239 matches
-
Descriind acest tablou, pare că rememorează „Paștele" lui Alecsandri. De Paști în satul vesel căsuțele 'nălbite, Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite, Pe care cocostârcii, înfipți într'un picior. Dau gâtul peste aripi tocând din ciocul lor. Un scrânciob mai la vale pe lângă ei adună Flăcăi și fete mândre ce rid cu voie bună: Și 'n sunet de vioare, de cobze și de nai Se întoarce hora lină, călcând pe verde plai. Bătrâni cu fețe stinse, Români cu fețe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lină, călcând pe verde plai. Bătrâni cu fețe stinse, Români cu fețe dalbe Românce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc Iar pe 'mprejur copiii se prind la luptă ’n joc. Și scrânciobul se 'ntoarce purtând în legănare Perechi îmbrățișate cu dulce înfocare. Ochiri scânteietoare și gingașe zimbiri Ce viu respind în aer electrice luciri... - «Vara, în zile frumoase cu soare cald, când avea mai mulți oaspeți la masă, Alecsandri îi invita după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a clasat primul Papp Gábor Zsigmond cu Cină à la Esterházy, incitant dialog cu renumitul scriitor, matematician și gurmand, în vreme ce Salamon András a semnat Ionuț și mafia cerșetorilor, Almási Tamás Dragoste la prima audiție, iar Cs. Nagy Sándor "...Îmi țes scrînciob din viața-mi". Hanno Höfer a concurat cu Dincolo și a jucat în Zapping, unul dintre cele trei filme ale lui Cristian Mungiu, care a cîștigat cu o grotescă satiră, Corul pompierilor. Printr-un umor debordant s-a detașat dumnezeu
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
afluent al Văii Alunul Mare pe o distanță de circa 800 m, apoi se continuă pe versant spre culme până la borna silvică 206. Limita urmează în continuare culmea până la borna silvică 208 și mai departe la borna silvică 205 (vârful Scrânciob); Limita estică: de la borna silvică 205 limita merge pe culme până la borna silvică 204 la limita pădurii cu Poiana Onceasa, apoi pe limita pădurii până la borna silvică 202; Limita nordică: pornește de la borna silvică 202 și se continuă până la borna
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
care îl organiza. Din 1988 a devenit membru al cenaclului Quasar din Iași, în al cărui fanzin a publicat numeroase schițe și povestiri. Între 1992 și 2001 a coordonat suplimentul science fiction SuperNova, în anul 1993 publicând prima sa povestire, "Scrânciobul", în Jurnalul SF. În 1994 a câștigat două premii în cadrul Consfătuirii Naționale SF, Atlantykron și a devenit redactor-colaborator al cotidianului ieșean "Evenimente", în cadrul căruia a publicat în foileton "Inspectorul Rogers" (1994-1997) și "Aventurile lui Bimbilonius" (1996-1998). Debutul în volum s-
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
a devenit redactor-colaborator al cotidianului ieșean "Evenimente", în cadrul căruia a publicat în foileton "Inspectorul Rogers" (1994-1997) și "Aventurile lui Bimbilonius" (1996-1998). Debutul în volum s-a produs în 1999 cu romanul pentru adolescenți " Elefantul în bostănărie", urmat de publicarea povestirilor "Scrânciobul" (2001) în antologia "Quasar 001" și "Gambitul lui Carly" (2001) în antologia "Nautilus", ultimul text fiind recompensat cu premiul Quasar 2001 pentru "Cea mai bună schiță". Dan Doboș a devenit faimos odată cu publicarea "Trilogiei Abația" (2002-2005), proiect ale cărui baze
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
Cortina sfâșiata" (București, 2013); Osip Mandelștam, "Timp ilegal "(vol. 1, poeme); "Soarele negru "(vol.2, poeme, proza, eseu), București, 2014; Vera Pavlova, "Linia de ruptură" (poeme), București, 2014; Tatiana Veciorka (Tolstaia), "Surdina imnului" (poeme), Ed. Charmides, 2014; Velimir Hlebnikov, "Legea scrânciobului" (antologie de poeme), Iași, 2014; Anna Ahmatova, "Mâțanii "(antologie de poeme), Bc., Tracus Arte, 2015; Daniil Harms, "Plânge sacadat mașină de tocat" (vol. 1); "Un tigru în stradă" (vol. 2) - antologie poezie, proza, teatru, Ed. Tracus Arte, 2016; "Un soim
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
monumentelor după principiul geografic al provinciilor istorice (Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova), o foarte bună analiză comparativă a arhitecturii tradiționale românești. Pe aproximativ 20% din suprafața muzeului sunt amplasate anexe gospodărești, ateliere, biserici, mori, instalații tehnice, fântâni, un scrânciob precum și multe alte ustensile tradiționale adunate din gospodării provenind din diverse provincii ale României. Dintre gospodăriile dobrogene atrag atenția casa din Ostrov cu prispa susținută de stâlpi frumos ornamentați, gospodăria lipovenească (1898) și cherhanaua, ambele din Jurilovca. Arhitectura populară din
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
zile ca pildă și pentru alții . Domnul a ordonat ca cei 30 de moldoveni făcuți prizonieri cu această ocazie să fie spânzurați. Din porunca domnitorului, spătarul Miron Cuza, ai cărui fii se înrolaseră în oștile habsburgice, a fost spânzurat de scrânciobul de la curte, iar nepotul egumenului de la Mănăstirea Cașin, bănuit de conlucrare cu cătanele, a fost ars de viu . Trupurile celor uciși (în număr de 500-600) printre care se afla și cel al lui Ferentz au fost strânse lângă Fântâna Parasca
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
dar și, cea a mahalalei („Safta florăreasa”, „Spălătoreasa”, „Ghereta din Filantropia”, „Colț din strada Povernei”). Vara obișnuia să plece din București în căutarea motivelor picturale la Brebu, Moinești sau Filipeștii de Pădure. Lucrări ca: „Fântâna de la Brebu”, „Moara de la poduri”, „Scrânciobul”, „Sălciile de la Chiajna”, toate realizate în culori pastelate ce absorb lumina albăstruie a cerului, dar fără ca forma să se piardă sunt capodopere ale genului. Luchian acordă un loc important în arta sa și florilor, dându-le viață și strălucire în
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Aici au fost aduse și date în funcțiune, animând întreg sectorul pentru public, două biserici și o școală, două hanuri și o cârciumă, două pavilioane de joc și un "loc de popas", o popicărie și două remize de pompieri, un scrânciob și chiar o "casă de vrăjitoare", altele fiind achiziționate și așteptând să fie transferate și reconstruite. Astfel, patrimoniul muzeului a ajuns la cifra de 149 monumente, conținând 346 construcții și peste 20 000 obiecte de inventar funcțional, fiind cel mai
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
elefanților” ieșea pe arenă însoțit de elefantul pitic Tom Thumb (din engleză „Tom cel pitic”), care, după Barnum, trebuia să accentueze dimensiunile mari ale lui Jumbo. Alți elefanți demonstrau diverse trucuri, cum ar fi ridicarea pe labele anterioare, datul în scrânciob sau echilibristica pe butoaie. Întrucât Jumbo nu putea face astfel de trucuri (elefanții africani, spre deosebire de cei indieni, nu pot fi dresați), el era condus împrejurul arenei sau pur și simplu stătea într-o parte, „oarecum plictisit”, după cum își amintesc spectatorii
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
din județul Vâlcea, la fel ca și primul film, precum și în județele Argeș și Giurgiu. O parte din cadre au fost filmate în Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni, printre care și o scenă în care actorii se dădeau într-un scrânciob. Alte scene au fost filmate la Conacul Bălceștilor din satul Valea Bălcească (comuna Nicolae Bălcescu). Scenograful Gabriel Nechita a construit patru case țărănești pe un teren situat lângă București, deoarece nu s-a găsit nimic potrivit în toată țara. Vama
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
de sărbătoare cântă fanfara sau alte grupuri muzicale. Aproape de ieșirea de pe strada Primăverii se află un teren de fotbal cu nocturnă. Locul de joacă se află în imediata apropiere a terenului de fotbal.Este prevăzut cu castel cu topogane, balansoar, scrânciob ș.a.m.d. Muzeul de Științe ale Naturii s-a mutat in clădirea construită special pentru acesta in Parcul Municipal Roman la data de 26 iulie 2011 Îm interiorul parcului au mai existat un teatru de vară care din cauza degradării
Parcul Municipal din Roman () [Corola-website/Science/322796_a_324125]