1,138 matches
-
cestiunea Dunării s-au uitat, așa precum se uită apele acestui râu după ce s-au revărsat în mare. Ei! Cum n-avem noi ceva scris din vremea întrevederilor de la Livadia? Alta ar fi politica Țării Românești atunci! Am reprodus aceste scripta și ce era mai natural decât să zicem: Dar oare daca contele Kalnocky ar scoate ochii cu ele reprezentantului României din Londra? "Romînul" prinde această ocazie cu mînile - cel ce se-neacă se prinde de-un pai - și are îndrăzneală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apreciarile asupra politicei țării, nu pe X sau pe Y din scandalurile ce se povestesc în București și pe cari cronistul le reproduce daca vrea. Dar să revărsăm oarecum raze și asupra pretinsei crime ce i se atribuie lui Fantasio. Scripta manent - ceea ce a scris e față și numai de aceasta poate fi vorba, de nimic încolo. Fantasio povestește despre două femei învederat rele că s-ar fi păruit pentr-un ibovnic. Acesta e lucrul rezumat oarecum în toată cruditatea lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cînd printre noi sporește numărul absenților. Scrisul, care face cuvîntul capabil să traverseze spațiul și timpul, a fost vreme îndelungată singurul instrument de supraviețuire al dispăruților, și deci de umanizare a omului. Multă vreme s-a putut spune: verba volant, scripta manent. Sunetul trăiește, dar scrisul supraviețuiește. A se pune un semn de egalitate între semn și cultură. Apoi a venit ceara fonogramei care arhivează sunetele, fotografia care stochează fețele dispăruților. Magnetoscopul care poate depozita prezentul, cu secvențele sale de timp
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
verbală: de fapt, ele sunt luate în considerare numai în formulările standard, care sunt de altfel ciudat de expeditive și de laconice. Aerul sacerdotal al acestor referiri rapide și pripite plasează aceste sentințe alături de cele mai obtuze și mai oficiale scripte ale oricărei clase sacerdotale aflate la putere. Foarte bine. Dar absența totală a Carității, în examinarea unor cazuri în care aceasta ar fi prin definiție esențială, nu poate fi considerată drept previzibilă și normală. Ci este o ofensă brutală adusă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
I. Stoicescu, București, f.a.; Procanonul, îngr. C. Erbiceanu, București, 1894; Scrisori și documente inedite, îngr. și pref. Nicolae Albu, București, 1968; Scrieri, I-II, îngr. Florea Fugariu, pref. Maria Protase, București, 1976; Protopapadichia, îngr. și introd. Ioan Chindriș, Cluj-Napoca, 1997; Scripta minora (Ars literaria. Anima adversiones. Epistolarium. Ultimae), tr., îngr. și pref. Ioan Chindriș, București, 1997. Traduceri: Fénelon, Întâmplările lui Telemah, fiului lui Ulise (Odisseus), Buda, 1818. Repere bibliografice: At. M. Marienescu, Viața și operele lui Petru Maior, București, 1883; G.
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
imperiu colonial 5. • „Vos enim homines Venetie, libere et absolute, absque omni controversia, per totum imperium habere debetis omnes honorificientias et possessiones quas quondam consuevistis habere, tam in spiritualibus quam in temporalibus, et omnes rationes sive consuetudines, que sunt in scripto et sine scripto“; A. Carile, op. cit., p. 266; „statutum est etiam, quod nemo hominum alicuius gentis, que communem guerram vobiscum et successoribus vestris, vel populo Venetie habuerit, recipiatur in imperio, donec guerra illa fuerit pacificata“; ibidem, p. 268. • Fr. Thiriet
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vos enim homines Venetie, libere et absolute, absque omni controversia, per totum imperium habere debetis omnes honorificientias et possessiones quas quondam consuevistis habere, tam in spiritualibus quam in temporalibus, et omnes rationes sive consuetudines, que sunt in scripto et sine scripto“; A. Carile, op. cit., p. 266; „statutum est etiam, quod nemo hominum alicuius gentis, que communem guerram vobiscum et successoribus vestris, vel populo Venetie habuerit, recipiatur in imperio, donec guerra illa fuerit pacificata“; ibidem, p. 268. • Fr. Thiriet, La Romanie vénitienne
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Iulian din Eclano, ca și reconfirmarea condamnării pelagianismului la conciliul din Efes din 431. Ceva mai târziu (430-431), redactează Memoriul contra ereziei lui Pelagius și Celestius și împotriva scrierilor lui Iulian (Commonitorium adversum haeresim Pelagii et Caelestii vel etiam scripta Iuliani), în care, sprijinindu-se pe lucrarea lui Augustin Despre pedepsirea și iertarea păcatelor, combate mai ales negarea păcatului originar, susținută de Iulian, citând mai multe pasaje din cartea acestuia Către Florus. Apoi a mai scris Confutațiunea simbolului de credință
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1965, Constituția Republicii Socialiste România, Editura Politică, București ***, Decretul-lege nr. 54/1990, privind organizarea și desăfșurarea activităților economice bazate pe libera inițiativă, Monitorul Oficial, partea I, 1990 ***, 1993, Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular, vol. II, Scripta, București ***, 1997, Democrația în România, International Idea, Humanitas, București ***,2005, Raportul Final al lucrărilor Comisiei Tehnice Paritare Patronat-Sindicate privind Codul Muncii, Biroul de Presă, CNSLR-Frăția, 26.05.2005 ***, 2005, La Columna s-a vândut tot ce se putea vinde, Adevărul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
social al tranziției, Polirom, Iași Scheffer, Jaap de Hoop, 2004, „The Future of the Transatlantic Security Community”, Speech by NATO Secretary General, Economic Faculty Association, Rotterdam Schumpeter, Josef, 1963, Capitalisme, socialisme et democratie, Payot, Paris Severin, Adrian, 1995, Lacrimile dimineții, Scripta, București Soros, George, 1999, Criza capitalismului târziu. Societatea deschisă în primejdie, Polirom Spulber, Nicolas, în Aligică, D.P, 2002, Tranziții economice. Convorbiri cu Nicolas Spulber, IRLI, București Stark, David, „Class Struggle and the Transformation of the Labour Process: A Relational
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Eclanum, care se refugiaseră acolo, precum și reconfirmarea condamnării pelagianismului la conciliul din Efes din 431. Ceva mai tîrziu (430-431) redactează Memoriul împotriva ereziei lui Pelagius și Celestius și împotriva scrierilor lui Iulian (Commonitorium adversum haeresim Pelagii et Caelestii vel etiam scripta Iuliani), în care, sprijinindu-se pe lucrarea lui Augustin Despre pedepsirea și iertarea păcatelor, combate mai ales negarea păcatului originar, susținută de Iulian, citînd mai multe pasaje din cartea acestuia Către Florus. De asemenea, a scris Confutația simbolului de credință
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și în timpul modern „îndrumare” pentru compunerea lui. Vezi Joannu P. Papiu, Cuventări funebrali seau la casuri de moarte, Gherl’a MDCCCLXXV; Zacharia Boiu, Cuventări funebrali și memoriale, Sibiu, 1889; Titu Budu, „Cuventări funebrale și iertațiuni din auctori renumiți și din scriptele repausatului. Despre profilul omileticii funebre transilvănene la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX”, în Symposia. Caiete de Etnologie și Antropologie, Craiova, Centrul Creației Populare Dolj, 2002, pp. 215-234, citate de Marius Rotar, „Tăceri concentrice. Despre percepția cadavrului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Deutschen, vol. II, Kronstadt, 1879, pp. 184-196; În Allgemeine Deutsche Biographie XIII (1881), pp. 70-71; R. Cazacu, C.Frunză, Material documentar pentru rezolvarea chestiunii farmaciilor din România, București, 1916; N.A. Bogdan, Societatea Medico-naturalistă și Muzeul istorico-natural din Iași - 1830-1919. Documente scripte și amintiri, Iași, 1919; Julius Römer, „Vom Apotheker zum Leibarzt indischer Könige”, Kronstadter Zeitung, 1924, pp. 239-240; Franz Klima, „Ein Artz: J.M. Honigberger”, Hippokrates, 1938, fasc. 3, pp. 76-78 (și extras, pp. 1-3); unele referințe din Ciba Zeitschrift din 1940
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Samarina, unde se stabilise. Ideea independenței acestei localități și a zonei limitrofe o va plăti cu moartea soției sale, el însuși scăpînd doar printr-un miracol. Viitorul scriitor primise, probabil, la naștere prenumele Tache, cu care apare mai târziu în scriptele militare. După primele clase la Ianina, urmează școala comercială românească din Salonic. Acum publică, se pare, versuri în revista școlară ploieșteană „Curierul liceului”. Trece, după Pacea de la București (1913), împreună cu un frate mai mare, în România, unde se va fi
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
, publicație care apare la Târgoviște, anual, din 1969; a mai avut titlurile „Studia Valachica” (1970), „Acta Valachica” (1971), „Scripta Valachica” (1972), „Cronica Valachica”, (1973), „Documenta Valachica” (1974), „Biblioteca Valachica” (1975), „Archiva Valachica” (1976). Este editată de Muzeul Județean Dâmbovița (ulterior Complexul Național Muzeal Curtea Domnească). Redactori responsabili: Gabriel Mihăescu (1969-1972), Cleopatra Ionescu (1973), Radu Gioglovan (1974-1976), Mihai Oproiu (1977-1981
VALACHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290412_a_291741]
-
vigoare cuprinde directive și regulamente ce vizează speciile invazive. Directiva fitosanitară (2000/29/CE) vizează în principal prevenirea introducerii și răspândirii organismelor dăunătoare plantelor și produselor vegetale. Importul a patru specii care constituie un pericol ecologic - țestoasa de Florida (Trachemys scripta elegans), broasca-taur americană (Rana catesbeiana), broasca țestoasă pictată (Chrysemys picta), rața roșcată din America de Nord (Oxyura jamaicensis) - este interzis în temeiul regulamentului care vizează comerțul cu specii ale florei și faunei sălbatice (Regulamentul nr. 338/97 al Consiliului), al cărui obiectiv
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
cheme Dumitrașcu, la fel ca pe bunicul său, preotul Ion Dumitrașcu. Fiindcă tatălui lui P. i se zicea Constantin a Popei, băiatul, la rându-i, e cunoscut, până ce e dat la școală, ca „sin Popa”. Învățătorul îl trece însă în scripte cu numele Popescu, pe care îl va purta de aici înainte. Mama, Safta (n. Tofan), nu deprinsese azbuchea, dar tatăl, care atunci când muncile câmpului îi lăsau răgaz se îndeletnicea cu croitoria și știa carte. P. se școlește, din 1871, în
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
selecția de texte cea mai amplă figurează Gh. Asachi, V. Alecsandri, Anton Pann), antologia nu omite aproape nici un scriitor român cunoscut la acea dată. Pentru P., literatura, cum o definea și într-un Curs de literatură rumânească, însemna „cuprinsul tuturor scriptelor câte s-au făcut în limba rumânească de când a început a se scrie într-însa și până astăzi”, rostul ei fiind, înainte de toate, unul educativ. În același curs sunt prezentați succint Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Dosoftei, Ion Neculce
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Scânteia”, 1981, 12 227; Ioana Lupu, O contribuție aparte la bibliografia locală: „Autograf”, „Biblioteca”, 1992, 9-10; Nicolae Scurtu, O nouă revistă - „Albatros”, „Dimineața”, 1992, 56; Corneliu Ștefan, Și în cultură personalitățile fac istoria, „Opinia”, 1993, 985; I. Lupu, Verba volant, scripta manent, „Biblioteca”, 1993, 11-12; Eugenia Gavriliu, O carte cu 350 de personaje, „Muntenia”, 1994, 408; Alex. Ștefănescu, V. Voiculescu - repere biografice, RL, 1994, 36; Florentin Popescu, Zilele V. Voiculescu, „Vocea României”, 1994, 270; Ion Apetroaie, Literatură și reflexivitate, Iași, 1996
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
de cei Învinși!”); Vanitas vanitatum et omnia vanitas (lat., „Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune”); Vedi Napoli, e poi mori! (it., „Să vezi [orașul] Neapole și apoi să mori!”); Veni, vidi, vici (lat., „Am venit, am văzut, am Învins”); Verba volant, scripta manent (lat., „Cuvintele zboară, scrisul rămâne”); verbi gratia (v.g.) (lat., „de exemplu”); Veritas odium parit (lat., „Adevărul stârnește ură”); Veto! (lat., „Mă opun!”); Vincit omnia veritas (lat., „Adevărul le Învinge pe toate”); violon d’Ingres (fr. „vioara lui Ingres”); Vivat
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fost medic personal al lui Ion Iliescu, ajuns apoi ministru al Sănătății, a publicat mai multe ghiduri medicale sub nume propriu, care erau, În realitate, traduceri ale unor ghiduri similare străine. Astfel, volumul I al Ghidului medicului de gardă (Editura Scripta, București, 1979) seamănă foarte mult cu On call-principles and protocols, lucrare apărută În 1989 la Editura W.B. Saunders din SUA. Alte două volume plagiau lucrări apărute În Franța la Editura Doin: Urgences en chirurgie générale (Ghid de urgențe În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Dunod, Paris. Sillamy M. (1980), „Mécanisme de défense”, in N. Sillamy (ed.), Dictionnaire encyclopédique de psychologie, Bordas, Paris. Smith G.J.W. și Danielsson A. (1977), „From open flight to symbolic and perceptual tactics. A study of defense in preschool children”, Scripta Minora, 3, 1-41. Smith G.J.W. și Danielsson A. (1982), Anxiety and Defense Strategies in Childhood and Adolescence, International Universities Press, New York. Smith W.P. și Rossman B.B.R. (1986), „Developmental changes in trait and situational denial under stress during childhood
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
guvernării Petre Roman”, România Azi, 1992, pp. 120-127. „Declarație-Program a noului guvern, prezentată În Parlament la 28 iunie 1990”, Dimineața, 29 iunie 1990, pp. 1-3. Apud Sorina Soare, op. cit., p. 130. Ibidem. Adrian Severin, Lacrimile dimineții. Slăbiciunile guvernului Roman, Editura Scripta, București, 1995, p. 27. Interviu cu Petre Roman, realizat de Raluca Grosescu, București, 23 mai 2005, arhivă personală. Ibidem. Ibidem. „Comunicat oficial al PD”, Adevărul, 15 ianuarie 1998. Declarația ministrului Apărării Victor Babiuc, preluată de Ziua, 20 iulie 1999. Declarația
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care vor fi prelucrate scrierile contemporane ale Apusului, vor fi reanalizate textele sacre ori normele vieții clericale, vor fi interpretate legile ecleziastice în Ungaria sau prerogativele episcopale în Transilvania. Câteva titluri din opera lui Batthyăny confirmă acest lucru: Acta et Scripta S. Gerardi episcopi Csanadiensis hactenus inedita cum serie episcoporum Csanadiensium, Albae-Carolinae, 1790; Edictum episcopale circa regulationem cleri, Cibinii, 1781; Leges eclesiasticae regni Hungariae, tomus I, Albae-Carolinae, 1785; tomus II et III Claudiopoli, 1827; Homilia ad clerum, Cibinii, 1781; Prerogativa episcoporum
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
frecventate pe același culoar ce face legătura dintre Viena și Alba-Iulia: Biblia. Das ist die ganze heilige Schrift. Deutsch D. Mart. Luther, f. l. MDLXIII, exemplar provenind din fondul Migazzi; Epistolarum reverendi patris Domini D. Martini Lutheri. Tomus primus continens scripta viri Dei, ab anno millesimo quingentesimo septimo usque ad annum vicesimum secundum Ihenae, Anno MDLVI, un tom pe a cărui primă filă figurează o sumă de indicații bibliografice, mărturisind interesul cardinalului Migazzi ori al cercului său de colaboratori pentru opera
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]