664 matches
-
afecta viabilitatea embrionului. Tratamentele termice se bazează pe termosensibilitatea diferită a seminței și a miceliului ciupercii. Astfel, tratamentul cariopselor de grâu și orz pentru Ustilago tritici și U. nuda, se realizează în trei faze: în prima fază cariopsele se mențin scufundate în apă caldă la 28-30oC timp de trei ore, apoi se trec în apă caldă la temperatura de 51-52oC timp de 10 minute. în faza a treia se mențin în apă rece 2-3 minute, după care se usucă (Rădulescu și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
un „Titanic” emblematic, construit În așa fel Încît pare imposibil a se scufunda, dar care nu trebuie să sfideze istoria, autocondamnîndu-se astfel și optînd, Într-o clipă de inconștiență, pentru soarta marilor imperii, veșnice În aparență, dar fragile ca transatlanticul scufundat nu departe de Terra Nova. * O chestiune nu numaidecît controversată, deși a stîrnit mereu dezacorduri, deci discuții, mai mult sau mai puțin justificate, o reprezintă aceea care privește Începutul emigrării române În Lumea Nouă, ritmul și etapele ei, explicațiile acestora
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și în opțiunea pentru un anumit spațiu al proiecției poetice. Tonul este solemn, apropiat incantației. Propunând elogiul lucrurilor simple, primare, poetul crede că poate contura profilul unei lumi conservate în puritatea ei inițială: „De îngeri într-o noapte e luna scufundată/ În ciutură și dusă spre tainicul izvor/ O floare-nveșnicește imaginea-i curată:/ Prin muzici ireale simt rănile cum dor”. Poeziile evocă scene din viața satului românesc, temelor sociale, abordate dintr-o perspectivă livrescă, li se adaugă o doză de
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
și stări de tensiune și spaimă: „Din vâltoarea marelui măcel/ Zvârle moartea grauri de oțel./ Proiectilele rup ceru-n bot/ (De n-aș muri cu poezii cu tot” (Atac în zori). Târziu, după mai bine de două decenii, volumul Soare scufundat (1966) deschide alte experiențe lirice, însă este astfel conceput încât să facă vizibilă încercarea de refacere a punților cu primele vârste ale poetului. Ciclul intitulat programatic Cântece neauzite conține, alături de versuri reluate din vechile plachete sau dintre cele rămase în
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
lumina zilei”. Întoarcerea parțială „la uneltele dintâi” (M. N. Rusu) este vizibilă și în fragmentele mai vechi ale amplului poem autobiografic Între mine omul și voi cartofii, publicat cu substanțiale completări și în volum separat în 1975. Ciclurile noi - Soare scufundat și Pământ așteptat - păstrează amprenta autobiografică. Formula de jurnal liric alcătuit din scurte poeme de notație, cântece, madrigale și crochiuri spontane în ton elegiac este continuat în altă arie tematică: ipostaza poetului ostaș din Întâlnirea cu focul este aproape uitată
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
sens, reprezentative pentru efigia poetului sunt și versurile din Ultima pălărie (1984). SCRIERI: Odihna neagră, cu un portret de M. H. Maxy, București, 1936; Muntele ascuns, Iași, 1938; Întâlnirea cu focul, cu un portret de Eugen Drăguțescu, București, 1944; Soare scufundat, București, 1966; Până unde pot muri, București, 1969; Involucru, București, 1970; Între mine omul și voi cartofii, București, 1975; Așa i-a fost dat Romei, București, 1976; Colivia cu lacrimi, București, 1979; Ultima pălărie, București, 1984. Repere bibliografice: Vasile Spiridonică
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
și postfață G. Gheorghiță, 1979. Traduceri: H. Ibsen, Peer Gynt, București, 1925, Casa cu păpuși (Nora), pref. Vera Călin, București, 1957, Pretendenții coroanei (Os domnesc), București, 1958; Carmen Sylva, Poezii, București, cu desene de Rodica Maniu, 1936; Gerhart Hauptmann, Clopotul scufundat, București, 1939; A.S. Pușkin, Basme, București, 1953; Katona József, Bánk Bán, București, 1953; Balade populare ruse, pref. Fl. Caloianu, București, 1954; Molière, Nechibzuitul sau Boroboațele, în Molière, Opere, I, București, 1955; M.I. Lermontov, Cântecul despre țarul Ivan Vasilievici, despre tânărul
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
o femeie cînd aceasta este Întinsă pe masa mea pot vedea oricare din multele variații ale modului În care circulă energiile ei. Emoțiile apar În energii, iar diferitele feluri de emoții se manifestă diferit. La depresie energiile pot apărea ca scufundate; la panică, pot părea că se ridică, uneori dînd impresia că ar vrea să explodeze. Dacă femeia este extenuată sau bolnavă ar putea apărea energia meridianului circulînd invers, chakrele (vîrtejuri de energie) abia Învîrtindu-se sau poate toată energia va fi
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
dat din care să decojim tehnica delirului, ca apoi să Îi invit pe participanți să imite acel poem. La ultima ședință le-am spus: „Acum aveți submarinul scufundat În dumneavoastră - căci le-am predat imaginea poemului delirant ca un submarin scufundat -, vă rog să scoateți la suprafață acest submarin personal care există În fiecare, cu căpitan și echipaj plutind Înecați acolo, folosind o tehnică a delirului; nu vă dau temă, nu vă dau număr de versuri, aveți o oră la dispoziție
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ontologic, ci punctul de pornire este viața, este ceea ce spunea Marius. Deci viața are acea consistență proteică ce te pune În situație, care Îți lasă un anumit indicibil, Îl lași cu voie să fie. Ruxandra Cesereanu: Poate că metafora submarinului scufundat s-ar potrivi și aici și acum, În această discuție. Sanda Cordoș: Eu mai am niște Întrebări mititele. La un moment dat, Corin, distingi, chiar dacă nu cu termeni atât de simplificatori cum fac eu acum, Între anarhetip și arhetip spunând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Werner Bossert, Poezii, București, 1965; Leonardo Sciascia, Codicele egiptean, pref. trad., București, 1966; Ruben Darío, Versuri alese, București, 1967; Poezia germană modernă de la Stefan George la Enzensberger, II, îngr. și pref. Petre Stoica, București, 1967 (în colaborare); Gerhardt Hauptmann, Clopotul scufundat, în Gerhardt Hauptmann, Teatru, II, București, 1968; Giovanni Papini, Un om sfârșit, pref. Edgar Papu, București, 1969; Sunete fundamentale, București, 1970 (în colaborare cu Virgil Nemoianu și Toma Pavel); Pierre Emmanuel, Poeme, București, 1971 (în colaborare cu Ion Caraion); Dante
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
ceea ce sporea utilitatea listei de coduri. Atât înaintea Primului Război Mondial, cât și în timpul acestuia, Marile Puteri ale Europei dețineau birouri speciale unde se decriptau mesajele militare și diplomatice străine. De exemplu, la începutul Primului Război Mondial englezii au obținut (de pe navele capturate sau scufundate) copii ale principalelor liste de coduri maritime germane. Germanii au luat măsuri suplimentare de siguranță, criptând mesajele deja codate; cu toate acestea, britanicii au reușit să le descifreze 3. Totuși, cel mai important succes criptanalitic englez l-a reprezentat descifrarea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
teatre de profesioniști sau amatori. Răpus înainte de vreme de o boală de inimă severă, S. nu a apucat să își vadă scrierile tipărite decât parțial, ele fiind adunate postum, prin grija soției sale, regizoarea Sorana Coroamă-Stanca, în masivele tomuri Timp scufundat (1981) și Un ceas de hârtie (1984). Prin apartenența la „generația pierdută și regăsită” (Cornel Regman) a celui de-al doilea val al Cercului Literar de la Sibiu, creația lui S. apare astăzi ca o restituire, datorată publicării oarecum întâmplătoare a
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Hurmuzul jupâniței, București, 1968; Pentr-un hoț de împărat, București, 1968; Cenușăreasa, Oradea, 1969; Gri-ru-gri, București, 1970; Balade, București, 1971; Itinerar dacic, București, 1972; O sălbatică floare, București, 1976; Strada care urcă la cer, postfață Nicolae Balotă, București, 1977; Timp scufundat, îngr. Sorana Coroamă-Stanca și Mariana Vartic, pref. Ion Vartic, București, 1981; ed. București, 1999; Un ceas de hârtie, îngr. Sorana Coroamă-Stanca și Doina Uricariu, pref. Doina Uricariu, București, 1984; ed. București, 1999. Repere bibliografice: Radu Enescu, „Roata cu șapte spițe
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Regman, Explorări, 302-308; Cornel Ungureanu, „Strada care urcă la cer”, O, 1978, 5; Monica Lazăr, „Strada care urcă la cer”, CRC, 1978, 7; Doinaș, Lectura, 175-181; Felea, Aspecte, II, 20-27; Cornel Regman, „Timp scufundat”, VR, 1981, 9; Nicolae Balotă, Timp scufundat și revelat, RL, 1981, 39; Doina Uricariu, Utopia lui Dominic Stanca, RL, 1981, 45; Vartic, Modelul, 152-163; Ion Lungu, O carte reprezentativă, ST, 1982, 5; Gheorghe Tomozei, Un mare scriitor - Dominic Stanca, F, 1983, 10; Valentin Tașcu, „Un ceas de
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
se înălța zveltă, tenace și îmbrăcată în negru. Între corpolenții cu părul sur se număra un fost căpitan de rangul doi și comandant al torpilorului T36, al cărui echipaj salvase câteva sute de naufragiați, și un ofițer supraviețuitor al navei scufundate. Dar cea mai vie amintire i-o păstraseră mamei membrii echipajului de pe torpilorul Leul. Mi se părea că toți acei domni o așteptaseră doar pe mama. Au înconjurat-o, ea se purta abuziv feciorelnic, iar ei nu se mai dezlipeau
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
cartea sa. I-au mai tăiat din expunere. Mulți dintre ascultători l-au considerat de-acum încolo rusofil. Pentru ei războiul nu încetase niciodată. Pentru ei rusul era Ivan, iar cele trei torpile - armele crimei. Dar pentru Vladimir Kurocikin nava scufundată, anonimă din punctul său de vedere, a fost plină de naziști care îi atacaseră patria, iar retrăgându-se nu lăsaseră în urma lor decât pământul ars. Abia de la Heinz Schön aflase că, în urma torpilării, peste patru mii de copii s-au
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
o imagine clară a dușmanului.... 1) Nava Wilhelm Gustloff, declanșatoare a conflictului nuvelei, a fost construită, ca vas de croazieră, pentru organizația nazistă Energie-prin-Bucurie, transformată apoi în transportor de trupe și navă-lazaret în timpul celui de-al doilea război mondial și scufundată, în cele din urmă, de un submarin rusesc, ca transportor de refugiați, la sfârșitul războiului. 2) Este vorba despre întâlnirea supraviețuitorilor de pe nava Gustloff, care a avut loc în localitatea balneară Damp, după reunificarea Germaniei. 3) Cartea lui Heinz Schön
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
câneparilor (1954), tradusă în engleză și difuzată la BBC în 1959. Urmează romanul Ionica (1961), apoi culegerea de povestiri Gâze, flori și mulți copii (1963), în care se regăsește și textul de debut, alte câteva volume de aceeași factură - Templul scufundat (1964), Două balade ale vântului de miazăzi (1970), Miraculoasele întâlniri (1973), Poveștile vântului (1979, premiat cu Trofeul Micului Cititor). Are și reușite versiuni din literatura universală pentru cei mici, unde sensibilitatea traducătoarei și o delicată pătrundere în inefabilul copilăriei conferă
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
1987 cu Diploma de onoare a Universității Cultural-Științifice din București, iar în 2002 cu Premiul de Excelență „Brâncuși”, oferit de Primăria Municipiului Târgu Jiu. SCRIERI: Cuibul câneparilor, București, 1954; Ionica, București, 1961; Gâze, flori și mulți copii, București, 1963; Templul scufundat, București, 1964; Două balade ale vântului de miazăzi, București, 1970; Miraculoasele întâlniri, București, 1973; Poveștile vântului, București, 1979; Brâncuși, București, 1981; Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși, București, 1984; Brâncuși - frumos și har, Târgu Jiu, 1997; Brâncuși - rugăciune pentru
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
despletind verdele insolit al câmpiei”. Continuând mesajul cărților anterioare, Improvizații pe cifraj armonic (1998) stăruie asupra forței de comunicare și asupra capacității de a transfigura care textualizează lumea înconjurătoare („cândva vom fi texte vii/ într-un stomac orbitor de oraș scufundat/ exact în cuvântul oraș”). În erotica lui S. ființa iubită se poate confunda cu poemul, portretul ei fiind produsul unui amalgam insolit: „era un infern de inocențe/ și-i auzeam chipul cum își descarcă umbra/ în miriadele/ de blițuri senzitive
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
în colaborare), București, 1982; Anton Holban și personajul ca actor, București, 1983; Dacoromania. Indice bibliografic comentat (în colaborare), București, 1983; O lume fără mine, București, 1991; Recviem la ghișeu, București, 1999; Prăpastia de hârtie, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Dominic Stanca, Timp scufundat, pref. Ion Vartic, București, 1981 (în colaborare cu Sorana Coroamă-Stanca); Sandra Cotovu, Vijelie, pref. edit., București, 1985; Emil Cioran, Revelațiile durerii, pref. Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca, 1990 (în colaborare cu Aurel Sasu); Eugen Ionescu, Eu, Cluj-Napoca, 1990, Război cu toată lumea
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Tudor Vianu, Corespondență, introd. edit., București, 1970, Întregul și fragmentul. Pagini inedite, restituiri, tr. și pref. edit., București, 1997; Carol Ardeleanu, Diplomatul, tăbăcarul și actrița, pref. edit., București, 1972; F. Aderca, Domnișoara din str. Neptun. Orașele scufundate. Copilul cu vioara. Scurt roman al unui ogar, pref. edit., București, 1982, Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor. Revolte, pref. edit., București, 1987, Zeul iubirii (Țapul). Femeia cu carnea albă. Nuvele, pref. edit., București, 1993; Scriitori români peregrini (Traiectorii literare în
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Rusia, Uzbekistan (Călătorii, 1967), popularizează producția autohtonă de vinuri (Țara vinurilor, 1961) sau prezintă obiective turistice (Mănăstirea Neamț, 1969, cu versiuni în germană, engleză, franceză). Textele nu au calități literare deosebite, ilustrând fidel directivele ideologice ale epocii. Reportajele din Catedrala scufundată (1968) îmbină notațiile asupra locurilor vizitate cu observații muzicale, artistice, într-un stil facil, de vulgarizare, departe de modelele consacrate ale genului. SCRIERI: După alungarea faraonilor, București, 1957; Însemnări din țara nouă, București, 1959; Țara vinurilor, București, 1961; Bacchus în
PRISNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289026_a_290355]
-
de vulgarizare, departe de modelele consacrate ale genului. SCRIERI: După alungarea faraonilor, București, 1957; Însemnări din țara nouă, București, 1959; Țara vinurilor, București, 1961; Bacchus în România, București, 1964; Și noaptea credeau în lumină, București, 1964; Călătorii, București, 1967; Catedrala scufundată, București, 1968; Mănăstirea Neamț, București, 1969. Repere bibliografice: Virgil Bârlădeanu, „Și noaptea credeau în lumină”, „Presa noastră”, 1965, 1; I. Al. Barbu, „Și noaptea credeau în lumină”, TR, 1965, 4; Gheorghe Anca, „Călătorii”, LCF, 1967, 28; Lucian Dumbravă, „Călătorii”, IL
PRISNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289026_a_290355]