950 matches
-
foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpu, cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
din cauza părinților. Nu avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor și șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat toată ziua în arșița soarelui din câmp, aplecat asupra secerii și al snopilor. - Bine atunci, du-te și te odihnește că mă descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor își luase concediu de odihnă tocmai să scape de aceste obligații ale vieții. Tatăl său nu mai putea
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Știu că pe internet sunt nenumărate saituri de reviste care fac referință la numele dumneavoastră! Câte articole ați publicat? Al Florin ȚENE: Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
cu forțele mizere ale întunericului și nu la masa tratativelor, unde nu se întâmplă nimic timp de secole. Ori, noi nu avem timp de așteptat. Așadar, vom dezafecta toate armele pe care le deținem, le vom transforma în pluguri și seceri așa cum cântau poeții noștri odinioară și ne vom înnoi arsenalele cu cele mai moderne mijloace de distrugere, unele nou create de iluștrii noștri savanți, arme care sunt deja pregătite pentru a fi lansate în producția de masă. Să nu uităm
BINEMERITATUL PREMIU NOBEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352275_a_353604]
-
afectează. Poate ochii mă dor de strălucirea zăpezii, acea trenă lungă a acelei tinere din închipuire. Nici măcar ochii ascunși ca niște ghiare ale morții nu mă sperie. Moartea ce mă pândește la orice colț ce iși ascute ghiarele ca niște seceri după orice copac. Nu-mi este teamă! Nu-mi e teamă de nimic! Nu știu dacă mi-a fost vreodată! Noaptea am adormit ascultând vocea caldă a Sarei Brightman. Dar dimineața mă trezește vocea ei imaginară: - Neața bună iubitule, - Neața
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
Dintre premiile sale, amintim: • Mențiune la concursul de poezie și publicistică patriotică “Oda pământului meu”, Viața Studențească, 1968; • Premiul II de poezie la concursul literar “Tâmplă a Pontului” organizat de ziarul “Dobrogea Nouă” în 1973; • Premiul pentru poezie al ziarului “Secera și Ciocanul” în 1983; • Premiul II pentru poezie al revistei “Viața militară” în 1987; • mai multe premii pentru poezie și reportaj literar în cadrul festivalului “Cântarea României”; • Marele Premiu pentru poezie al editurii “Amurg sentimental” pe anul 2010. Gheorghe A. STROIA
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii în apa lacului din marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
își așează fularul la gât Locul III- Marcela Ignatescu - 20 de puncte, cu poemul nr, 23 îngheț și brumă - la casa văduvei doar candela arde Mențiune- Gabriela Beldie - 18 puncte, cu poemul nr, 38 ger tăios pe străzi - deasupra capetelor secera lunii Mențiune - Ana Urma - 16 puncte, cu poemul nr. 39 târgul de toamnă - bătrână răscumpără vechiul samovar Mențiune- Ion Rășinaru - 16 puncte, cu poemul nr. 4 troian cât gardul - mama cu lopata eu mă fac că ploua Referință Bibliografica: Concurs
CONCURS SĂPTĂMÂNAL, 211 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351475_a_352804]
-
utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcție (cuie, ținte, scoabe), obiecte de întrebuințare curentă (vase, strecurători, cuțite), piese de harnașament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți). Aici putem adăuga și variatele piese de îmbrăcăminte sau podoabele realizate din fier, bronz
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
unde am avut prima catedră, a fost adevărata Universitate, locurile fiind încărcate de istorie. Aici s-au dat luptele de la Posada, pe Dealul Cetățeanu" mărturisea scriitorul. Debutul său ca scriitor a fost în anul 1957, în ziarul regional de Argeș „Secera și Ciocanul". „Acolo am scris primul articol despre hora satului din Teiuș, iar prima carte, Folclor în Țara Loviștei-Racovița , am publicat-o în anul 1974" Costea Marinoiu s-a dovedit un scriitor prolific: a scris peste 800 de articole, studii
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
și eu, umil, Să-mi făuresc inconfundabil stil, Păduri, livezi, fânețe colindând, Culori, miresme strâng, și tainic gând. Nu doar cuvinte serbese pe file: Să prind din zbor incandescente zile - Însemne ale marii noastre treceri - Prin lan speranța miilor de seceri. Din zestrea de imagini - evantai - Trec ani în tropot - herghelii de cai: Sunt ani de foc - drept pietre de hotar, Lumini și umbre se-mpletesc bizar. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Complementaritate / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
COMPLEMENTARITATE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351037_a_352366]
-
cel care i-a orientat activitatea de cercetare a istoriei localității natale. Pe linia creației și a publicisticii a fost stimulat și ajutat de Valeriu Râpeanu - istoric și critic literar, Gh. Mitroi - ziarist la „Viața studențească”, Constantin Apostol - ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
Constantin Apostol - ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial în anul 1974, cu volumul Folclor în Țara Loviștei (Racovița). În cei 54 de ani, de activitate creativă, dă naștere unei opere impresionante: peste 800 de articole, studii, recenzii și reportaje din domenii variate (istorie literară
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
naștere unei opere impresionante: peste 800 de articole, studii, recenzii și reportaje din domenii variate (istorie literară, istorie locală, sport, folclor, cultură etc.) publicate între anii 1957-2011, în ziarele și revistele de specialitate locale, regionale și naționale (Viața studențească - București, Secera și ciocanul - Pitești, Argeș - Pitești, Ramuri - Craiova, Contemporanul, Mesagerul, Orizont - Râmnicu Vâlcea, Jurnalul de Vâlcea - Râmnicu Vâlcea, Informația zilei - Râmnicu Vâlcea, Curierul de Râmnic - Râmnicu Vâlcea, Curierul de Vâlcea - Râmnicu Vâlcea, Povestea vorbei - Râmnicu Vâlcea, Cultura vâlceană - Râmnicu Vâlcea, Gazeta
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
să bea apă din ulcior, Iar când vremea-i bună, s-au gândit S-asculte seara, graurii, cum cobor. Și se-aprind pădurile toate în mine, Ca niște ruguri înalte în depărtări, De-atâta lumină, eu nu mai văd nimic, Secera lunii se tot ascute pe zări. ÎN TOAMNA ASTA ... În toamna asta, de taină și răcoare, Câmpia țipă sub lamele de plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
discernământul, întrucât acesta este garantul unei nevoințe adecvate. O mostră de echilibru și discernământ este și apoftegma 35, care ne-a transmis un cuvânt al avvei: „Cine bate bucata de fier, mai întâi socotește ce-o să facă din ea: o seceră, o sabie, o secure? Tot așa și noi, trebuie să vedem după ce virtute tânjim, ca să nu ne chinuim degeaba“. Războiul nevăzut, lupta duhovnicească nu se desfășoară haotic. Există, sau ar trebui să existe, după cuvântul avvei Antonie, o strategie. Iar
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
Mențiune - Oana Bold Potop de stele - ochii căprioarelor sclipesc în noapte Etapa 67 - 2 III 2009 Locul I - Corneliu Beldiman Vară toridă - atârnată de un lanț apa-n fântână Locul II - Dan Norea umbra căpiței - la amiază se-odihnesc două seceri Locul III - Virginia Popescu noapte senină - umbre sub tei în floare iscoadă luna Locul III - Valeria Tamaș șanțul prăfuit - piciorul-cocoșului pâlpâie-n amurg Mențiune - Henriette Berge Amurg de toamnă - o pată de rugină printre zorele Mențiune - Victoria Chitoveanu O fulguială
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
acea malefică minciună - în care exprimarea populară impusese pe față, chiar la activiști cu funcții importante, expresia incriminatorie „minți ca o gazetă de perete!” - se trag politicienii minciunii de astăzi, chiar dacă ei nu mai folosesc forma sindicală a panourilor cu secera și ciocanul pe care se afișau articole semnate de oameni ai muncii care și le citeau și ei pentru prima dată laolaltă cu confrații de muncă rușinându-se de cifrele realizărilor puse din burta comitetului de partid; ci au la
A MINŢI CA O GAZETĂ DE PERETE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355276_a_356605]
-
de fapt cetățeanul european, român, evreu, polonez sau bulgar, care își propune să evadeze de sub stăpânirea Ciclopului Comunistic, care are steag roșu și o stemă cu secere și ciocan. Un dezident, revenit acasă după patru decenii, afirma că aici semnificația secerei este alta: ea tăia viețile celor care își doreau libertatea. Ciocanul nituia lanțul real sau imaginar purtat ani grei în lagărele pentru emigranți. Acești Ulysee își părăsesc locurile natale, părinții. Pe ei nu-i așteaptă nici o Penelopă. O vor găsi
CÎTEVA CUVINTE PERSONALE DESPRE CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356989_a_358318]
-
Pe de altă parte, românii plecați în Occident nu se "prea dau"romani... Occidentalii se uită lung la tine dacă le spui că ești român și îți verifica pașaportul de 7 ori... Pe drapel mai demult era un zimbru, apoi secera și ciocanul. Acum cred că semnul distinctiv ar putea fi gropile din asfalt sau avorturile. Cu toate astea, eu mă bucur să fiu român. Dumnezeu a vrut să mă nasc român. Dacă mă vroia francez său chinez sau papuaș, atunci
CETATEAN AL CERULUI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356602_a_357931]