401 matches
-
TELEECRANUL IMENS DIN FAȚA LUI ÎI OFEREA O PRIVELIȘTE DE COȘMAR. ÎȘI DĂDU SEAMA CU INTERES CĂ PENTRU EXPERȚI SOSISE ZIUA DE GLORIE, GÂND CARE ÎI TREZI O OARECARE EXALTARE. ÎN SFÂRȘIT, LUMEA ÎȘI VA DA SEAMA DE EFICACITATEA ACESTOR FAIMOASE SCUARURI ANTIATOMICE! ORICÂT DE DEVASTAT ERA LOCUL EXPLOZIEI, SE VEDEA CĂ SCUARUL REZISTASE ONORABIL. EVIDENT, UNDA DE ȘOC SE REFLECTASE PE SECȚIUNILE CURBATE ALE BARIEREI PĂTRATE DE ZIDĂRIE INGENIOS CONSTRUITĂ. APOI SE REFRACTASE ȘI LOVISE DIN NOU, DE MAI MULTE ORI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
DĂDU SEAMA CU INTERES CĂ PENTRU EXPERȚI SOSISE ZIUA DE GLORIE, GÂND CARE ÎI TREZI O OARECARE EXALTARE. ÎN SFÂRȘIT, LUMEA ÎȘI VA DA SEAMA DE EFICACITATEA ACESTOR FAIMOASE SCUARURI ANTIATOMICE! ORICÂT DE DEVASTAT ERA LOCUL EXPLOZIEI, SE VEDEA CĂ SCUARUL REZISTASE ONORABIL. EVIDENT, UNDA DE ȘOC SE REFLECTASE PE SECȚIUNILE CURBATE ALE BARIEREI PĂTRATE DE ZIDĂRIE INGENIOS CONSTRUITĂ. APOI SE REFRACTASE ȘI LOVISE DIN NOU, DE MAI MULTE ORI, DE FIECARE DATĂ SFĂRÂMÂND ÎN BUCĂȚI ȘI MAI MICI CEEA CE FUSESE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
AȘ RUGA MULT SĂ FACI LUCRUL ACESTA. VOCEA EI ÎȘI REGĂSISE ACCENTUL FERM. \ S-A FĂCUT, SPUSE MARIN. DUPĂ ACEASTĂ CONVERSAȚIE, NU SE MAI GÂNDI LA MISIUNEA PE CARE O AVEA DE ÎNDEPLINIT. DOAR O CLIPĂ, IMAGINEA RUINELOR FUMEGÂNDE ALE SCUARULUI GRUPULUI 814 ÎI TRECU PRIN MINTE. VIZIUNEA DE COȘMAR, CU AMENINȚAREA DE MOARTE PE CARE O IMPLICA ATÂT PENTRU EL CÂT ȘI PENTRU IMPERIUL MARELUI JUDECĂTOR, ÎI STĂRUI UN MOMENT ÎN CONȘTIINȚĂ. PE URMĂ ÎȘI ÎNDEPĂRTĂ DEFINITIV ATENȚIA DE LA ACEST
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
FINALIZAREA EVALUĂRII, DUPĂ CARE SE CULCĂ PUȚIN. DUPĂ O ORĂ, STATUL-MAJOR ANUNȚĂ CĂ "MARELE" RĂZBOI DIN JORGIA SE TERMINASE. Își îndreptă atenția asupra rapoartelor privind interogatoriile luate membrilor guvernului. Toți negau orice legătură între ei și bomba care explodase în scuarul grupului 814. Adevărul afirmațiilor era confirmat de detectoarele de minciuni. Totuși, când personalitățile respective erau întrebate dacă știau ceva despre existența unor comandouri secrete, aflate în misiune în exteriorul granițelor Jorgiei, răspunsurile deveneau evazive: "Au fost și sunt încă multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
FOST NEGLIJAT ÎN ULTIMA VREME. MARIN ÎȘI ÎNDREPTĂ DIN NOU ATENȚIA ASUPRA EXPLOZIEI. \ DECI MATERIALUL EXPLOZIV AVEA PERIOADA FOARTE SCURTĂ... SPUSE EL GÂNDITOR. PODRAGE, CARE ASCULTASE CONVERSAȚIA, SE ÎNTOARSE SPRE EI: CĂ AUTORII ATENTATULUI AVEAU UN SINGUR OBIECTIV: SĂ DISTRUGĂ SCUARUL ȘI PE ORICINE SE AFLA ÎN EL, DAR NIMIC ALTCEVA. TU NE-AI RAPORTAT CĂ N-AI GĂSIT NIMIC CARE SĂ INDICE CĂ EXPLOZIA AR FI FOST REZULTATUL UNEI CONSPIRAȚII JORGIENE. DAR, CHIAR ÎNAINTE SĂ PRIMIM MESAJUL TĂU, NE-AM
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
în oraș însoțit de oricine ! Strămoșii aduceau mântuitori, regi sau apostoli. — Interogația este creatoare, n-aș găsi martor mai convingător ca placida perplexitate a Eminenței Tale ! Îl părăsi departe în urmă, să-și pască locul de rugă și har. În scuarul din fața hotelului frunzele se trezeau, umede, în jurul lujerilor delicați, în care noaptea își scurgea letargia. Rămase câtva timp în loc, buimăcit, ostenit, văzu cele trei mari fotolii de rafie în stânga intrării. Ajunse la primul, întinse brațele, abandonă. Nu peste mult timp
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
teamă să nu Încaseze o bătaie. Mă puteam gândi la o mulțime de lucruri care te eliberează, dar munca nu se număra printre ele: după cinci minute la Dachau, moartea părea un pariu mai bun. Ne-au Îndreptat spre un scuar deschis care era un fel de careu pentru adunare, flancat la sud de o clădire lungă cu un acoperiș Înalt și ascuțit. La nord, mergând printre șirurile, care păreau nesfârșite, de barăci pentru prizonieri, era un drum lat, drept, mărginit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
sufeream, visele crude, scatologice, premonitorii, toate corespundeau portretului, din imaginația mea, al celui care își depășește carnea ca să ajungă la spirit și deasupra spiritului. Mă vedeam peste zece ani, scriind înfrigurat la acea Carte în care ruinele și turnurile și scuarurile din reveriile mele aveau să sticlească într-un crepuscul galben, carte produsă nu doar de mintea mea, ci secretată de 85 glandele corpului meu, expectorată de plămânii mei, stoarsă din testiculele mele, eviscerată din burta mea, țâșnită din carotidele mele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
vedeam doar pe partenera plimbării; nici nu mi-am dat seama cât de divers e Bucureștiul; o cotitură la stânga, una la dreapta, lași marele bulevard și intri brusc Într-o zonă pestriță, fără nici o geometrie, străbătută de străzi strâmbe, strâmte, scuaruri, alei fanteziste, bisericuțe de stradă, ziduri ciclopice, stâlpi În lemn sculptat, bolți, arcuri, coloane dorice, ionice, corintice, ogive, vitralii, gulii gotice, străchini bizantine; un amestec vizând lipsa de stil programatică, dar ce spun eu, chiar astfel, prin negație, se manifestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Era foarte sigură pe ea, era un bun comandant, iar eu gata să fiu un bun soldat. Eram atât de obosită, încât momentul de maximă irealitate era băutul ceaiului - de chimen - la ora 10, pe balconașul însorit care dădea în scuarul străzii Pitar Moș. Ce frumoasă era lumea, ce activi oamenii, ce verzi frunzele castanilor... Tot ce era real mi se părea ca-n vis, profund, și aerul avea mai multe straturi, vizibile cu ochiul liber! Când literatura nu contează Sunt
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
schimbase viața prea mult ca să se mai gândească la parcuri. Era surprinsă de ce vedea. Nu era în stare să meargă prea mult, adesea se așezau pe câte o bancă. Dar îi era destul să vadă arborii tunși, arbuștii sălbatici, florile, scuarurile, statuile, porțile de lemn, havuzurile, șerpuitoarele alei și aleile ca niște șosele, podețele de beton de pe care zăreau, prin frunzișuri, casele țărănești colorate din Muzeul Satului de alături, lacul mai ales, al cărui răsuflu îl auzea de departe. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la clinica Aslan: porți mari și ziduri înalte în spatele cărora se întindea parcul, o alee largă asfaltată, cu arbori înalți și plini de umbră și tufe dese de o parte și de alta, foșnet de frunze și ciripit de păsări, scuar de flori și iarbă pe margini, clădire albă, întinsă pe o mare suprafață, coridoare la dreapta și la stânga, cu covoare strălucitoare, uși albe cu câte un număr înfipt discret, de o parte a coridorului, și ferestre cu perdele albe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dovedească nevinovăția lui Frank, dar țesătura se destrăma de cum o lăsam din mînă. În căutarea Plazei Iglesias, am tot cotit pe diverse străduțe și nu după mult timp m-am rătăcit În labirintul de alei. M-am oprit Într-un scuar cît o curte modestă, cu o fîntînă plasată lîngă o cafenea În aer liber. Mă tenta să merg pe jos pînă la Clubul Nautico și să plătesc un portar să-mi aducă mașina. O scară de piatră cu trepte roase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
plasată lîngă o cafenea În aer liber. Mă tenta să merg pe jos pînă la Clubul Nautico și să plătesc un portar să-mi aducă mașina. O scară de piatră cu trepte roase de vreme urca dintr-un colț al scuarului către piață, dar, În dispoziția În care mă aflam, curînd aveam s-o privesc ca pe scările absurde ale lui Escher(##notă - Maurits Cornelis Escher (1898-1972), artist plastic, gravor și grafician olandez, arhitect al unei lumi imposibile fizic și manipulator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
într-o zonă ferită de zgomotul mașinilor. Un apartament mobilat simplu, dar cu mult bun gust, format din două camere mari, dormitorul și camera de zi, orientate spre sud, baia și o minusculă bucătărie, cu fereastra dând către un mic scuar, marcat de câțiva copaci răzleți. Locuise aici doi ani cu chirie până când proprietarul, un om de afaceri egiptean, dăduse faliment în afacerile care le învârtea prin România și grăbit fiind să plece făcuse o propunere a unui preț de vânzare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
am căutat chipul și am așteptat de la tine un semn de recunoaștere. Oi fi avut după aceea, asta e posibil... Simulă oboseala (fiindcă mersesem foarte puțin), se opri și se așeză pe bordura unui mic havuz secat din mijlocul unui scuar cu un arbore foarte bătrân. Se însera. O lumină galbenă de noiembrie liniștit se zărea în depărtare, mărind parcă, lărgind bulevardul care ducea spre centru și înecînd acest centru în mister, ca și când acolo s~ar fi petrecut cine știe ce... îmi amintii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tot nu primeam (și cum aveam să primesc?), ce rost mai avea întrebarea? "Pot să viu mâine eu răspunsul?" "Bineînțeles!" Ieșii afară rătăcind spre casă, întîrziai ici-colo să privesc un cuplu de îndrăgostiți, sau bătrâni cu fălcile tremurând vegetând prin scuaruri. Așadar, gândii, la deratizare! Și eram stăpânit de o euforie ciudată, parcă jubilatoare. Surâdeam în sinea mea. Bietul Petrică, de care râsesem când îmi vorbise cu atâta patimă despre l'Avenir de l'intelligence! Viziunea lui și a lui Maurras
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ieșeau de peste tot, oamenii căpătaseră vocație de ctitori sau poate doar de maniaci, unde suceai privirea, te lua-n primire un obiect imposibil: capsule, pastile, pietroaie, aripi, mutre de eroi, țepușe, arbuști, poeți, angrenaje. Specii hibride populau acum piețe și scuaruri, vopsite în rugină sau pișate verzui când de-oxizii eșapamentelor, când de găinațul păsărilor: la „Casa Scânteii“, Lenin fusese dat jos și-n locul lui aterizase o rachetă cu două steaguri înfipte-n capac; în Aviatorilor, trântiseră un disc metalic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pișate verzui când de-oxizii eșapamentelor, când de găinațul păsărilor: la „Casa Scânteii“, Lenin fusese dat jos și-n locul lui aterizase o rachetă cu două steaguri înfipte-n capac; în Aviatorilor, trântiseră un disc metalic, ciuruit, pe iarba din scuar (i se zicea când OZN-ul, când aspirina cu găuri, și ruginise imediat); pe Iancului, lângă metrou, aterizase Eroul Necunoscut, cu ranița sovietică, pietrificată, ca buteliile unui scafandru cosmic; lângă „Drept“, Kogălniceanu fusese supraânălțat (se ridica pe-un platou de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pătrundeau acolo. Pereții urcau neîncetat, vegheați de basoreliefuri și statui amenințătoare. Așteptai cu nerăbdare să se termine totul și să ieși undeva; degeaba, distanțele rămâneau aceleași. Trecerile de la o stradă la alta se făceau scurt și strict, aproape militărește. Din scuaruri, pândeau călăreți de bronz, cu săbiile înălțate sfidător. Oriunde mergeai, trebuia să lași capul în jos. La Dom, am dat un ocol pe străduțele negustorilor de antichități și-am ieșit pe Kärtner. Strada principală sclipea de podoabe de Crăciun, candelabre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
corpul său și membrele sale. Nici un astfel de rol specific nu există însă pentru privitorul unui tablou, deși există nevoia generală a mediului de a fi privit. Arhitectura oferă exemple similare scaunului și foarfecii. Nici un portal, nici un pod și nici un scuar nu sunt complete fără utilizatorii acestora. Este totuși adevărat că formele arhitecturale sunt mai puțin direct determinate de contactul cu corpurile umane decât scaunele și foarfecele. În mod corespunzător, funcția lor este mult mai puțin dependentă de judecata artistică. Se
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
terenurile cu vegetație forestieră (pădurea Galata, Breazu, Ciric și Țicău), rezultând un indicator de 20,6 m 2 .locuitor -1 (Grădina Copou, Parcul Expoziției, Parcul Ghica Vodă, Grădina Botanică, spații verzi aferente asociațiilor de proprietari, unităților de învățământ, unităților economice, scuaruri etc.), repartiția pe cartiere fiind neuniformă. Zonele de agrement ale orașului sunt reprezentate de ariile periurbane împădurite, cu o suprafață de 960,5 ha. Se impun măsuri urgente și energice de extindere a spațiilor verzi existente și a centurii verzi
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cedare fie atmosferei sub formă de vapori, fie solului prin fenomenul de percolare a acesteia spre orizonturile mai profunde, constituind un aport important la aprovizionarea pânzelor de apă freatică. Această funcție hidrologică prezintă caracteristici distincte în cazul spațiilor verzi urbane (scuaruri, grădini, acoperișuri verzi) care cu cât vor avea suprafața mai mare cu atât vor reține și vor stoca mai multă apă din precipitații. Se știe faptul că o mare cantitate a apei din precipitații este preluată de sistemul de canalizare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
deasă de vegetație lemnoasă, ce are lățimea de 200-250 m, reduce zgomotul cu 35-45 decibeli, echivalând cu zgomotul sesizat la 2 km față de autostradă, în teren liber, fără obstacole cu efect antifonic. În orașe, plantațiile stradale, plantațiile rare dintre construcții, scuarurile cu suprafață mică reduc foarte puțin zgomotul (cu doar 4-5 decibeli), având un efect nesesizabil. Dar în parcuri sau acolo unde există plantații dese, perimetrale, vizitatorii resimt efectul antifonic al vegetației, prin senzația de liniște, efect maxim în sezonul de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
un prilej de a îngriji cu dragoste plantele sau de a prezenta forme și elemente mai mult sau mai puțin estetice, nici chiar soluția ideală de completare a spațiilor libere dintre construcții. Spațiul exterior, fie că se numește parc, grădină, scuar sau peisaj, fie că este de folosință generală sau limitată, reprezintă o necesitate vitală, o parte integrantă și fundamentală a locuinței omenești. Față de această stare de fapt putem considera peisagismul ca o știință și artă de a orândui natura, mediul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]