311 matches
-
Etel... Ar fi bine... trebuie să mergeți și dumneavoastră... că-i de legea dumneavoastră... nu trebuie să se zbată așa... poate să moară... Dumnezeu știe... Și porniră toate spre casa unde gemea fata lui Ion Rusu. Ca o noapte se scoborî în simțurile și-n sufletul bolnavei; blăstăma gemând, scrâșnind, țipând cu înfiorare; apoi într-un târziu nu-și mai aduse aminte de nimic; văzu ca prin vis pe moașa Etel cum îi râdea în doi dinți și-i întindea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
hodinească. Odaia aceea de oaspeți era vechi sălaș al vânătorilor. Pe păreții albi, suveniruri fotografice și trofee. Icoanele se aflau împodobite cu soare imobilizat în cununiți de siminoc. Asupra unora dintre portrete vegheau buchete sure din alte veri. Scafandrii regretului scoborau în marea acelui trecut pierit odată cu primăverile și se întorceau aducând raze veștede. Erau plăcute aceste vestigii ale petrecerilor de la Prelunci și prin evocarea siluetei delicate a acelei femei tinere care acuma nu mai era. În cele două zile cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de acolo purceasă pe Prut cu multă oaste și cu multe tunuri grele și mari... Și sosindu la Țuțora, au șădzut cu toată oastea de au odihnit 8 dzile... Vinit-au în primblare împărăția de la Țuțora la Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în câmpu, supt saivan, de la deal de târgul boilor. Și Duca-vodă merge cu toți boierii pre gios pe lângă împărăție. Și s-au tinsu câteva bucăți de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
are loc și aici la umbra unui „paltin sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei poposea La paltin galben, La fântână lină, Mulți voinici s-adună (34, p. 426). Arhaicul obicei de a face „dreaptă judecată” la poalele unui arbore
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Caraș- Severin și cuprinzând aceleași motive bine cunoscute : „mortul să nu ia calea stângă unde joacă tâlhari, ci dreapta, să poposească la fântâna de sub paltin, unde Sf. Maria [în pat sau la o masă de piatră] scrie morții. Doi îngeri scoboară scara, și mortul e suit la Cristos, unde e udat cu vin alb și uită lumea albă” (32, p. 520). Evident, în cântecele funerare supuse atenției, centrul de greutate al imaginii este acel „paltin mare/ Cu vârfuri pe ceri/ Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai înalt grad. Unele dintre prerogativele sale magice par a fi generate de aceeași mentalitate care a dat naștere tradiției referitoare la solomonari în spațiul carpato-dună- rean. Medeea se deplasează prin văzduh purtată de balauri : Un car lângă ea se scoborâse din ceruri. Urcă în el și-ale șerpilor gâturi sub frâie supune Și cum din mâini ușurele hățuri smucește, îndată E-n sus purtată [...] Nouă zile și nopți colindat-a Toate ogoarele pe carul tras de balauri cu aripi (Ovidiu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
el narcotizat sau pur și simplu îmbătat pentru a uita „lumea albă” pe care o părăsește, pentru a nu tânji după ea și pentru a nu reveni ca strigoi : „Cu vin îl uda,/ Lumea alb’ uita” (146) ; sau : „Doi îngeri scoboară scara și mortul e suit la Cristos unde e udat cu vin alb și uită lumea albă” (140, p. 520) ; sau : „Sufletu’ din el ieșea,/ Da’ mumă-sa sărmana/ Lua spirtu’ de-l spirtuia” (219). Când oamenii beau la masă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
președinte. Un sugestiv proces la Curtea cu jurați. Un oarecare Logositopolu și-a ucis mama, tăind-o în bucăți cu cuțitul. În fața juraților, asasinul a avut un fel original de a se apăra, el a invocat înrâurirea eredității, spunând că scoboară dintr un neam de ucigași: tatăl său și-a omorât soția, un frate al său și-a omorât soția și copiii. Dar jurații l-au osândit și a primit pedeapsa muncii silnice pe viață. Plecând Brătianu la Congresul din Berlin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
că toți membrii partidului său arestați în urma atentatului sunt inocenți, iar dacă se va găsi vreun vinovat, să sufere toată rigoarea legilor. Acest atentat a provocat numeroase manifestațiuni de simpatie pentru Ion Brătianu și a silit ziarele opoziției din dreapta să scoboare tonul, care atunci erea foarte violent. anul 1881 [Politice. Viața bucureșteană. Proclamarea Regatului și serbările încoronării. Cestiunea Dunării. C.A. Rosetti, ministru de Interne. Banchetul lui C.A. Rosetti. Scandalul Callimachi-Catargi. Un duel sui-generis.] [politice] Ion Brătianu era un maestru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Tronului. A doua zi, 11 mai, a fost consacrată defileului carelor simbolice. Au fost 45 de care de o mare frumusețe. Regele și Regina primesc defileul la statuia lui. Mihai Viteazul, iar carele simbolice au fost concentrate la Șosea, de unde scoboară de-a lungul Calei Victoriei. Iată cortegiul: Membrii comitetului executiv, studenții, mai mulți domnitori din trecut, Traian împăratul, un șef însoțit de soldații lui îmbrăcați în fier, un stindard turc și soldați turci în lanțuri, cinci țărance tinere ducând pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
dacă oalele ar fi rămas pe loc, negustorul le-ar-fi curățat și le-ar fi revândut ca noi, la viitoarea petrecere. îmi amintesc de o scenă comico-tragică petrecută în 1886, a doua sau a treia zi de Paște. Soarele începuse să scoboare și grupurile - mai multe mii de oameni - se îndreptau către poartă. Deodată, o mare mișcare se produce, strigăte, înjurături și ropote de oameni venind către ieșire. Eu eream lângă poartă. Ca fulgerul trec prin fața mea vreo 20 de macedoneni pietrari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
roșii, șepci negre, trâmbița la spinare și cizme de lac, călări pe cai superbi, așteptau toate echipagiile pe drumul Herăstrăului. Bestia era locotenentul Mihail Laptev, care trecu repede, cu iuțeala fulgerului. Goana a durat 2 ore. După aceea doamnele au scoborât din trăsuri, domnii le-au dat brațul și toată această lume aristocratică a intrat în păduricea Bănesei unde s-a mâncat, s-a băut și s-a dansat. Dar ce lume a vremurilor pierdute acum în bezna trecutului!... Principesa Urusof
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
tribună. Dar n-apucă să spuie întâiele cuvinte și un zgomot drăcesc izbucnește: — Jos Moș Tăbârcă! Afară!... — Hoo!... Și o ploaie de plesnitori, aruncate din fundul sălii, încep să se spargă în peretele din spatele tribunei. Îngrozit, zăpăcit, bietul Moș Tăbârcă scoborî repede catedra și fugi pe ușă, urmărit de huiduielile, țipetele și plesnitorile din sală, care acum răpăiau ca o descărcătură de mitralieră. în altă zi a fost atacat însuși omul care era cauza acestei mișcări. Se știa că doctorul Romniceanu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
săpat un puț adânc, care da în niște pivnițe de piatră. Coșciugul a fost dus lângă acel puț și coborât în pivniță cu ajutorul unor lanțuri cu scripete. Cine avea curajul să privească la ardere, i se da voie. M-am scoborât și eu în pivniță. Acolo au dezbrăcat pe mort de toate hainele sale, și l-au zvârlit într-un cuptor de fier, care era bine încins și au închis portița. Prin niște ferestruici mici de cristal (care nu ardeau) am
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
idee se altoise pe alta mai esențială: Lina avea o mulțime de bani câștigați, pe care îi ținea neplasați. Neglijentă si risipitoare cum era, nu avea să se aleagă de acei bani nimic. Pe cinci, întrebuințați la cumpărarea unui imobil. Scoborând mai adânc în gândurile ascunse, doctorul Rim credea că acei bani ai femeii ar fi trebuit să-i aparțină lui. O luase de nevastă, ceea ce era o mare cinste. îi suporta de atâția ani prezența. Avea s-o aibă pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
lirică. Gândurile e: practice erau totuși, în felul lor, gânduri amoroase pentru Lică. In dreptul scării se opriră: - Nu pot primi postul! spuse Lică scurt, cu piciorul pus pe întîia treaptă. li sărută mâna grăbit și cu pasul lui sprinten scoborî scara în fugă. Ce însemna refuzul lui? Ada se roși de mânie și de părere de rău. Abia prins, mierloiul scăpa. De ce? In adevăr, de ce? Simțise Lică că e vorba de robie, ceea ce nu putea suferi? Avusese cumva vreun scrupul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ca și ritul îngropăciunii lui, orânduită de el singur. Era o durere nobilă, o revoltă măreață, care, deodată obosită, se umilea din nou. Maxențiu, cu o gură scâlciată de plâns, așa cum sta urât, netrebnic, acolo pe o margine de canapea, scobora mereu mai mult în mizerie. Scobora așa de mult în umilință până la gândul de a întîlni pe Lică și a-1 face aliatul plecării lui la Leysins. Pe Lică, nu pe Marcian. De vărul lui se jena: cu Lică nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de el singur. Era o durere nobilă, o revoltă măreață, care, deodată obosită, se umilea din nou. Maxențiu, cu o gură scâlciată de plâns, așa cum sta urât, netrebnic, acolo pe o margine de canapea, scobora mereu mai mult în mizerie. Scobora așa de mult în umilință până la gândul de a întîlni pe Lică și a-1 face aliatul plecării lui la Leysins. Pe Lică, nu pe Marcian. De vărul lui se jena: cu Lică nu mai avea acum nici o rușine. Prin
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pleca, ce] mai bun lucru e să dureze cât mai mult pe loc. Cercă deci să-1 convingă că Leysins se putea amâna fără riscuri. Căută sa temporizeze. își aplică tratamentul mai intensiv, transformă încă mai mult apartamentul în laboratoriu. Adesea, scoborând scara de marmoră, făcea planuri de amenajare a întregului palat, se lăsa tirîț spre anticipări. Nu i se părea exclus ca frumoasa casă Razu să devie cu adevărat un sanatoriu, și dimensiunile mici ale grădinii ii supărau. Maxențiu, în acea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și grijile de proprietari ale Rimilor. Nimeni nu știa să vorbească lucruri serioase cu mai mult interes ca Elena. Mika-Le, în primul moment, neștiind ce să facă, rămăsese in cameră. Era tocmai ceea ce trebuia și acel prim moment era hotărâtor. Scoborâse când fusese chemată, adică după plecarea Linei. - Am să-ți zic Noriea, de la numele dumitale de botez. Le-nora. Mika-Le sună cam ridicol și pare o poreclă neserioasă. Toată îurnea, deci, aci te va chema Noriea. Doresc ca odată cu numele
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
când el îi oferea o altă dragoste, ce putea înlocui cu atât avantagiu pe cealaltă? în pantomime interioare, fără de oglinzi inoportune și cu o gustoasă cercetare de sine, Rim se desfăta la ideea bucuriilor pe care le putea da Siei. Scoborând astfel în subteranele conștiinții, găsise gândul mîn-tuitor de a se sluji de minciună. €u mâini lungi, întinse ca o suplică spre Sia, Rim îi povestise că a întîlnit pe Lică, ce 1-a însărcinat să-i spună că nu o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
grăbită și întorcea mereu capul înapoi. Pentru întîia oară încurcată, nu știa de trebuie să se apropie de Lică sau nu. Lică nu se gândise la ea în ziua aceea. Cu mușchii strânși, cu nervii întinși, cu mânia abia înfrînată, scoborî scara bisericii cu un pas încordat. Nu comisese acolo nici o greșeală publică de emoție sau de violență, dar nu era dispus la nici o concesie. Trecea pe lângă toți, fără să vadă parcă pe nimeni și toți se uitau lung după domnul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe prispă, cărînd necuratu-n spate o sarcină de lemne cît o șură și purtînd-o ușor ca pe o straiță de grîu... Bine, bine, dar pe Fecioara Maria la Pișcari ai văzut-o? — Da’ cum nu, că doară din icoană o scoborît și o venit spre mine cînd... — Uite, pe asta n-ai voie s-o vezi, ai Înțeles? Pe dracu’, tanti Florico, poți să-l vezi matale de cîte ori vrei, Îți dăm voie! Și pe matangalițele alea, motopraștiile, cum le-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ȚÎganu cu oale și cu ulcele, cu ulcioare și cu oluri cu țurgalăi, haidați, măi! striga el, adunînd lume În jurul carului Încărcat de vase. Hai la oluțuri, Îi dădea Înainte Mihai, iaca, mă sui pe ele și nu se sparg! — Scoboară, omule, de pe oluț că tii sparge tu, rîdeau „pișcăranii“, cum obișnuiau ei să-și zică. Numele satului venea de la țipari. Erau pline bălțile Crasnei de vietățile astea lungi, subțiri și cafenii semănînd cu șerpii. Unii le spuneau „cici“, alții „pișcari
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Maria Costin, născută În 1907, la Hegewisch, Illinois. Aveam atunci cote de dat la stat, necazuri mari pe cap, mai spunea ea, nu ne ardea nouă de minuni! — Ori de cîte ori și-o arătat fața În biserică și o scoborît din icoană, o am văzut pe Maica Sfîntă, mărturisea bunica Maria Ruba, născută la Pișcari În 1895. Iară cînd o tunat și o fulgerat de la altar și Măicuța Sfîntă s-o Înălțat și s-o uitat la credincioși de sus
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]