308 matches
-
îți fi obosiți.” (C. Hogaș), „- Ostenit trebuie să fi fost cuconașul ist tânăr, observă femeia privind pe tovarășul meu cum dormea de adânc.” (C. Hogaș), „...Trebui, deci, să coborâm cele treizeci și două de scări (...); ai fi zis că te scobori în fundul pământului.” (C. Hogaș), „Cum aș fi încheiat cântecul, cobrele ar fi ieșit de sub vrajă.” (O. Paler) Implicarea/neimplicarea afectivă a subiectului vorbitor în transmiterea mesajului determină dezvoltarea a două variante de enunțuri asertive: • enunțuri asertive obiective (neutre), prin care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ochii.” (I. Creangă, 159) • unde și oriunde introduc circumstanțiale de spațialitate care exprimă locul desfășurării acțiunii: „Unde un cântec este e și pierdere / zeiască, dulce pierdere de sine.” (L. Blaga, 415) „Și m-am întors printre timpuri, pe unde-am scoborât, Și în odaia goală din nou mi-a fost urât.” (T. Arghezi, 73) „Iară de-a avea noroc, ș-a veni calul tău mai întâi, și mi-a aduce cele poruncite, să știi că merg cu tine oriunde mi-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trupul capătă aceeași importanță în viziunea lirică. La Tonegaru, impresia de text care se face pe parcurs, niciodată cu început bine delimitat sau cu un final categoric este creată și în Habanera. Incipitul impune ideea de continuitate, "un alt necunoscut scobora de pe înălțime", prin adjectivul "alt". Mortuarul invadează cotidianul, oniricul se suprapune peste imaginile stării de veghe, dar totul se realizează cu naturalețe. Motivul oaselor se impune și aici, e o reducere la esență, la minimum, o despovărare de carnal și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
orice tentativă de adoptare a unor modalități de expresie vetuste este respinsă. Luna (mereu cu literă mare), apariție frecventă în versurile tonegariene, e întotdeauna inclusă într-un discurs demistificator: "încercuită e nori ce filtrau un repertoriu romantic/ pe aceleași brațe scobora muribundă în ritual,/ pasionată ca un ochi într-o ungă visare de opiu/ și întors în orbită privind în Nerval.// (...) Ce veșnică plută pe imagini era Luna!" (Luna hieratică) sau "de mult aștrii muriseră de gripă și cu excepții/ unii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cele mai confortabile. Poate de aci i se trage inhibiția de a se numi pe sine „scriitor”. Oricum, titlul acesta era compromis: „Pe atunci [adică în primul deceniu al secolului trecut - n. m.] - zice undeva Rebreanu - prestigiul scriitorilor era foarte scoborît. Nimeni nu îndrăznea să se numească scriitor, căci era confundat cu copiștii de la primărie”2). Pe Bacovia îl obosește și-l irită o activitate de acest gen. Sila lui față de ea e evidentă în ultima strofă din „Belșug”: „Mă duc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de a se mai opri câteodată și drept inima cuiva, fără ceas hotărât... Astfel, când privirea mea pământeană se întâlni cu el în ceruri, mi-l găsii oprit "drept inimă". Și iată cum, din ceruri mă văzui silit a mă scoborî iarăși pe pământ; de astă dată însă drept în fundul desagilor mei..." (Calistrat Hogaș, Părintele Ghermănuță) (c) "Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare...mi se pare că m-a îmblânzit [...] Vulpea tăcu și se uită la micul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pornea răzvrătirea izvoarelor: Într-adevăr, el se îndârji, se supără așa de tare, că se prefăcu într-un torent furios. Aruncă bucăți de stâncă mari cât casa, luă toate podurile, în sfârșit, se purtă întocmai ca un râuleț rău crescut. Scoborî în așa hal bieții faci, că începură să se clatine și rămaseră de atunci aplecați; câțiva brazi se culcară cu zgomot de-a lungul așternutului Peleșului, voind mai bine să fie rupți în fâșii decât îmbucătățiți în zidăria unui castel
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
am cunoscut durerile și lipsurile, cât și puținele bucurii în viață. Împrejurările ne-au îndepărtat de ei, dar sufletul meu nu-i va uita niciodată. Poate vei gândi că tot acolo lângă mine trebuie să fie și ultimul tău locaș. Scoborând în mormânt ,eu azi tu mâine, acolo unde va fi sigură și dreapta dreptate Te strâng în brațele mele cu căldură, te îmbrățișez cu dragoste. NICI O LACRIMA” 31mai 1946. Capitolul VII Povestirile lui Stanca Ilie. Multe lucruri și evenimente întâlnește
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu covoare minunate. Biserica e împărțită în mai multe chilii sfinte numite peșteri. În fiecare ard continuu candele de argint și aur, pline cu undelemn curat și sfințit. În interior, partea de căpetenie o alcătuiește Peștera Nașterii. În ea te scobori ca sub pământ, pe un rând de trepte de marmoră. Interiorul ei împodobit cu icoane și prapure sfinte, cu candelabre scumpe, e veșnic păzit de soldați. Credincioșii oricăncâd pot intra să se închine. Partea care simbolizează locul nașterii lui Iisus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu covoare minunate. Biserica e împărțită în mai multe chilii sfinte numite peșteri. În fiecare ard continuu candele de argint și aur, pline cu undelemn curat și sfințit. În interior, partea de căpetenie o alcătuiește Peștera Nașterii. În ea te scobori ca sub pământ, pe un rând de trepte de marmoră. Interiorul ei împodobit cu icoane și prapure sfinte, cu candelabre scumpe, e veșnic păzit de soldați. Credincioșii oricăncâd pot intra să se închine. Partea care simbolizează locul nașterii lui Iisus
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cînd se înălța la ceruri la dreapta judecată, trebuia să treacă prin șapte porți ale cerului pentru a ajunge în ținutul morților unde era supus cîntăririi divine. Cultul mitraic spune că cerul avea două porți către Pămînt; una pe care scoborau pe pământ sufletele care se lăsau amăgite de formele și farmecele materiei; a doua este aceea pe unde sufletele se urcă la cer, lăcașul lor de început, după ce au încercat pe pământ toate ispitele vieții, transformările și chiar pedepsele ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
trecerea la Iacob Negruzzi, această nouă treaptă coborâtă a stârnit o vie reacție în rândul junimiștilor. Dintre toți cei prezenți, cel mai revoltat s-a arătat a fi Eminescu, care și-a spus părerea cu glas ridicat: „Credeam...că am scoborât ultima treaptă când ne-am adunat la Negruzzi, iată că din cauza mizerabilei politici suntem nevoiți să ajungem la Nicu, mâine-poimâine poate vom vi obligați să ne adunăm la Burlă sau la Gheorghiu”. Deși nu exista un conducător al ședințelor Junimii
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
pecetea unui pesimism filosofic, în timp ce la Eschil tragicul este mai ales suferința fecundă a celui care se întâlnește cu misterul și luptă cu el (p. 326). Urmărind să arate îndeosebi mizeria vieții omenești, Euripide recade în pesimismul înțelepciunii populare și scoboară nivelul tragediei pe tărâmul psihologic (p. 337). El prezintă omul în dimensiunile sale naturale, în timp ce precursorii săi îl creează pe omul culturii, valorificând în el acea nouă dimensiune ce apare numai în clipa când ființa omenească, transcendând natura ei telurică
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
așa, deoarece aici se află locul cel mai larg deschis spre răsărit și destul de ridicat ca să nu fie inundat la viituri, de apele acestor pâraie. În acelaș timp, omul avea la dispoziție și din belșug, apa și lemnul codrului ce scobora mult în vale sub forma unor pâlcuri de pădure, mai mari sau mai mici. Această primă închegare a durat, sub ochii și popasul Sciților, Romanilor și pașnicilor Slavi (care invadaseră ca o puzderie de oameni stepa Fălciului din Sudă, până la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Regelui, și sir W. White (se pronunță Uait) ministrul Angliei la București. Prezența singurului acestuia la gară, din tot corpul diplomatic, era dovada cea mai bună că în Bulgaria se dedea lupta între influența rusească și influența engleză. Când a scoborât din tren, prințul a dat mâna cu Ion Brătianu și ceilalți doi miniștri, apoi se îmbrățișează îndelung cu sir W. White. Prințul mulțumea Angliei că l-a readus pe tron. Trenul a sosit la 9 și 3/4, peste o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de apărare, lucrătorii rotari și noi ne înarmarăm cu ce ne căzu în mână și organizarăm apărarea. Manifestanții, văzând că dau de împotrivire, n-au îndrăznit să mai urce scara. Dimitrie Rosetti, încă de la începutul atacului, voi să fugă și scoborî scara, dar bătăușii soseau. Atunci nu mai avu timp decât să deschidă capacul unei mici găuri ce slujea pentru depozitat hârtia de tipar. Acolo, ghemuit, a stat aproape o oră, în tot timpul cât a durat atacul. Emil Frunzescu, astăzi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
stat aproape o oră, în tot timpul cât a durat atacul. Emil Frunzescu, astăzi avocat și șeful serviciului stenografic la Senat, a fugit pe casă. A mers din acoperiș în acoperiș o bună parte din strada Umbrei și s-a scoborât pe o ușă de pod într-o mansardă, unde a dat peste o nemțoaică bătrână care erea să leșine de spaimă. În ziua aceea Nicu Filipescu lipsea din Capitală. La atacurile violente ale ziarelor de opoziție, Voința națională a răspuns
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
popularității lui Panu trecuse, fuga lui în streinătate îi întunecase aureola, personalitatea lui nu mai era încadrată în nimbul oamenilor deasupra celorlalți. În Gara de Nord, nimeni care să-l primească, afară de noi, cei din redacție și vreo doi prieteni. Când a scoborât din vagon, a fost ceva rece, Panu se aștepta, firește, la altceva, însă acel ceva, adică o primire grandioasă și entuziastă, nu avea. Masele susțin și adoră pe cei cari luptă și dau piept cu dușmanul, niciodată un soldat care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ciocnirea. O mare învălmășeală urmeză. Nicolae Blaremberg și Gheorghe Vernescu se urcă în cupeul lui Fleva, dar agenții secreți ai poliției și așa numiții „cetățeni indignați“ atacă trăsura, îi sparg geamurile și o răstoarnă. Vernescu și Blaremberg sunt siliți să scoboare și să fugă; mulți prieteni îi împresoară ca să-i apere. Trăsura fusese deshămată de opozanți și trasă cu brațele de oamenii din popor. Mulțimea umple Piața Teatrului și Calea Victoriei, apoi se îndreaptă către Palatul Regal. Curtea Palatului este invadată, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
contra regelui Carol. A fost întâiul atentat îndreptat împotriva acestui suveran. Pe la sfârșitul lui aprilie, un individ, anume Preda Fântânaru, fost osândit la 5 ani pentru asasinat, atunci sergent în garda comunală, a venit până în fața otelului Metropol, unde a scoborât din trăsură. Era îmbrăcat într-un elegant costum țărănesc din Olt. Avea o pușcă Lefaucheux, calibru 20. La percheziție s-au mai găsit: un revolver, un stilet și un box american. După ce a scoborât din trăsură, s-a postat în fața
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
până în fața otelului Metropol, unde a scoborât din trăsură. Era îmbrăcat într-un elegant costum țărănesc din Olt. Avea o pușcă Lefaucheux, calibru 20. La percheziție s-au mai găsit: un revolver, un stilet și un box american. După ce a scoborât din trăsură, s-a postat în fața magazinului Nacu Mincovici - ceaprăzăria militară de pe vremuri - și a așteptat; când a văzut pe Rege în cabinetul său de lucru, a tras 2 focuri în fereastră. Imediat s-a dat alarma. Sergenții din fața Palatului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a interzice actorilor din teatru să ocupe fotoliile din sală în timpul reprezentației și să aplaude sau să dea alte semne de aprobare sau de dezaprobare. Căci, pe vremea aceea, obiceiul acesta era: în timpul reprezentației actorii și actrițele cari nu jucau, scoborau în sală, ocupau scaunele în grupuri, căutau să facă succes camarazilor simpatici, în sfârșit se transformau în clacori. Caragiale a interzis formal această practică. Dar nici el n-a stat mult la Teatrul Național. (Id., ibid., foiletonul XIX, AD., nr.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
președinte. Un sugestiv proces la Curtea cu jurați. Un oarecare Logositopolu și-a ucis mama, tăind-o în bucăți cu cuțitul. În fața juraților, asasinul a avut un fel original de a se apăra, el a invocat înrâurirea eredității, spunând că scoboară dintr un neam de ucigași: tatăl său și-a omorât soția, un frate al său și-a omorât soția și copiii. Dar jurații l-au osândit și a primit pedeapsa muncii silnice pe viață. Plecând Brătianu la Congresul din Berlin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că toți membrii partidului său arestați în urma atentatului sunt inocenți, iar dacă se va găsi vreun vinovat, să sufere toată rigoarea legilor. Acest atentat a provocat numeroase manifestațiuni de simpatie pentru Ion Brătianu și a silit ziarele opoziției din dreapta să scoboare tonul, care atunci erea foarte violent. anul 1881 [Politice. Viața bucureșteană. Proclamarea Regatului și serbările încoronării. Cestiunea Dunării. C.A. Rosetti, ministru de Interne. Banchetul lui C.A. Rosetti. Scandalul Callimachi-Catargi. Un duel sui-generis.] [politice] Ion Brătianu era un maestru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Tronului. A doua zi, 11 mai, a fost consacrată defileului carelor simbolice. Au fost 45 de care de o mare frumusețe. Regele și Regina primesc defileul la statuia lui. Mihai Viteazul, iar carele simbolice au fost concentrate la Șosea, de unde scoboară de-a lungul Calei Victoriei. Iată cortegiul: Membrii comitetului executiv, studenții, mai mulți domnitori din trecut, Traian împăratul, un șef însoțit de soldații lui îmbrăcați în fier, un stindard turc și soldați turci în lanțuri, cinci țărance tinere ducând pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]