432 matches
-
Acasa > Strofe > Delicatete > MI-I IARNA SEARBĂDĂ Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-i iarna searbădă Mi-i iarna grea și searbădă, Doar timpul primenește câte-o rază. Gândurile doru - mi toacă Eu, te doresc ca pe-o oază ! Aș cere timpului de-a vrea Să-mi dea în dar doar al tău chip, L-aș
MI-I IARNA SEARBĂDĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371843_a_373172]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > MI-I IARNA SEARBĂDĂ Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-i iarna searbădă Mi-i iarna grea și searbădă, Doar timpul primenește câte-o rază. Gândurile doru - mi toacă Eu, te doresc ca pe-o oază ! Aș cere timpului de-a vrea Să-mi dea în dar doar al tău chip, L-aș fereca, l-aș mângâia La-ș păstra
MI-I IARNA SEARBĂDĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371843_a_373172]
-
fereca, l-aș mângâia La-ș păstra pentru iubit ! Te-aș îmbrăca în frunze poleite Scăldându-te în liniștiri astrale, Picta-voi cu lumina mea fierbinte, Ochii tăi. Chipul și o sărutare. Cu mâinile mele mirate Te-aș duce în iarna searbădă; Sărutări îngenunchiate Să-mi ningi pe chip, cu zăpadă ! Referință Bibliografică: Mi-i iarna searbădă / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1425, Anul IV, 25 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile
MI-I IARNA SEARBĂDĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371843_a_373172]
-
-te în liniștiri astrale, Picta-voi cu lumina mea fierbinte, Ochii tăi. Chipul și o sărutare. Cu mâinile mele mirate Te-aș duce în iarna searbădă; Sărutări îngenunchiate Să-mi ningi pe chip, cu zăpadă ! Referință Bibliografică: Mi-i iarna searbădă / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1425, Anul IV, 25 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MI-I IARNA SEARBĂDĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371843_a_373172]
-
de-a fii-n buzunare! Două feraze, trei minciuni, pentru naivii români, e o tactică formală ce-i sporește socoteală! Când contul de plevă-i golit, să îl facă burdușit de o grămadă de lei, euroi și dolărei! Cu discurs elaborat, searbăd și sofisticat, se înarmează la drum, să convingă omul bun, că-n conștiință-i curat și că merită votat! Omul de bună credință, singur semnează sentință ce îi omoară sperața și-i împovărează viața! © Maria Filipoiu 23.11.2014 Referință
,,DEZBINĂ ȘI STĂPÂNEȘTE! -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372024_a_373353]
-
multiple nu este cel mai bun pentru societate. S-a dovedit în nenumărate situații că el devine un generator de confuzie și atitudine violentă (în sfera limbajului etc.). Faptul că Hx ≠ Hy nu ne plasează deloc în zona unei matematici serbezi, așa cum pare doar la prima vedere, tocmai pentru că această inegalitate semnifică un principiu deloc propice pe tărâm comunicațional interuman, anume acela că înfățișarea concretă a realității nu are de-a face cu seria de coordonate ale mesajului conturat, ea, realitatea
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
așteaptă cuminți și tăcute între pagini ca privirea noastră să le dea viață și glas, trezindu-le din vrajă... Ce-ar fi ele fără noi, dar, mai ales, ce-am fi noi fără ele? Fără cuvinte, pagini, lecturi? Am fi serbezi și vlăguiți ca o plantă crescută în întuneric... Cuvântul înseamnă viață, citindu-l sau rostindu-l trezim energii nebănuite, creatoare. Să citim deci, mintea, sufletul, imaginația noastră, sensibilitatea, au nevoie de hrană și nu de una oarecare, ci pură, eterică
PRIETENA NOASTRA, CARTEA! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345002_a_346331]
-
orbită la pândă cu harul lui și iertarea-i blândă. sunt mai străine dorurile-n vis, mai calpe sufletele ni-s, tot mai departe trena ta suavă, tot mai aproape viața de otravă, degeaba dezgropăm noi la cuvinte cuvântul este searbăd și ne minte... iarnă frumoasă, hofmmaniană, lasă-mă să visez pe argint de fulgi, cad catedralele în albul meu pur, se-aud de neunde divinele rugi, ce dor l-a ucis pe orpheu, curg avalanșe pe munții cărunți, doarme și
ORPHEU N-A MURIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347334_a_348663]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Ganduri > LA PESCUIT Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 890 din 08 iunie 2013 Toate Articolele Autorului O viață searbădă, fără țintă, cu un cotidian nefiresc, plin de certuri și bătăi. Matilda, cea mai mică dintre frați, trăia coșmarul copilăriei ei. Se întâmpla aproape în fiece seară ca tatăl ei, electrician la Administrația Fluvială a Dunării de Jos, să vină
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
trece Dana, imediat după ce bărbatul plecase din cafenea. „Simțea o sfârșeală în proprii mușchi ai mâinii și și-ar fi dorit ca în acel moment să fie undeva departe, să arunce cartea aceea de vizită și să-și continue viața searbădă și banală de până atunci. Intuia, știa, ghicea că acesta este doar începutul, că ceva în viața ei se va schimba și că avea să-și continue drumul pe o altă cărare decât cea la care se gândise până atunci
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346436_a_347765]
-
cale rulantă, autostrada, se întâlnesc și se ciocnesc marile spirite, destine și idei, în timp ce pe bordură marșează, se scurtcicuitează sau se petrec valeții proscriși și confuzi ai clipelor ratate, ideilor tâmpe. Aici, rar câte-o idee mai potențează banalul, pana searbădă lâncezește și stăruie în absență, prezența reflecției profunde și așezate este înlocuită de chilipirul pripelii, de presiunea zvonului contravențional sau adulterin, de teroarea posibilei abjecții, de altercația circumscrisă radio-șanțului. La fiecare întâmplare, în spate, se află o insignifiantă povestire, o
JURNAL DE GÂNDURI ZDRENŢUITE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348244_a_349573]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > FLUX ASTRAL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Flux astral Adrianei, Cuvintele-mi serbede și reci, Tăcere pe pustiile poteci, Doar pasul meu se deapănă stingher, Ecoul stins sub cenușiul cer. Prezentul incolor și inodor Precum înfățișarea tuturor, Iar ușile-nțelegerii se-nchid Cum sunetul nu se propagă-n vid. Privesc uimit, abisul îl
FLUX ASTRAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348432_a_349761]
-
ceas de taină-al fluxului astral, Pe axul nevăzut, val după val Ca o visare adieri de vânt, La ceasul îniernării-cântec sfânt. Ecoul stins sub cenușiul cer, Doar pasul meu se deapănă stingher, Tăcere pe pustiile poteci, Cuvintele-mi sunt serbede și reci. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Flux astral / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FLUX ASTRAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348432_a_349761]
-
tristă și degradată pe cât pare de exuberantă și înflorită, e mult deplasată de pe orbitele estetice ale melosului cald al romanței, nu o dată influențând calitatea spectacolului de intenții opulente cu un gen gros și variabil de zgomot și dezordine scenică! Față de searbăda speranță că spectacolul muzical de altădată mai poate avea viață în fața asalturilor profanatorii ale spectacolului validat de o categorie de public mulțumit cu arta inferioară, romanța are răspuns invariabil. Muzica de mătase a romanței e urzită în brocarte sufletești, cu
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
într-un oraș în care fierbe la cazan poșirca politică și fierbe, și iar fierbe, iar pe scriitorii însetați de poșircă asta îi interesează mai cu seamă, mulți dintre ei chiar neștiind altceva, mai scriu zeflemitorii câte-o critică fadă, searbădă și insipidă, căci nu e nimic în lume și în cer la care ei să nu găsească nod în papură! Istoria Bacăului nu se scrie cu acestea. Ceea ce se întâmplă în acest început de august al lui 2015, la Bacău
WOODSTOCK-UL UNIVERSULUI TEATRAL ROMÂNESC. BACĂU, ESPLANADA FESTIVALULUI „THEATERSTOCK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372103_a_373432]
-
structuralmente”. În felul acesta, cartea de față dobândește și un caracter eseistic. De multe ori, scriitorul combină două elemente, fie antagonice, fie complementare și le găsește corespondentul fiecăruia, într-o formulare fericită și logică: “Dragostea fără suferință, fără zbucium, este searbădă și fadă ca azima fără sare. Acest fel de iubire nu lasă decât amintiri banale, amintiri mici”; Minciuna este adesea un fel de omagiu adus adevărului. Cu cât va fi ea mai neagră, cu atât adevărul va părea mai alb
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
unei cortine de colb, care îl făcea intangibil și inutil, de parcă nu mai valora nimic, iar viitorul se prefăcuse într-un cuvânt gol, neavând nicio proiecție reală, în absența lui Ovidiu. Era o senzație stranie, simțindu-mă blocată în prezentul searbăd al clipelor amare din care se hrănea nefericirea mea. Citește mai mult Capitoul 4Trecuse de mult ora prânzului și odată cu ea, îmi trecuse și pofta de mâncare. Rămăsesem pironita în fața calculatorului, cu mintea la Ovidiu, fiind incapabilă să întreprind ceva
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
unei cortine de colb, care îl făcea intangibil și inutil, de parcă nu mai valora nimic, iar viitorul se prefăcuse într-un cuvânt gol, neavând nicio proiecție reală, în absența lui Ovidiu. Era o senzație stranie, simțindu-mă blocată în prezentul searbăd al clipelor amare din care se hrănea nefericirea mea.... VI. WEEKEND GRATIS - ROMÂN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3, de Dorina Georgescu, publicat în Ediția nr. 2215 din 23 ianuarie 2017. Capitolul 3 M-am trezit sâmbătă devreme, dar bine dispusă
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
unei cortine de colb, care îl făcea intangibil și inutil, de parcă nu mai valora nimic, iar viitorul se prefăcuse într-un cuvânt gol, neavând nicio proiecție reală, în absența lui Ovidiu. Era o senzație stranie, simțindu-mă blocată în prezentul searbăd al clipelor amare din care se hrănea nefericirea mea. După câteva minute, epuizată de o suferință nefirească, m-am ridicat de pe scaun fără un scop anume, mânată de dorința de a schimba ceva, fie doar poziția corpului, ca și când această acțiune
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
Iar înmulțirea este un polen, ca dar de suflet mult prea tandru dăruit, De vânt, pe creangă pomilor cu albe flori, în infinit, Că muzica nu-și are sensul, că muzica nici nu există În lumea fără de iubire, o lume searbăda și mult prea tristă, Că nici viteza vie a luminii și chiar nici legile ce țin de gravitație, Nu ne vor ajuta în veci să înțelegem divina-ne creație Și chiar dacă atomul elementului nociv radioactiv, Ne-nvața-n dragoste, noțiunea
LECȚIA DE IUBIRE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369185_a_370514]
-
splendide descrieri ale naturii și cele mai fermecătoare și mai naive trăsături ale iubirii și ale nevinovăției, precum și multe lucruri grandioase și nobile, dar, în ceea ce privește semnificațiile generale fundamentale, acestea, invers, rămîn totuși mereu de natură cu totul sensibilă; cele mai serbede elemente stau alături de ceea ce e suprem, precizia este distrusă, sublimul este simplă lipsă de limită, iar ceea ce aparține mitului merge în bună parte numai pînă la fantasticul unei imaginații neîncetat căutătoare și al unui talent de plăsmuire lipsit de înțelepciune
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Vestul". Noica cere explicații Vestului în prefața lucrării sale Modelul cultural european, publicată în 1986-1987 sub formă de eseuri apărute în revistele Ramuri, România literară și Viața Românească. Filosoful român se teme că occidentalii favorizează "o societate în care surîsul searbăd, politețea și salutul amabil cu mîna vor fi singura măsură a civilizației noastre o civilizație a bye-bye-ului (the Bye-Bye society)". Noica putea să nu deranjeze, ba mai mult, să întărească argumentele provincialismului protocronist, dar calitatea exigenței sale intelectuale, indiferent de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
e suficientă confuzia miracolului. 25 mai Estetica străzii... Marotă, printre atîtea altele, în arsenalul propagandistic totalitar, ar fi avut menirea să optimizeze regimul trotuarului, să educe, să influențeze retina în spiritul... Ce superb a sărit în aer, în decembrie, această searbădă estetică! Nu spun că n-ar fi trebuit să ne așteptăm la instalarea altei estetici una spontană și necontrolată, în locul celei dirijate -, dar parcă cele ce s-au petrecut și se petrec în stradă ne depășesc imaginația. Am fost și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce? În schimbul unor fantasmagorii gigantice, iată, mărșăluind astăzi, cu tălpile lor cazone, de-a lungul și de-a altul țării, într-o cadență de lagăr. Față în față: umilitatea, bunul simț, acel proverbial la locul lui al românului, cu triumfalismul searbăd și înfricoșător. Firescul cu nefirescul. Iașul, oraș la locul lui, n-a scăpat nici el de sinistra repartiție geo-artistică. Are și el un exemplar înfipt chiar în inimă, bibelou de proporții grotești, în preajma căruia ducă-se pe pustii! au început
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intuitivă să fim. În acest fel, pedagogia bunului-simț ne orientează, ne pune pe un drum, cel valabil pentru fiecare dintre noi. Pedagogia populară nu se confundă cu opinabilul, cu simpla părere, cu presupunerea. Ea este refractară În privința flecărelii, a ideii serbede, a tot ceea ce nu a fost practicat, probat, verificat. Bunul-simț pedagogic nu păstrează sau transmite decât aspectele ratificate de practică. Acest tezaur pedagogic are În spate nenumărate gesticulații ale antecesorilor. El afirmă că ceea ce a fost valoros merită să mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]