576 matches
-
lor picturala, ce pune în valoare intențiile acestui proiect al carui final va trebui să ajungă la obiectul tridimensional. Tot ansamblul are un caracter scenografic: Ana Ilfoveanu a știut să-și adapteze foarte bine stilul ideii de spectacol, de viziune sculpturala în reprezentarea măștilor. Elementele cu care ea operează sunt cele știute: desenul puternic, expresia hieratica a personajelor, o anume irealitate a prezentei lor fizice este acum transferată elementului concret, perceptibil, acestor personaje-măști. Ele sunt obiecte reale, palpabile și acest lucru
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof. Aurel Pop din Tg. Mureș, ornamentate sculptural cu viță-de-vie, îngeri și frunze de acant stilizate. Un lucru inedit este și prezența în Catedrală a unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul la care se roagă credincioșii. Icoana a fost adusă din București, la începutul secolului al XX
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
până la genunchi, purtată fără pantaloni, deoarece aceștia erau considerați un obiect de îmbrăcăminte al barbarilor. Scriitorul roman Gellius scria că primele tunici nu aveau mâneci, iar pe cele cu mânecă lungă le considerau ridicole. Cea mai mare parte a evidențelor sculpturale sunt cuprinse între domnia lui Tiberius și cea a lui Hadrian. Tunica militară era asemănătoare cu cea civilă și a rămas îmbrăcămintea obișnuită a soldaților romani până la începutul secolului III d.H. Aceasta era, de obicei, strânsă cu o centură care
Îmbrăcămintea în armata romană () [Corola-website/Science/321453_a_322782]
-
boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți cu fâșii curbe în plan octogonal în naos și altar. Ancadramentul ușii de la intrare este împodobit cu un brâu încrustat, neterminat, iar catapeteasma realizată de către Ion Zugravul de la Răpciuni, etalează în ornamentica sculpturală o îmbinare de motive populare specifice Văii Bistriței.
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
pictorul Quentin Metsys. În Franța se străduise probabil, fără succes, să ajungă în serviciile regelui François I.. Ca demonstrație a artei sale pentru curtea franceză s-au păstrat desenul Jeannei de Boulogne și cel al ducelui de Berry (după opere sculpturale). În anul 1526 întreprinde prima călătorie în Anglia, unde sosește cu o scrisoare de recomandație din partea lui Erasmus pentru cancelarul Thomas Morus, membru al Consiliului Regal. În timpul șederii la Londra, Holbein pictează aproape cu exclusivitate portrete, printre altele cel al
Hans Holbein cel Tânăr () [Corola-website/Science/301010_a_302339]
-
sala de festivități, precum și o sală de mic dejun pentru împăratul Franz Joseph. Sala de mese a fost utilizată până la sfârșitul monarhiei, acolo funcționând astăzi o cafenea, iar pe acoperiș aflându-se o platformă de observație a Vienei. Ornamentele decorative sculpturale ale glorietei au fost realizate de faimosul sculptor Johann Baptist Hagenauer din Salzburg. Glorietă a fost grav avariată de bombardamentele din al doilea război mondial, dar a restaurată deja în 1947 și apoi iarăși în 1995. În perioada 1790-1910, Glorietă
Glorieta de la Schönbrunn () [Corola-website/Science/328596_a_329925]
-
zile pentru a transporta statuia în piața "Signoria" din centrul Florenței. În anul 1873, pentru a-l proteja de intemperii, originalul va fi mutat în interiorul Muzeului Academiei de Belle-Arte, locul lui din piață fiind ocupat de o copie. Alte opere sculpturale ale lui Michelangelo sunt "Moise" (în biserica "San Pietro in Vincoli", Roma), "Sclav înlănțuit" și "Sclav murind" (prevăzuți pentru mausoleul papei Iuliu al II-lea, în prezent în Muzeul Luvru di Paris), grupul statuar "Ziua" și "Noaptea", "Amurgul" și "Aurora
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
numele de "Madonna Doni" sau "Tondo Doni" ("Tondo" în limba italiană derivă din "rotondo", însemnând rotund). Un "tondo" este pictat în cerc, pe lemn fixat într-o ramă sculptată. În tabloul lui Michelangelo, membrii Sfintei Familii sunt tratați în manieră sculpturală și se diferențiază în mod clar de celelalte personaje care populează fundalul, unde siluetele sunt realizate mai puțin plastic și culorile sunt estompate. Artistul conferă tabloului trăsături specifice artei antice, revoluționând iconografia respectivei scene religioase tradiționale. Raportarea la antichitate este
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
de compoziții monumental-decorative: "Pământ" (1975), "Tutunăreasă" (1981) ș.a. În 1962 este primită în rândurile Uniunii artiștilor plastici din U.R.S.S. Anul 1998 îi aduce premiul pentru merite deosebite întru prosperarea artelor plastice din Republica Moldova „U.A.P.”. În 2000 realizează ciclul sculptural „Oglinzi”.
Alexandra Picunov () [Corola-website/Science/314819_a_316148]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Blejești, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 7321 al erei bizantine, anii 1812-1813 ai erei noastre, și refăcută în 1883. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la intrare și icoanele vechi rămase în inventarul bisericii. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune și prezintă o tehnica mixtă, în cheotori și în căței. Structura altarului este parțial protejată cu blăni de lemn verticale de pe la
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
-o, a ajuns la "Bartlett School of Architecture " din Londra unde, sub influența lui "Peter Cook", și-a finalizat studiile de arhitectură. Una din caracteristicile cele mai remarcabile ale începutului lui Cătălin ca arhitect, este evoluția rapidă a abordării sale sculpturale. În 1990, poezia să arhitecturală i-a adus posibilitatea de a studia sub îndrumarea lui Peter Cook și a invitaților săi - Zaha Hadid, Daniel Lieberskind și Lebbeus Woods - la The Bartlett School of Architecture din Londra. Comparând lucrările lui Cătălin
Cătălin Dragomir () [Corola-website/Science/312039_a_313368]
-
român Nicolae Iorga. 4. În punctul „Valea Caselor“ s-au descoperit piese ornamentale din bronz (?) și o fibulă romană. 5. La 5 km de sat, pe un câmp cu ruine numit „Biserica Albă“, s-au observat resturi de ziduri, elemente sculpturale și ceramică romană. 6. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului mai provin: două monede grecești de bronz din perioada Traian și, respectiv, Antoninus Pius, două tuburi din lut de la un apeduct, fragmente de terra sigillata și un fragment dintr-o
Răhău, Alba () [Corola-website/Science/300267_a_301596]
-
I. V. Stalin, (fostul "Parc Național Regele Carol al II-lea" și actualul parc Herăstrău), cu vedere spre "Piața Generalissim I. V. Stalin" (fostă „Adolf Hitler“), în prezent Piața Charles de Gaulle. Pentru amplasarea statuii, a fost necesară distrugerea ansamblului sculptural Fântâna Modura, realizat în 1939 de sculptorul Constantin Baraschi. Dimitrie Demu a cerut pentru lucrare o sumă imensă, 50 de milioane de lei, sperând să primească măcar o treime din ei. A foast uimit că i s-a acceptat cererea
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
se scurg „precum albușuri de ou“, carnea femeii este un arc voltaic); de la ermeticii solemni și muzicali, tânărul Miron Radu Paraschivescu deprinde gustul pentru tăcerile verticale, luminile vesperale, taie articulațiile dintre versuri și trece ideile prin marmora unui poem rece, sculptural» (SSra, I, 14). După ciclul «Primele», poetul nu așază "Cântice țigănești" (1941), cum s-ar fi așteptat istoricul literar, ci "Declarația patetică" (1960), deoarece poemele de sub acest titlu «au fost scrise între anii 1934 și 1948)» (PScr, I, 41); „această
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
lui G. C. Cantacuzino, caracterizat ca fiind "neprețuitul fruntaș liberal, fost ministru de finanțe și întemeietor al ziarului „Voința Națională”, unul din luptătorii neuitați al partidului național-liberal, a cărui amintire rămas-a neștearsă și eternă în inimile tuturor Românilor": Ansamblul sculptural este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2283, , cu denumirea (eronată) "Monumentul lui Gh. Gr. Cantacuzino".
Monumentul lui G. C. Cantacuzino () [Corola-website/Science/327394_a_328723]
-
s-a înlocuit cu țiglă, iar arcadele foișorului scund al turnului-clopotniță, prevăzut cu o fleșă zveltă, învelită cu tablă, au fost înfundate cu scânduri. Sub stratul de tencuială interioară și exterioară, aplicat cu același prilej, se pot ascunde bogate ornamente sculpturale și fragmente ale unui vechi decor iconografic degradat; reparat în anii 2001-2003, lăcașul a fost repictat în perioada 2003-2004, în tehnica “tempera grasă”, de Emil Goțiu din Ilia. Execuția registrului icoanelor împărătești, asociată cu ampla renovare din 1802 (tradiția locală
Biserica de lemn din Sârbi, Hunedoara () [Corola-website/Science/317231_a_318560]
-
de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard și de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeș, pe lângă panourile votive, mormintele ctitorilor și tâmplă făcută din marmură, bronz aurit și onix, pe lângă icoanele ei lucrate în mozaic, atrage atenția, ca o excepțională realizare sculpturală, grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentând pe cei 12 Sfinți Apostoli; aceste coloane dau cu adevărat o impresie de viu și mers aievea. Din ancadramentul lor central - ținând loc de despărțire între partea de la intrare și sanctuarul bisericii
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
suprafață a clădirii. Din hol pornesc două coridoare cu saloane adiacente. Scara exterioară dublă monumentală între grădini și palat, care duce către primul etaj, este decorată cu sculpturi realizate de Johann Georg și Paul Heermann din Dresda (după 1685). Decorațiunile sculpturale ale scării prezintă lupta titanilor cu zeii antici și alegorii ale zilelor, anotimpurilor și continentelor lumii. Scenele antice au influențat, probabil, numele de Troja, care a fost atribuit apoi întregii zone ce se numea inițial " Zadní ". Autorii decorațiunilor palatului au
Palatul Troja () [Corola-website/Science/336176_a_337505]
-
rang social. Acest fapt este demonstrat și de portretul dogelui Leonardo Loredan, unul dintre cele mai reușite portrete ale lui Bellini, în care artistul îl prezintă extrem de concentrat și într-o poziție solemnă. Personajul este pictat ca bust în stil sculptural, inspirat de operele lui Donatello și de creațiile sculptorilor din Roma. Pictura "Buna Vestire" ("Vergine Annunziata", cca. 1500), compusă din două fragmente simetrice, a fost destinată bisericii "Santa Maria dei Miracoli" din Veneția pentru un diptic. Pentru a armoniza pictura
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
bizantina românească constituie totuși principala sursă de Inspirație a artistului. Limbajul materiei este în centrul preocupărilor artistului; lucrările prezintă în majoritatea lor o structură tridimensională. Straturile suprapuse de pictură în culori atenuate dau lucrărilor sale o structură în relief, aproape sculpturala. La ora la care arta contemporană tinde să facă din provocare un sistem creativ, Râmniceanu alege spiritualitatea în arta. Artistul definește această căutare că un drum inițiatic spre figură arhetipala a „omului universal”, întruchipare contemporană a omului de la Renaștere. Văzută
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
evacuat pentru tratament la Spitalul militar din Irkutsk, unde lucrează în calitate de sculptor (1943-1944). Creează cu acest prilej ciclul compozițional "Moldova în flăcări", expus la Irkutsk. Revine la Chișinău unde pe parcursul anilor creează o galerie întreagă de portrete, monumente și compoziții sculpturale. Până în anul 1951 a lucrat ca șef al administrației Comisiei artistice din RSSM. Între anii 1951-1953 a făcut parte din grupul de sculptori care a lucrat la realizarea monumentalei statui a lui Stalin pentru Canalul Volga-Don. Imediat după revenirea la
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
colaborare cu alți sculptori și arhitecți (K. Kitaika, I. Perșudcev și A. Posjado), inspirându-se de la celebra statuie ecvestră renascentistă a condotierului Coleoni, realizată de celebrul sculptor Verrochio la Veneția. Începând din anul 1957 a realizat o galerie de portrete sculpturale, reprezentând oameni de cultură din Moldova: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Dimitrie Cantemir, Miron Costin, A. Sciușev, Oleg Dain, ale căror busturi urmau a fi amplasate în Parcul Pușkin, care s-a deschis în anul următor. În
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
inspirată de eroul din folclorul moldovenesc "Strâmbă Lemne" (aflat din anul 1945 la Ambasada Rusiei din Luxemburg), a fost utilizată de către Tsekhanovici și Novak pentru stema oficială a orașului Bălți, din perioada sovietică. El a creat o galerie de portrete sculpturale - Mihai Eminescu, A.Șciusev, O.Dayn. În anii '60-'70 creează tripticuri monumentale, printre care se distinge "Părinții și copiii" (Deșteptarea, Răscoala și Tinerețe - dispărut, ca urmare a reamenajării Parcului Catedralei, la începutul anilor'90?). Este autorul portretelor lui A
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
existența umană inevitabil limitată dar și ca duh al ordinii cosmice. Într-un anume fel, dialectica ontologica se spiritualizează prin însuși faptul ființării. În expresie plastică, mai important ne apare însă faptul că Marcel Guguianu acorda privilegii realtiilor dintre volumul sculptural și lumină. Artistul își gestionează identitatea, înglobând în substanță ei, succesivele lecții ale tradiției sculpturale românești și nu evita sporirile aduse artei sculpturii în succesivele sinteze propuse de artă modernă. Modelele artistice ale secolului al XX-lea l-au marcat
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
dialectica ontologica se spiritualizează prin însuși faptul ființării. În expresie plastică, mai important ne apare însă faptul că Marcel Guguianu acorda privilegii realtiilor dintre volumul sculptural și lumină. Artistul își gestionează identitatea, înglobând în substanță ei, succesivele lecții ale tradiției sculpturale românești și nu evita sporirile aduse artei sculpturii în succesivele sinteze propuse de artă modernă. Modelele artistice ale secolului al XX-lea l-au marcat în sensul în care a reușit să se despovăreze de ele după ce le-a identificat
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]