366 matches
-
bisericească, cartea a cincea, I, 6, în col. cit., p. 181. footnote>. De aceea se nevoiau martirii, căci purtau în lăuntrul lor pe Hristos spre darurile cele mai înalte (I Cor. 12, 31) și îndurau orice oboseală și orice suferință scornită de dușmani „nu numai o singură dată, ci pentru unii chiar și de două ori. De aceea, oricât de zeloși erau paznicii în amenințările lor, fie ele în vorbe, fie în fapte, martirii nu și-au schimbat hotărârea pentru că «iubirea
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
mirați, da chiar așa! Toate datele calendaristice din an mai sunt cum sunt, dar una le întrece pe toate prin conotațiile sale în conștiința românilor. Este vorba de data de 1 aprilie. Data păcălelilor. De obicei românii de 1 aprilie scorneau câte una boacănă și după ce pe cel păcălit îl treceau toate nădușelile, totul se termina cu un ha-ha-ha și cu o bere. Dar partidul lui Băsescu, a pus ochii imediat pe această zi, au confiscat-o urgent și chiar a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mare, dar care visează zi și noapte la Ungaria Mare (o utopie care nu a existat niciodată). Aceasta ne-o spune prof. univ. Ion Coja într-un studiu foarte bine documentat. După părerea lui și a altora, Ungaria Mare este scornită de mințile înfierbântate ale ungurilor care confundă veșnic realitatea cu visurile deșarte de mărire! Acea Ungarie așa-zis Mare (Austro-Ungaria) nu a fost decât un artificiu administrativ, o găselniță birocratică, a unui funcționar oarecare, numit Buest, decizie luată în 1867
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
păgâne să lepede furia și să cugete cele pașnice, dacă nu credința în Hristos și semnul crucii? Cine a încredințat pe oameni așa de mult despre înviere, ca crucea lui Hristos și însăși învierea Lui cu trupul? Cu toate că elinii au scornit atâtea minciuni, totuși n-au putut născoci învierea idolilor lor, nevenindu-le în minte nicidecum că e cu putință ca după moarte să învie trupul din nou. Această închipuire le-ar fi fost de altfel aprobată, pentru că, cugetând astfel, ar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
merit. (n. s. 5, p. 17) 94 „Căci cine nu are o concepție adevărată despre Dumnezeu și despre Hristosul Său, acela s-a îndepărtat de Dumnezeu și de Unul-Născut, Fiul Său, iar pe Tatăl și pe Fiul, așa cum I-a scornit nebunia lui, nu-I mai cinstește după cuviință”. (Origen, Despre rugăciune, Introducere, cap. XXIX, 10, în PSB, vol. 7, p. 275-276) „... Cel ce păcătuiește și hulește împotriva Fiului, în mod necesar păcătuiește și hulește și împotriva Tatălui și a Sfântului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
regiune a imperiului. Mai grav, prin încorporarea efectivă la Galiția, a fost deschisă calea rutenizării nord vestului Moldovei, modificându-se substanțial realitățile etnice. Mai târziu, invocând majoritatea ucraineană formată pe timpul stăpânirii habsburgice, sovieticii au pretins și ocupat Ținutul Cernăuților. Bucovina, scornită de austrieci, a fost folosită doar cap de pod pentru cucerirea unei părți cât mai mari din Moldova. După cotropirea nord vestului provinciei, Casa de Habsburg și-a încordat puterea ca să-și întindă stăpânirea în zona apuseană a Moldovei. A
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
păstorul, trecut nu demult în lumea drepților, care copilărise cu poetul și care știa a-ți povesti multe din isprăvile ciudatului băiet al conului Gheorghieș"59. Luîndu-i de martori pe acești doi bătrîni, autorul vrea să ne convingă că minciuna scornită cu fata de la Cucorăni este adevărată. Dar în registrele de stare civilă de la Consiliul popular comunal se poate ușor constata că Ion Rotariu din Ipotești, născut în anul 1845, decedase la 3 noiembrie 1935, în vîrstă de 90 ani, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de Hotin și domnia lui Ștefan Tomșa voievod. Apoi a făcut altă greșeală, cînd a scornit povestea cu cei doi frați, Iurașcu, de la Hotin, pentru că Iurașco pîrcălab de Hotin cu toți urmașii săi n-a avut rudenii și nici moșii prin Țara-de-Jos. Iar în cît privește moșia Joldești, de pe Siret, din ținutul Suceava, ea niciodată n-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se repetă. De fapt și reeducarea deținuților politici se făcea cu Mitrea Cocor de Sadoveanu, Desculț de Zaharia Stancu, sau poeziile lui Beniuc și Veronica Porumbacu, alte opere pe care le învățam și noi la școală. Acestea erau „alte baliverne scornite de scriitorii dornici de putere și mai ales de atrăgătoarele stimulente bănești, stagiile interminabile în casele de creație, călătoriile în străinătate și împrumuturile de la Uniunea Scriitorilor, niciodată restituite” (Rădulescu, 1997). De fapt cărții Mitrea Cocor, un „mehenghi” îi spunea Mitrea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își tot mărea moșia, mutînd pietrele de hotar. (Gh.F.C.) Clește Cine ține cleștele de urechi, neamurile lui sînt de țigan. Clopot Cînd se toarnă un clopot, pentru ca să sune frumos, trebuie să se scornească o minciună mare care să colinde multă lume și s-o minuneze. Cînd ți se pare că auzi sunînd vreun clopot, vei primi o veste rea. Cînd ți se pare sunînd clopotul de la biserică e semn că moare cineva în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unea? Dorința de-a se plimba prin țară și de-a aduna de prin teatre mîncare, băutură, accesorii vestimentare (căci bieții directori și președinți de cultură județeni erau terorizați de ideea necîștigării măcar a unei mențiuni în "prestigiosul" festival). Ceașcă scornise un cadru legal în care se întreceau, laolaltă, Liviu Ciulei și taraful din Bărbulești, Silviu Purcărete și fluierașii din Fălciu, Ludovic Spiess și călușarii din Scornicești. O președintă de cultură din Moldova îmi spunea, de cîte ori se apropia momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
veșmântul nemuririi, găzduind pe cei străini, vor primi găzduire în Împărăția lui Dumnezeu, vizitând acum pe cei întemnițați, vor scăpa atunci de temnicerii cei groaznici ai iadului, cercetând pe bolnavi și suferinzi, se vor izbăvi de suferințele inimaginabile și nesfârșite, scornite de diavolii nemiloși și de lipsa comuniunii cu Dumnezeu și aleșii Săi. Așa cum s-a putut lesne observa pe parcursul acestui studiu, scrierile Sfântului Vasile cel Mare nu sunt nici pe departe desuete sau vetuste, ci ele rămân în actualitate și
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
tîrziu, în perioada sovietică, în legătură cu artiștii care nici n‑au aderat la noua ideologie, dar nici n‑au părăsit țara). Să remarcăm că simulacrul de dialog este condus, despotic, de cel care se rostește. Și posibilele replici ale „celorlalți“ sînt scornite tot de el, sînt o emanație a aceleiași subterane : „Le‑am inventat chiar eu, căci numai cuvintele se lasă inventate. Nu‑i de‑a mirării că mi‑au intrat singure în cap și au luat formă literară“. Eroul încearcă mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
câte-o tentativă cumpărată, ca și nouă, de la anticar, dar o află polițiștii cerberii de curte care-o violează public și-o ucid barbar am uitat să și mai plângem, pentru ce să plângem? nici războaie fratricide nu știm să scornim. rațiunea umblă-n cârje și cerșește-n piață iar de-o vreme ne mai naștem doar să ne murim. vă propun un clopot mare din alămuri scumpe și-un poet care să-l tragă, să se-audă-n cer: pune Doamne oști
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
nou, vai... oameni ... și chiar mileniu-i fraged, ca monstrul cel Colombre, s-avem ce roade toți. pământuil nu dă roade că nimeni nu-l muncește, la colțuri și prin piețe am pus statui de hoți. azi toți savanții lumii scornesc apocalipse. s-au hibernat poeții prin vodcă în cuvânt. ca un reflex-credință și de dumnezeire Hristosul mai coboară arare pe pământ. deci: bună dimineața An-Nou și nou mileniu. tulburătoare vârstă și lacomi gologani, dar respirați speranță, voi oameni vii ai
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
Preluca, iar al patrulea, Neculai, coboară În Zăpode pentru a scăpa de corvoada aducerii apei. După ce a trecut la cultul baptist, sătenii Îi ziceau Pocăitul. Ceilalți trei din Preluca sunt porecliți Pici. De unde o fi inventat porecla cel care a scornit-o, n-am putu afla. Trei case mai erau până la confluența celor două pâraie: a lui Stan Gheorghe al Todericăi, Căoaciul, adică fierarul, un meseriaș foarte priceput și un bun gospodar, a feciorului său, (natural) adoptiv. Trâmbițaș Stan Toader și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dac-ai putea găsi ceva ca să ies din încurcătură ți-aș datora mai mult decât viața. Scapin (6) Ca să spun drept, cînd m-amestec, puține lucruri mi se împotrivesc. Cerul mi-a dat, fără-ndoială, harul să mă pricep a scorni drăgălășenii de duh, galanterii năstrușnice, cărora numai neștiutorul de rînd le zice șmecherii. Și pot spune fără să mă laud, că nu s-a văzut încă meșter mai priceput ca mine la trasul sforilor și în uneltiri, care să fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestea aia. Cred că este într-un fel o dorință de firesc, aș vrea ca lumea cu intrigile și ambițiile ei să rămână dincolo de porțile bătăturii mele. Visele beizadelei Gheorghe sunt o urzeală a măriei sale doamna Maria. Ea le-a scornit și a plătit slugi să le poarte pe la cafenea, prin Slobozie, prin târg. Vrea să-i strice liniștea și buna faimă lui naș Dinu, unchilor Mihai și Iordache. Scorneală de femeie nu prea deșteaptă, că oricine se poate întreba cât
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu dorm. Te-am lăsat să te odihnești puțin. Ești obosită, înțeleg, șopti el. Chiar în acea clipă săriseră deja, amândoi, speriați, lovind cu brațele în fotolii. Suna telefonul ? Nici el nu se așteptase la una ca asta. Ce naiba mai scorniseră ? Suna sfârșitul lumii, el nu nimerea, în întuneric, receptorul. Șuiera, desfăcând, parcă, pereții din încheieturi. În sfârșit, ridicase. Zgomotul se întrerupse. Vocea lui veni, însă, mult mai târziu. Dusese, desigur, cu mare încetineală recep torul la ureche. — Da. Tu ? Ce-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de prea multe ori, pierderea prietenilor mă găsește tot mai resemnat. Dar Poetul ? Pierderea acestui prieten e poate o dreaptă lovitură, să mă fortifice. „Ne-am făcut vinovați, am fost necredincioși, ne-am abătut, am osândit, am fost semeți, am scornit minciuni, am înșelat, am dușmănit, am rătăcit și am dus pe alții în rătăcire...“ Încleștarea hărăzită aleșilor ar putea spori în noi puterea trupului și ascuțimea minții ? Ar trebui să privim încercările la care suntem chemați cu o proaspătă curiozitate
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
din dinți, mă agăț de funiile aerului rece, cad și din nou mă cred în picioare, cu un glas adevărat. „Ne-am făcut vinovați, am fost necredincioși, am răpit, am clevetit, ne-am abătut, am osândit. Am fost semeți, am scornit minciuni, am sfătuit de rău, am înșelat, am batjocorit. Ne-am îndărătnicit, am dușmănit, am săvârșit nelegiuiri, ne-am înrăit, am rătăcit, am dus pe alții în rătăcire.“ Știe ce înseamnă să râvnești alți părinți și alți fii, într-o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
EminescuOpIV 293} Intri-nuntru, sui pe treaptă, Nici nu știi ce te așteaptă. Când acolo! sub o faclă Doarme-un singur rege-n raclă. {EminescuOpIV 294} VIS Ce vis ciudat avui, dar visuri Sunt ale somnului făpturi: A nopții minte le scornește Le spun a nopții negre guri. Pluteam pe-un râu. Sclipiri bolnave Fantastic trec din val în val, În urmă-mi noaptea de dumbrave, Nainte-mi domul cel regal. Căci pe o insulă în farmec Se-nnalță negre, sfinte bolți Și luna
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ispășitor al tuturor frustrărilor poporului în mijlocul căruia trăia. Una dintre primele definiții de dicționar ale cuvântului "ghetou" în limba română este semnificativă: "Cartier jidănesc, în care Jidanii, nesiliți de nimeni, s-au grămădit pentru afacerile lor, iar pe urmă au scornit că acest cartier li s-a impus" (A. Scriban, Dicționarul limbii românești, Iași, 1939). Și totuși, în cea mai critică perioadă pentru evreii din România, perioada dintre cele două războaie mondiale, când ghetoizarea și persecuțiile consonau cu tragedia nazistă, ghetoul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de mine. Așa că ori acolo, ori aici... - Și din ce te hrănești? Omul din Babilon începu să rîdă: - Vând înțelepciune cui vrea s-o cumpere. Numai că marfa mea e mai ieftină decât oalele de pământ nears... Când am răgaz, scornesc cântece sau povești și răgaz am totdeauna. - Și astea se vînd? - Nu prea. Dar lumea care le ascultă îmi dă de mâncare, uneori îmi dă și câte un veșmânt. - Atunci ne-am adunat bine, căci și eu mă hrănesc din
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vorbeai serios? Despre ce bate câmpii bulangioaica asta de rahat? — Ce? Ce era? — Acum o săptămână Bruce... când mi-ai spus că mă iubești? Îți aduci aminte? Vocea ei coboară o octavă. Sau a fost o minciună pe care ai scornit-o fiindcă ai crezut că asta vreau să aud? A fost o minciună pentru că o aveam sculată și o sculă tare nu are conștiință. Iar dacă pula aia tare e atașată de Bruce Robertson, atunci e puțin zis că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]