499 matches
-
a cedat locul expunerii științifice a doctrinei creștine. Scolastica, în pofida tuturor meritelor sale, a privat de o parte esențială eficiența primitivă a învățăturii Părinților, cu atît mai roditoare cu cît nu a fost încredințată cuvîntului scris, ci instrumentată direct. Prin scolastică (cu anumite excepții, reprezentate de Sf. Bonaventura, Sf. Bernardo, dar nu și Sf. Toma41), metoda științifică a acesteia ar fi introdus în tradiția ecleziastică "acel element de raționalism", care nu numai că trebuia să se dezvolte din plin prin protestantism
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
dezvolte din plin prin protestantism, dar care, chiar în domeniul catolic, ar fi provocat, după cum s-a atras deja atenția, reprobabilele dispute teologice, prevalarea "școlilor", a "argumentelor sofiste și canonice", a abuzului de probabilitate în materie de morală 42; prin scolastică s-a deschis o epocă succesivă a acestei istorii a culturii ecleziastice, și de la era Părinților s-a trecut la aceea a teologilor: "Scolasticii au redus cunoașterea creștină prin privarea acesteia de tot ceea ce ținea de sentiment și o făcea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
școlilor", a "argumentelor sofiste și canonice", a abuzului de probabilitate în materie de morală 42; prin scolastică s-a deschis o epocă succesivă a acestei istorii a culturii ecleziastice, și de la era Părinților s-a trecut la aceea a teologilor: "Scolasticii au redus cunoașterea creștină prin privarea acesteia de tot ceea ce ținea de sentiment și o făcea eficientă; discipolii (scolasticilor) au continuat să o reducă, trunchiind-o de tot ce avea mai profund, mai intim, mai esențial, și evitînd să vorbească
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
deschis o epocă succesivă a acestei istorii a culturii ecleziastice, și de la era Părinților s-a trecut la aceea a teologilor: "Scolasticii au redus cunoașterea creștină prin privarea acesteia de tot ceea ce ținea de sentiment și o făcea eficientă; discipolii (scolasticilor) au continuat să o reducă, trunchiind-o de tot ce avea mai profund, mai intim, mai esențial, și evitînd să vorbească de marile sale principii, sub pretextul de a-i înlesni studiul, dar cu veracitate pentru că nu o înțelegeau nici
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sau în cazul învățătorilor care i-au urmat pînă la noile școli creștine, deși au dobîndit enorm din înflorirea studiilor istorice, critice, lingvistice și din eleganța stilului; în fond, însă, prin doctrină nu au făcut decît să se îndrepte către Scolastici, să îi repete, să îi comenteze, să îi prescurteze, aș spune aproape ca învățătorii din primele șase secole ale Bisericii, care făcuseră acest lucru cu Părinții. Nu aș vrea să pară ireverențioasă această comparație, pe care o va considera adevărată
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fiind speculația de dragul imaginației și a sentimentului și lipsindu-i nervul filosofiei creștine a pierit, cum pierise mai înainte măreția și plenitudinea expozeului. Nu se mai vedea importanța marilor, intrinsecilor rațiuni ale doctrinei credinței, reținute totuși de cei mai buni Scolastici, după cum și de la aceștia s-a pierdut din vedere importanța grandioasei și deplinei maniere de expunere folosite de sfinții Părinți. Scolasticii prescurtaseră știința creștină privînd-o de tot ce aparținea sentimentului și ceea ce o făcea să fie eficientă; discipolii (și discipolii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
plenitudinea expozeului. Nu se mai vedea importanța marilor, intrinsecilor rațiuni ale doctrinei credinței, reținute totuși de cei mai buni Scolastici, după cum și de la aceștia s-a pierdut din vedere importanța grandioasei și deplinei maniere de expunere folosite de sfinții Părinți. Scolasticii prescurtaseră știința creștină privînd-o de tot ce aparținea sentimentului și ceea ce o făcea să fie eficientă; discipolii (și discipolii, din nou trebuie să o spunem, nu sînt mai presus de învățători) au continuat să o prescurteze, trunchind-o de tot ceea ce
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ca, în ochii popoarelor, să conducă Religia în acea manieră exterioară în care fusese condusă și în urmă. Aceasta este cea de a patra și ultima epocă din istoria cărților folosite în școlile creștine: epoca teologilor care le-au urmat scolasticilor. Și prin aceste trepte care aparțin Scripturii, Părinților, scolasticilor și teologilor, am ajuns în sfîrșit să avem aceste texte atît de minunate, pe care le utilizăm în seminariile noastre; texte care ne fac să credem că știm atît de mult
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
manieră exterioară în care fusese condusă și în urmă. Aceasta este cea de a patra și ultima epocă din istoria cărților folosite în școlile creștine: epoca teologilor care le-au urmat scolasticilor. Și prin aceste trepte care aparțin Scripturii, Părinților, scolasticilor și teologilor, am ajuns în sfîrșit să avem aceste texte atît de minunate, pe care le utilizăm în seminariile noastre; texte care ne fac să credem că știm atît de mult, ne fac să-i disprețuim atît pe cei mari
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care în ziua de azi a renunțat la revelație pentru a se menține în rațiunea pură, deci în rațiunea sistematică ce nu este rațiune, este dezvoltarea cea mai mare și împlinită a acelui element raționalist care a fost semănat de Scolastici (nu de toți, ci de Abelard, Ockham etc.) în sfînta doctrină. Să nu se creadă că în rîndul catolicilor, adică în rîndul acelei părți a lumii creștine care nu a avut curajul să urmeze dezvoltarea acestui element pînă la capăt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lucrurilor prin care se raționează? Nu este chiar natura lucrurilor bine cunoscută care poate să dea adevărata definiție? Iar definiția nu este principiul rodnic din care trebuie să izvorască raționamentele asupra lucrurilor însele? 83 Atunci cînd indicăm ce le lipsește Scolasticilor și Teologilor, în comparație cu scrierile Părinților Bisericii, rog cititorul să nu creadă că eu i-aș disprețui pe unii sau pe ceilalți, cărora le recunosc valorile și meritele. Cu atît mai puțin, sper, mi se va imputa acest dispreț împotriva Scolasticilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Scolasticilor și Teologilor, în comparație cu scrierile Părinților Bisericii, rog cititorul să nu creadă că eu i-aș disprețui pe unii sau pe ceilalți, cărora le recunosc valorile și meritele. Cu atît mai puțin, sper, mi se va imputa acest dispreț împotriva Scolasticilor, despre care toată lumea știe cît de mult i-am pomenit în operele mele, referitor la autorii Școlii și cît i-am cinstit în douăzeci de ani de osteneală. 84 "Voi îndrăzni, spune Fleury, vorbind despre tinerii studioși din secolele al
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fără să bea cucuta, avu timp să scrie despre Socrate, despre greci, un roman istoric și chiar încercări despre tehnică, dar ocolisem totdeauna pe cei mici, fără să mai pomenesc că de la cei vechi sărisem la cei moderni, evitând reluarea scolasticilor, care mă plictisiseră în facultate și din pricina asta îi uitasem, acel vid care se produce adesea în cunoștințele noastre și care ne supără, rod al unor lecturi silite... Vroiam însă să-mi iau doctoratul și simțeam că trebuie să și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
eu cred, zise Vaintrub. A venit la noi în inspecție un individ de la minister și a asistat chiar la cursul meu. Pe urmă mi-a spus în birou: "Sînteți cam rupt de viață, tovarășe decan. Ce ne interesează pe noi scolastica dumitale?>> "-Nu te interesează pe dumneata, ne interesează pe noi, i-am răspuns indignat. Filozofia..." "Acum nu facem filozofie, m-a întrerupt el, facem tractorie!" "Du-te dumneata la tractorie, i-am spus, n-ai ce căuta prin universități..." "Dumneata
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am avut dreptate, mi-a zis mie, că m-am revoltat, dar acolo unde nu se revoltă nimeni, ce se întîmplă?" "Ce să se întîmple? zise Micu, îl ascultă pe troglodit, zice da, tovarășe, și scoate din program cursul despre scolastici." "Ai dreptate, zise Vaintrub cu același glas științific. M-a chemat rectorul și deloc jenat mi-a spus că ar fi bine să-i dăm dracului de scolastici și să ne mulțumim cu grecii vechi și cu marxismul. Asta a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ascultă pe troglodit, zice da, tovarășe, și scoate din program cursul despre scolastici." "Ai dreptate, zise Vaintrub cu același glas științific. M-a chemat rectorul și deloc jenat mi-a spus că ar fi bine să-i dăm dracului de scolastici și să ne mulțumim cu grecii vechi și cu marxismul. Asta a doua zi după ce mă chemase la telefon I. C. Nici vorbă, i-am spus. L-am întrebat de ce? Că a primit, în acest sens, un telefon de la minister, chiar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de astă dată îmi explică tocmai la timp ca să nu-mi iau adio de la ei pentru totdeauna: "De pildă, zise, despre Giordano Bruno! A fost ars pentru ideile lui!" Da, așa era, se putea scrie despre acest italian care combătuse scolastica, dar și aristotelismul, și care nu putuse abjura până la capăt. Să te târăști în genunchi la propriu și să-ți renegi convingerile, cu speranța că, trăind, le mai poți încă răspândi printre oameni, se putea face o dată, dar nu de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă duc sau să nu mă duc la revista Luceafărul literar și să-i propun lui Amăicălițului o colaborare? Să scriu sau să nu scriu o carte despre Giordano Bruno? Mă irita dificultatea de a explica cum- din aversiune pentru scolastici, filozoful martir prinsese aversiune și pentru aristotelism, în fapt, mai degrabă, lacunele mele în materie de tomism și scolastică, dar și indecizia propriei mele orientări față de teza aristotelică: făcea într-adevăr materia un efort gigantic pentru a ajunge la gândire
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Să scriu sau să nu scriu o carte despre Giordano Bruno? Mă irita dificultatea de a explica cum- din aversiune pentru scolastici, filozoful martir prinsese aversiune și pentru aristotelism, în fapt, mai degrabă, lacunele mele în materie de tomism și scolastică, dar și indecizia propriei mele orientări față de teza aristotelică: făcea într-adevăr materia un efort gigantic pentru a ajunge la gândire și inteligență sau mai degrabă spiritul, ca dat primordial al lumii, făcea din materie un înveliș al său? Cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Într-o lucrare ce include aspectul stilistic al textelor kantiene, Herman Parret afirmă că, în ciuda faptului de a se fi declarat zgomotos împotriva limbajului figurat și a "modelor stilistice" și de a fi optat, în perioada operelor criticiste, pentru forma scolastica de prezentare ("arida", "seaca" și "despuiata" de orice "ornamente profane", cum scrie Menéndez Pelayo 23), gânditorul "iubește imaginile și comparațiile care trezesc imaginația cititorilor", ca, fără îndoială, "metaforele și ceilalți tropi prezenți în discursul său dau un "farmec" [Reizsamkeit] indiscutabil
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
parte a dificult]ții de a evalua filosofia Evului Mediu, și într-o proporție mai mic] pe cea a Renașterii, o constituie faptul c] este ancorat] într-un vocabular teoretic nefamiliar. Aceast lucru este determinat și de leg]tură cu scolastica - tradiția filosofic] dominant] - care a avut o natur] strict tehnic]. O alt] problem] pentru înțelegerea și susținerea argumentului și a concluziilor prezentate de autorii acestor perioade provine din foarte diferitele ipoteze în leg]tur] cu natura universului și situația condiției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] o cre]m. Deci, pentru a înțelege modelele gândirii etice care s-a dezvoltat de-a lungul perioadei medievale și a Renașterii, este necesar s] începem cu o prezentare a cadrului istoric și filosofic în care a ap]rut scolastica, spre sfârșitul secolului al XI-lea. Urmând că mai apoi s] discut câteva idei și dispute ale perioadei de o șut] de ani care s-a scurs de la mijlocul secolului al XIII-lea, pan] la cel al secolului al XIV
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noua să dezvoltare a generat idei noi și transform]ri ale celor mai vechi. Discuția despre aceast] perioad] va duce la o examinare a principalelor elemente ale etici Renașterii, care poate fi împ]rțit] în dou] tradiții: cea a vechii scolastici, care a elaborat și a sintetizat produsele geniilor n]scute în secolul al XIII-lea, și cea a umaniștilor care au ținut cont de Antichitatea clasic] și au privit înainte înspre un viitor politic de natur] laic]. îi. De la p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la concluzii cu privire la modul de viat] potrivit ființelor umane, care coincideau cu p]rți ale înv]ț]turii morale creștine. Aceast] coincident] a ajuns mai tarziu o tem] în ap]rărea filosofiei și a studiului scriitorilor p]gani, pe care scolastica o oferea când era acuzat] c] cercet]rile sale primejduiau credință. Descoperirea din filosofia grec] care îi interesa pe P]rinți era cea a gândirii practice (rațio practică) sau a „gândirii corecte” (recta rațio în latin], orthos logos în greac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de unde el a ajuns s] fie identificat cu atenianul convertit de Sfanțul Pavel. Totuși, ținând cont de dovezi, s-a ajuns la concluzia c] aceste scrieri au fost redactate în jurul anului 500. Înainte de a ne ocupă de perioada central] a scolasticii, este momentul de a prezenta dezvolt]rile istorice relevante care s-au produs în secolele precedente. Aceast] istorie se refer] la c]derea și la reinstaurarea creștinismului, a Imperiului Român. În secolul al V-lea, Imperiul Român de Apus a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]