975 matches
-
cu câte un sfat! Mulțumiri doamnei Lungu Lenus, mai ales pentru că m-a așteptat până acum. Mulțumesc tuturor colaboratorilor, intervievaților pentru bună cooperare și nu în ultimul rând managerei de la FemeiaStie.ro - Liliana B.- pentru acceptarea aproape instantanee printre rândurile scribilor ei - primul îndemn considerabil. Lansarea cărții se face on-line, deoarece și așa numărul redus de tipărire cred că nu va acoperi întreaga paletă a doritorilor (cu toate că se pot face comenzi pentru volumul fizic), asta însemnând că oricine o dorește mi-
LANSARE DE CARTE ON-LINE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350602_a_351931]
-
grăbim la modul ireal să ne tratăm de boli, de scenarite Nici medicul nu are ce să facă groparu-i beat din plosca fără vin nici terapii nu sunt să-l scot pe ”dacă” dintr-un scandal etern și misogin Sunt scribi ce zilnic scriu în ziare din unghiuri moarte se filmează iară suntem actori în marea înscenare pe-o scenă-ntunecată și hilara Ne doare gândul vinovat de sticlă telenovelă ochilor ne cheamă în viața asta dureros de mică scenariul nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350617_a_351946]
-
scandalul unei stări nedefiniteși ne grăbim la modul irealsă ne tratăm de boli, de scenariteNici medicul nu are ce să facăgroparu-i beat din plosca fără vinnici terapii nu sunt să-l scot pe ”dacă”dintr-un scandal etern și misoginSunt scribi ce zilnic scriu în ziaredin unghiuri moarte se filmează iarăsuntem actori în marea înscenarepe-o scenă-ntunecată și hilarăNe doare gândul vinovat de sticlă telenovelă ochilor ne cheamăîn viața asta dureros de micăscenariul nu se mai destramăNe cufundam în somnuri idealepentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350617_a_351946]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ERATĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Șatesprezece iunie, ziua beateagă Cine-o înțelege , n-o mai dezleagă Gol în sertare scrib la pupitru Semnu-ntrebării liber arbitru Ceața pe gemne înrourată Flacăra arde ca o erată Pâncă când moare de vlagă pana Vuietul străzii veșnic capcana Cine mai vede, cine-o mai știe Vânătorul de fluturi e-n colivie; Geme azilul bătrân
ERATĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351609_a_352938]
-
Eugen Dorcescu Din amintirile unui scrib. Cum am lucrat la Versiunea Bartolomeu Valeriu Anania a Sfintei Scripturi Biografia mea literară, drumul meu în viață și în literatură - așa cum sunt ele și atâta cât sunt - au întâlnit, la anume răspântii, o seamă de personalități, pe care, aș
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
din monumentala ediție 2001 a Sfintei Scripturi, purtând pe prima filă, în dreapta, sus, înveșmântate în caligrafia bine cunoscută mie, următoarele slove: ”Domnului Eugen Dorcescu, cu mulțumiri pentru prețioasa colaborare la alcătuirea acestei cărți. Bartolomeu. August 2002”. Își poate dori un scrib mai mult decât atât? După cum am mărturisit, versificând, demult, în 1998, o doxologie din Pilde: Puternic turn e Numele divin, Spre care drepții și-nțelepții vin. Primește-ne, sub ziduri, și pe noi, Căutătorii vremii de apoi, Pe noi, robiți
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
a continuat să publice câteva volume de același gen. Iată că, acum, ni le oferă pe toate la un loc, în cartea de față, pe care le-o recomand cititorilor cu bucurie și încântare. 19 septembrie 2003 VALERIU ANANIA **sopherim = scribi (ebr.). (Eugen Dorcescu, Biblice, Editura Marineasa, Timișoara, 2003, p. 194).
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
declicului poetic ori formă de comunicare cu sacrul (“ Intru în psalm/ cum intră îngerul între aripi,/ apoi tac,/ așteptând minunea”), sau: Am tăcut,/apoi am realizat că eram /flacăra unui cuvânt...” și “e mai comod, e mai frumos,/ își spune scribul și/ intră în cuvântul nerostit...”. Poet de factură spiritual-metafizică, ce trăiește acut realitatea permanentei treceri și drama omului care și-a pierdut, prin cădere, eternitatea, sensibil la jocul contrariilor, în care sunt prinși muritorii, și la tristețea funciară a celui
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
serioasă “, cariera lui Cațavencu și a lui Rică Venturiano ci a preferat să se consacre literaturii. Dar și în cazul lui, ca și acum la majoritatea scriitorilor, s-a dovedit încă odată, că în România, indifferent de regimurile politice, numai scribii oficiali înfierați de Eminescu, “acel soi ciudat de barzi, care încearcă prin poeme să devină cumularzi “, numai aceia puteau trăi de pe urma literaturii. Pe la 20 de ani Ion Luca Caragiale a început să scrie, dar este mare distanță între cronicile fanteziste
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
veni, târziu,/ în noapte/ și numai cei ce vor crede/ vor vedea gloria/ Lui Dumnezeu/ Pe Chipul Său.” („Maranta”) sau vaiurile - „Vai vouă păzitori de legi/ Pe care voi vi le-ați creat/ Voi cântăritori de muștar și chimen/ Judecători, scribi și preoți,/ Plini de filacterii și ură.” („Vai de voi”). Poezia creștină a lui Petru Lascău se menține într-o dimensiune general-umană, trăirile nu sunt hiperbolizate, amplificate, voința divină sau firea pământească a omului - „o, Iacov, fiul marilor părinți/ ești
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
nu citeam! Apropos de citit: eu cred că sînt unii care au scris mai mult decît au citit! Eu, mărturisesc sincer, cred că am citit cîteva literaturi, nu cărți, și nu am scris mai mult de un metru linear! Azi scribii au ajuns la metru cub și la tone îndesat-majore ! Urmeaz ă pagini dense despre Șerban Cioculescu („Mai degrabă obiectivitatea se numește, aici, probitate.”), care se perinda printre noi cu o sfială majestoasă, Eugen Ionesco (critic francez de origine romană - cum
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
grăbit de poezie. Visele mele suferă pentru că sunt furate De pe raftul librăriei rătăcită în cercurile zilei. E atâta derută în gându-mi când scrisul Nu mai poate fi vândut, rămân curate rafturile și Gânditorul merită să treacă mai departe, Iar Scribul rămâne un negustor de iubire Când nu i se vinde nici-o carte, Dar rămâne cu speranța că intră în nemuririe. Eu nu sunt vânzător de poeme și vise, Mi se încurcă gândurile cu viața este plină de manuscrise ucise, marea
NU SUNT NEGUSTOR DE VISE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356806_a_358135]
-
istorie dacă nimeni nu le dă peste nas celor trei, patru, despre care eu cel puțin am început să scriu tot mai rar, sau deloc! Deocamdată, poate că pe ei nu-i interesează dacă sau ce mai scriu, din moment ce au scribii lor de fițuici care produc mai mult zahăr literar decât producea fabrica de la Roman în anii ei de vârf, când dădea în clocot. Zahărul acesta însă, e toxic, atât de toxic încât omoară pe loc pe cineva care a învățat
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]
-
de jenșii tăiați cu briciu-n genunchi. Stau pe coji de nuncă din obșnuință Și singura mea pereche de ochelari Scrâjnește sub omoplații orașului supraponderal. Mai departe a fost casă școlii Și grădină cu plantele presate în pildele Pe care un scrib le scrie în biblii. LA MIA LIBERTÀ PERSONALE Dalla finestra di casă mia Scorgo l'impronta della lepre da cui s'apre la campagna. Appena una linea violă di neve Che mi porta dritta Al luogo ove Și son dați
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
Critica elitistă, de care Eugen Dorcescu beneficiază cu prisosință, pune acest itinerar într-o ramă mistică, un drum inițiatic, cu o argumentare religioasă amplă, pornind de la perceptele Sfântului Augustin și continuând cu apostolatul Sfântului Pavel. Sensul dat călătoriei eremitului sau scribului este cel de înalt standard duhovnicesc. Eu, simplu cititor, l-am întrevăzut un parcurs amplu, liricizat în limbaj modernist, un traseu spiritual de purificare, în sensul cunoașterii etapelor sale. L-am interpretat într-o glisare arhetipală a călătoriei pe conștientizarea
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
înalt standard duhovnicesc. Eu, simplu cititor, l-am întrevăzut un parcurs amplu, liricizat în limbaj modernist, un traseu spiritual de purificare, în sensul cunoașterii etapelor sale. L-am interpretat într-o glisare arhetipală a călătoriei pe conștientizarea spiritual-religioasă a omului scrib, însă în forma laică a aspectelor vieții. Am citit poemul, și este un poem alegoric unitar în 50 de trepte, pe nerăsuflate. Dat fiind designul fluvial al cuvintelor, te arunci în lotca sensurilor și privești riveran, nu ai insule, drumul
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
metafore și armonii muzicale aparte, siderale, în acest limbaj eteric, propriu spiritualității. Itinerarul e scrisul în sine, este cuvântul fără de moarte, care pornește din oceanul gândurilor și devine circumferință, un parcurs închis, finalizat în voința lui Dumnezeu. Călătoria este destinul scribului, în triada, poet, scrib(eremit) și drum, ca elemente de analiză ale acestui parcurs: Omul Poet, Spiritul lui(eremitul) și evoluția lui(drumul). Spiritul lui(eremitul) și evoluția lui(drumul). În simbolistica aceasta, reflexiile, întrepătrunderile de sensuri și concluzii trasează
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
aparte, siderale, în acest limbaj eteric, propriu spiritualității. Itinerarul e scrisul în sine, este cuvântul fără de moarte, care pornește din oceanul gândurilor și devine circumferință, un parcurs închis, finalizat în voința lui Dumnezeu. Călătoria este destinul scribului, în triada, poet, scrib(eremit) și drum, ca elemente de analiză ale acestui parcurs: Omul Poet, Spiritul lui(eremitul) și evoluția lui(drumul). Spiritul lui(eremitul) și evoluția lui(drumul). În simbolistica aceasta, reflexiile, întrepătrunderile de sensuri și concluzii trasează crezul filozofic demonstrat al
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
ar putea formula astfel încearcă să fii ceea ce vei deveni iată Eu Cel ce sunt Eu singurul care sunt” Fiecare pas înseamnă devenire, fiecare element ambiant înseamnă clarviziune existențială, înseamnă treaptă pe destinul Poetului, oglindit de însoțitorul său la bord, scribul. Acest poem este alchimia existențială a creatorului de cuvinte potrivite, ideatica lui Eugen Dorcescu. Drumul spre Tenerife devine parte spirituală, devine un al treilea Eu, în această operă, în triptic viețuitor: „drumul gonește mă dă deoparte mă lasă în urmă
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
în aspra lui clipă de luciditate în tăioasa lui clipă de cumpănă de ezitare de îndoială” Toate elementele riverane acestui drum sunt, ce-i drept, accesorii mai mult sau mai puțin importante, dar triada în permanență simbiotică , eu-ul poetic, scribul și drumul, sunt diagnosticate pas cu pas în devenirea lor. Dialogul cu alter ego-ul: „depărtarea de unde izvorăște imensa tăcere roșie incendiată a soarelui nu suntem liberi a rostit însoțitorul meu nevăzut nimeni nu este și nici n-a fost liber
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
la capătul tunelului multidecenal, ce să ne mai mire că atâția aflători în treabă printre oamenii de treabă ai acestei țări, agramați cu patalamale rostuite și ușori ca fulgii în ceea ce privește cultura, nu doar că se pun pe scris (vezi liota „scribilor” aflați după gratii) după cum bate vântul inspirației de-o clipă, dar chiar ajung să se creadă înzestrați! Atâta de înzestrați, încât se fac luntre și punte ca să apară în mari reviste (asta le mărește cota de importanță în propriii lor
AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370618_a_371947]
-
stăpâneau tot pământul. Între ei... împărat, cum cuvântul o știe, Jumatat-de pământ îi era-împărăție. Și cum toate se strâng, deseori, la un loc, Mai avea împăratul și o fata, boboc, Numai bună-ntre soare și lună să steie, Că nici scribii regești nu-ndrazneau s-o-încondeie. Dar cum lumea e prinsă de bune și rele, Cât ai fi de-împărat... tot te cată belele. La așa-împărăție, cât e lumea de lată, S-au trezit într-o zi la palat, fără fată
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
rutina gestului cotidian. Prezentul e un pretext de a developa trecutul personajelor, o trapă a memoriei, dar și a face cunoscute lucrările publicate de fiecare, detuctibil reale. În jurul lui Constantin și Florin și soțiile lor se încheagă o parabolă a scribului omniscient, a martorului care recuperează adevărul istoriei prin amintire. Confruntarea cu realul e un mod de a redeștepta mișcarea sufletească, de a-i verifica vibrația.Descoperim în acest roman un filon al biografiei autorului în tangență cu societatea și lumea
EVENIMENT EDITORIAL-GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354077_a_355406]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > OLIMPIA BERCA, CREAȚIE ȘI ANALIZĂ Autor: Olimpia Berca Publicat în: Ediția nr. 1170 din 15 martie 2014 Toate Articolele Autorului Olimpia Berca Creație și analiză După o consistentă monografie, dedicată prozatorului Paul Eugen Banciu (Umbra scribului. Eseu asupra prozei lui Paul Eugen Banciu, 2008), și după un număr de volume vizând literatura din Vestul României (Provincie și valoare, 1998; Biblioteca de Vest, 2005; Fragmentarium, 2008), criticul și istoricul literar Dorin Murariu continuă seria evaluărilor sintetice cu
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
mă împlinește. Am cochetat și cu pictura, cu fotografia. Mă mângâie artele într-un fel aparte. Aștern gânduri, mă joc cu rimele, sau cu versul alb. Îmi ascult glasul interior și scriu cu colțul inimii. Adeseori mă simt doar un scrib... - Care a fost cel mai important sfat primit vreodată? - Am primit multe sfaturi și primesc în continuare. Până la buza mormântului învățăm. Mă plec cu recunoștință tuturor celor care mi-au așezat un cuvânt, un gând în inimă. De la fiecare om
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]