeroport. Ajung la poarta 45 și pe monitor este afișat Bruxelles, ora și numărul de zbor. Mă așez pe o bancă și aștept. Mai sînt cîțiva pasageri. Un chelios deschide laptop-ul și lucrează. Din cînd în cînd se scobește în nas, absorbit de micul ecran. Face biluțe, le privește și apoi, fără discreție, le dă pe jos. Un grup de elevi de 12-13 ani este foarte vesel. Fetișoare în creștere sînt foarte gălăgioase și se împing în băieți. Aceștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
gălăgioși. Adică nesimțiți. Incredibil cît de multe biluțe din nas poate face chelul cu laptop-ul. Lîngă el stă un ochelarist cu lentile groase care citește un ziar. Din cînd în cînd își scoate ochelarii și cu urechea acestora se scobește în ureche. Scobește bine, apoi scoate și miroase. Cu mîna curăță ce-a scos din ureche și apoi se șterge discret de scaun. Apoi mai miroase o dată. Un flocos îmi spune că peste o oră are întîlnire la Bruxelles să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Incredibil cît de multe biluțe din nas poate face chelul cu laptop-ul. Lîngă el stă un ochelarist cu lentile groase care citește un ziar. Din cînd în cînd își scoate ochelarii și cu urechea acestora se scobește în ureche. Scobește bine, apoi scoate și miroase. Cu mîna curăță ce-a scos din ureche și apoi se șterge discret de scaun. Apoi mai miroase o dată. Un flocos îmi spune că peste o oră are întîlnire la Bruxelles să ia masa cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iubire totală și desăvârșită. Undeva, în lumea asta, la o margine de sat, o mamă singură cu șase copii plângea nenorocirea care se abătuse brutal și nedrept asupra familiei sale. Dubița neagră a demarat din fața porții cu un scrâșnet violent, scobind pământul zgrunțuros de sub roțile din spate, accelerând cu viteza ghepardului în secunda în care a hotărât prinderea și uciderea victimei. Stând pe băncuța îngustă, rezemat cu spatele de peretele dubiței în momentul demarării în trombă a mașinii, cu cătușele la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
îl batjocorește Alexa. Toți râd, dar fiecare avea musca sa pe căciulă. De bună samă a ieșit cu scântei, de-a surghiunit-o Vodă pe fătucă la bolnița mănăstirii Neamțului. Ce-or fi găsind muierile la el, se întreabă Cupcici scobindu-se în nas, de unde scoate un muc pe care îl face cocoloș între degete. Are pe vino-n-coa'... Dracu' să-l ia! explică Alexa podidit de invidie. Muieri, poale lungi și minte scurtă, scuipă Cupcici cu dispreț. Ți-ai luat nevestică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nimeni... Dați, că mare va fi răsplata voastră în Ceruri"... Procletu'! Mișelu'! Fariseu'! răbufnește el cu ură. De haram ni s-o alege agoniseala de-o viață! La sapă de lemn om ajunge! Cum îl rabdă inima?! se vaicăre Cupcici scobindu-se în nas. Uite că-l rabdă! Colac peste pupăză, ne-a vândut papistășimii; sapă la rădăcina pravoslavnicei noastre credințe! A ridicat episcopie catolică la Baia, îl acuză Isaia. Umblă să ne piardă! spumegă Negrilă. A boierit golănimea! Nici să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tănase. Sau cu o colegă pe care o chema Teacă Violeta și care îi făcea inele de plastic, din semnele de carte, sau solnițe și avioane din hîrtie. Teacă era o fată bună, dar îl deranja la ea că se scobea tot timpul în urechi și astfel solnițele sau avioanele erau pătate ici și colo. Inelele, din fericire, nu aveau nimic, și le purta cu plăcere. Dănuț făcea în continuare probleme frumoase - și nu numai probleme -, dar tovarășea nu le mai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Aici toți sunt meșteri, știu să învârtă șuruburi, să dezbată, să așeze din nou. Fabricele lor fac toate câte îi trebuiesc omului civilizat și unele care, la dreptul vorbind, nu i-ar trebui. Cuțit de curățit portocale, cuțit strâmb de scobit și de mâncat "grapefruit", cuțit de curățit măr, furculiță de mâncat măr, furculiți și cuțite pentru prăjituri. Câte paisprezece feluri de pahare, farfurii, cuțite, cuțitașe, lingurițe, lopățele, cești și toate câte nici nu-ți mai trăznesc prin minte. Du pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
milioane din cheltuielile companiei. Am fost angajați să vedem cum interacționau femeile cu prototipul. De pe posturile de observație, urmăream femeile cum scoteau capacul, se uitau înăuntru și încercau fără succes să scoată rujul; neavând succes, introduceau unghia în tub și scobeau puțin ca să vadă mai bine cum arată. Experții și-au văzut din nou planurile zădărnicite. S-au înșelat crezând că vor reuși să oprească femeile să testeze rujul. Unii producători de cosmetice recunosc că posibilitatea de a testa crește probabilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
Evenimentele din România anului 1907 nu au avut un caracter revoluționar; 31 autografia-procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială; 32 a văcsui-a unge încălțămintea cu vacs și a o lustrui; 33 luntre rudimentară scobită dintr-un trunchi de salcie sau plop, utilizată de pescari; 34 rindea specială pentru piesele mari; 35 corect bariș, broboadă de lână foarte subțire și ușoară; 36 probabil bătăuș; 37 molcăuț fin; 38 ciucuri; 39 soi de ceapă cu cozi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lopata de pere multe ce avea, dar credeți c-a avut fata parte să guste vro una? Nu, căci părul s-a făcut de-o mie de ori mai înalt de cum era, de-i ajunsese crengile în nouri! Și atunci... scobește-te, fata babei, în dinți! Mergând mai înainte, cu cățelușa încă s-a întâlnit; salbă de galbeni avea și acum la gât; dar când a vrut fata să i-o ia, cățelușa a mușcat-o de i-a rupt degetele
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
nume de arbore cu lemnul tare și ușor de prelucrat. Podgorie este creație românească din elemente autohtone: podgorie. A se vedea pe de o parte pod/bal „(frunză) albă dedesubt”, iar pe de altă parte pri/gorie, pasăre care își scobește cuibul în malurile lutoase. 3. În studiul despre „originile păstoriei la români” (Slf., p. 188-230) Hasdeu împarte cuvintele aferente acestei sfere semantice în două grupe: dacice și latine. Despre cele din prima grupă (cioban, baci, stână, urdă, brânză) spune că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]