59,651 matches
-
de determinări anormale de laborator, precum hipopotasemia în hiperaldosteronism. Prevalența și etiologia hipertensiunii arteriale secundare variază cu vârsta. Aproximativ 5 până la 10% din hipertensivi au o cauză secundară de HTA. Până la 85% dintre copiii hipertensivi se poate identifica o cauză secundară, cea mai frecventă fiind afectarea intrinsecă a parechimului renal. La adulții tineri, în special la femei, stenoza de arteră renală prin displazie fibromusculară este una dintre cele mai frecvente etiologii secundare. La adulții de vârstă medie hiperaldosteronismul este cea mai
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
85% dintre copiii hipertensivi se poate identifica o cauză secundară, cea mai frecventă fiind afectarea intrinsecă a parechimului renal. La adulții tineri, în special la femei, stenoza de arteră renală prin displazie fibromusculară este una dintre cele mai frecvente etiologii secundare. La adulții de vârstă medie hiperaldosteronismul este cea mai frecventă formă de hipertensiune secundară. Oricând un pacient este diagnosticat cu hipertensiune arterială, unul dintre primele obiective ale investigării inițiale (examen clinic, antecedente personale patologice, analize uzuale de laborator) este excluderea
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
afectarea intrinsecă a parechimului renal. La adulții tineri, în special la femei, stenoza de arteră renală prin displazie fibromusculară este una dintre cele mai frecvente etiologii secundare. La adulții de vârstă medie hiperaldosteronismul este cea mai frecventă formă de hipertensiune secundară. Oricând un pacient este diagnosticat cu hipertensiune arterială, unul dintre primele obiective ale investigării inițiale (examen clinic, antecedente personale patologice, analize uzuale de laborator) este excluderea unei posibile etiologii secundare. Indicația de investigare mai amănunțită a unei posibile etiologii secundare
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
vârstă medie hiperaldosteronismul este cea mai frecventă formă de hipertensiune secundară. Oricând un pacient este diagnosticat cu hipertensiune arterială, unul dintre primele obiective ale investigării inițiale (examen clinic, antecedente personale patologice, analize uzuale de laborator) este excluderea unei posibile etiologii secundare. Indicația de investigare mai amănunțită a unei posibile etiologii secundare în absența unor semne și simptome sugestive este la pacienții cu HTA rezistența la tratament, definită prin ținta terapeutică neatinsă în ciuda bunei aderențe la tratamentul cu doze optime de trei
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
secundară. Oricând un pacient este diagnosticat cu hipertensiune arterială, unul dintre primele obiective ale investigării inițiale (examen clinic, antecedente personale patologice, analize uzuale de laborator) este excluderea unei posibile etiologii secundare. Indicația de investigare mai amănunțită a unei posibile etiologii secundare în absența unor semne și simptome sugestive este la pacienții cu HTA rezistența la tratament, definită prin ținta terapeutică neatinsă în ciuda bunei aderențe la tratamentul cu doze optime de trei antihipertensive, inclusiv un diuretic sau la cei cu debut al
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
definită prin ținta terapeutică neatinsă în ciuda bunei aderențe la tratamentul cu doze optime de trei antihipertensive, inclusiv un diuretic sau la cei cu debut al hipertensiunii la vârste prea tinere sau prea înaintate. Cele mai frecvente cauze de hipertensiune arterială secundară pot fi clasificate în funcție de vârstă. Trebuie avut în vedere că aceste categorii nu sunt absolute, diferitele cauze putându-se întrepătrunde. Astfel, la copii și adolescenți (de la naștere și până la 18 ani) cea mai frecventă cauză de HTA secundară este boala
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
hipertensiune arterială secundară pot fi clasificate în funcție de vârstă. Trebuie avut în vedere că aceste categorii nu sunt absolute, diferitele cauze putându-se întrepătrunde. Astfel, la copii și adolescenți (de la naștere și până la 18 ani) cea mai frecventă cauză de HTA secundară este boala renală parenchimatoasă. Aici se pot include glomerulonefritele, anomalii congenitale sau nefropatia de reflux. Uneori hipertensiunea la această grupă de vârstă nu este clinic manifestă, astfel că diagnosticul trebuie să fie unul de excludere. Coarctația de aortă este a
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
se pot include glomerulonefritele, anomalii congenitale sau nefropatia de reflux. Uneori hipertensiunea la această grupă de vârstă nu este clinic manifestă, astfel că diagnosticul trebuie să fie unul de excludere. Coarctația de aortă este a doua cea mai frecventă cauză secundară și de asemenea este de două până la cinci ori mai frecventă la sexul masculin. La adulții tineri (cu vârste cuprinse între 19 și 39 de ani) stenoza de arteră renală prin displazie fibro-musculară este cea mai frecventă etiologie a HTA
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
hipotiroidie determină creșterea tensiunii arteriale, preponderent diastolice, la o mare parte dintre pacienții acestei categorii. În categoria de vârstă între 40 și 64 de ani, adică cea a adulților de vârstă medie, hiperaldosteronismul pare a fi cea mai frecventă cauză secundară de hipertensiune. Această boală a fost considerată a fi una rară, dar în prezent, prin investigații mai amănunțite, incidența la acest grup de pacienți a fost de până la 15% și chiar până la 20-30% din pacienții cu hipertensiune rezistentă la tratament
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
amănunțite, incidența la acest grup de pacienți a fost de până la 15% și chiar până la 20-30% din pacienții cu hipertensiune rezistentă la tratament. Tot în aceeași categorie de vârstă trebuie inclus și sindromul de apnee în somn, ca și etiologie secundară, cea mai frecventă cauză de HTA secundară la pacienții cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani. Feocromocitomul este o tumoră rară responsabilă pentru aproximativ 0,5% din cauzele secundare de hipertensiune. Sindromul Cushing, cel mai frecvent iatrogen, trebuie
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
și sindromul de apnee în somn, ca și etiologie secundară, cea mai frecventă cauză de HTA secundară la pacienții cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani. Feocromocitomul este o tumoră rară responsabilă pentru aproximativ 0,5% din cauzele secundare de hipertensiune. Sindromul Cushing, cel mai frecvent iatrogen, trebuie luat în calcul ca și diagnostic diferențial pentru această categorie de vârstă. În ceea ce privește bătrânii (pacienții cu vârstă peste 65 de ani) stenoza de arteră renală de cauză aterosclerotică este cea mai
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
stenoza de arteră renală de cauză aterosclerotică este cea mai frecventă cauză a debutului tardiv al hipertensiunii. De asemenea, trebuie avută în vedere și insuficiența renală, ca și cauză majoră de creștere a valorii tensionale. OBIECTIVUL STUDIULUI Evaluarea prevalenței HTA secundară în rândul pacienților internați în Spitalul Universitar de Urgență Elias București cu scopul de a aprecia comparativ prevalența HTA secundară în practica medicală din România și datele din literatură. MATERIAL ȘI METODĂ Studiul efectuat este retrospectiv pe un lot de
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
Urgență Elias București, fără a se face distincție între grupă de vârstă sau sex. Subiecții au fost selectați din baza de date a spitalului pe baza criteriului: diagnostic de HTA codificat fie ca diagnostic principal fie ca unul din diagnosticele secundare. HTA secundară a fost considerată în cazul asocierii diagnosticului de HTA cu unul din următoarele diagnostice: - Hipertiroidism - Hipotiroidism - Acromegalie - Tumori benigne și maligne de suprarenală - Hiperparatiroidism - Sindrom și Boala Cushing - Sindrom Conn / Hiperaldosteronism primar. Analiza statistică Datele au fost analizate
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
Sindrom și Boala Cushing - Sindrom Conn / Hiperaldosteronism primar. Analiza statistică Datele au fost analizate și prezentate ca medie și deviație standard utilizând Microsoft Office Excel 2010. REZULTATE 6% dintre pacienții analizați au avut o asociere de diagnostice sugestive pentru HTA secundară . Dintre cauzele secundare, dominante au fost afecțiunile tiroidiene, apărând la 80% dintre pacienți (fig. 2). Astfel, hipotiroidismul a fost identificat la 46%, iar hipertiroidismul la 34% dintre subiecții cu hipertensiune arterială. Hiperparatiroidismul a fost asociat cu creșterea presiunii arteriale la
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
Cushing - Sindrom Conn / Hiperaldosteronism primar. Analiza statistică Datele au fost analizate și prezentate ca medie și deviație standard utilizând Microsoft Office Excel 2010. REZULTATE 6% dintre pacienții analizați au avut o asociere de diagnostice sugestive pentru HTA secundară . Dintre cauzele secundare, dominante au fost afecțiunile tiroidiene, apărând la 80% dintre pacienți (fig. 2). Astfel, hipotiroidismul a fost identificat la 46%, iar hipertiroidismul la 34% dintre subiecții cu hipertensiune arterială. Hiperparatiroidismul a fost asociat cu creșterea presiunii arteriale la 7%, iar sindromul
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
laparoscopică este din ce în ce mai accesibilă și este tratamentul adecvat pentru tumorile unilaterale, terapia medicamentoasă este preferată în cele mai multe cazuri, mai ales în hiperplazia adrenală bilaterală. Sindromul Cushing este poate cea mai frecventă afecțiune suspicionată și căutată ca și cauză de hipertensiune secundară, dar în același timp cea mai grea de diagnosticat. Tumorile secretante care produc boala sunt rare, apărând cam la două până la cinci cazuri dintr-un milion căutate. Multe sindroame pseudo-Cushing au fost identificate și deoarece tratamentul este diferit trebuie făcut
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
concordanță cu supresia secreției de renină și aldosteron. CONCLUZII Studiul nostru, fără a avea pretenția de reprezentativitate pentru populația generală din România, arată că 6% dintre pacienții internați într-un spital multidisciplinar au o asociere de diagnostice care sugerează HTA secundară endocrină. Distribuția cauzelor de HTA secundară este însă semnificativ diferită, prin predominanța disfuncțiilor tiroidiene în lotul nostru explicată prin disponibilitatea mult mai mare a evaluării funcției tiroidiene comparativ de exemplu cu hiperaldosteronismul primar. Ghidurile în vigoare, cu privire la hipertensiune se axează
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
în: Muzica, București, An III, nr. 12, decembrie 1921, p. 234; footnote> . Începând cu numărul 1, din ianuarie 1921, se înregistrează și debutul la revistă al tânărului muzicolog, acum văzând lumina primul său articol referitor la educația muzicală în școlile secundare<footnote Breazul, George - Din nevoile învățământului muzical în școala secundară Concursul coral interșcolar; în: Muzica, București, An. III, nr. l, ianuarie 1921, pp. 7 - 8; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 252 - 254; footnote> . Acest debut
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
234; footnote> . Începând cu numărul 1, din ianuarie 1921, se înregistrează și debutul la revistă al tânărului muzicolog, acum văzând lumina primul său articol referitor la educația muzicală în școlile secundare<footnote Breazul, George - Din nevoile învățământului muzical în școala secundară Concursul coral interșcolar; în: Muzica, București, An. III, nr. l, ianuarie 1921, pp. 7 - 8; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 252 - 254; footnote> . Acest debut în revista de specialitate, a fost dublat de cel muzicologic
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
eorge) - Glinka; în Probleme de muzică, București, nr. 2, 1957; footnote> și lui Beethoven, a cărui creație o găsim în mai multe cronici muzicale, la centenarul morții titanului propunând manifestări omagiale<footnote Breazul, G(eorge) - Comemorarea lui Beethoven în școala secundară; în: Cuvântul, București, An III, nr. 697, 28 februarie 1927, pp. 1 - 2; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 204 - 207; footnote> , etc. La fiecare din aceste materiale, mai ample, sau mai succinte, autorul are în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
specialiști ai domeniului epocii, din cele mai diverse țări europene și-au manifestat deschis și public invidia pentru școala românească, posesoare a unui sistem educațional elogiat unanim. Așa cum remarca unul dintre iluștrii recenzenți europeni ai manualului pentru clasa a IV - secundară, Breazul pornește de la folclorul copiilor și ajunge la o pagină din Simfonia a V - a a lui Beethoven, realizând o uriașă sinteză a celor mai vechi tradiții ale educației muzicale din țara noastră și din învățământul european. Reformele propuse în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
țara noastră, prin „funcționari absolut lipsiți de pregătire de specialitate”, dublată de „completa lipsă de cultură în țara noastră”, îndeosebi a celor care decid destinele culturii<footnote Georgescu Breazu(l), G(eorge) N. - Observațiuni relative la învățământul muzical în școala secundară; în: Muzica, București, An II, nr. 10 - 11 august - septembrie 1920, pp. 265 - 281; Republicat și ca broșură separată, cu același titlu, Câmpina, Tip. Mihail S. Gheorghiu, 1920, pp. 3 - 4; footnote> . Breazul se dovedește un continuator fidel al ilustrului
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cele ale filosofului vremii, Nae Ionescu. În arhiva personală a lui George Breazul am găsit un proiect de articol în care tânărul pedagog reliefa importanța educației muzicale pentru formarea personalității umane, bazându-se pe următorul text al filosofului amintit: „Școala secundară românească nu mai este un mijloc și un răstimp, sau o perioadă de acumulare de cunoștințe, specializarea fiind înlăturată din preocupările învățământului secundar. Scopul acestui învățământ este «să înlesnească și să asigure trecerea normală de la copil la om. În asemenea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
reliefa importanța educației muzicale pentru formarea personalității umane, bazându-se pe următorul text al filosofului amintit: „Școala secundară românească nu mai este un mijloc și un răstimp, sau o perioadă de acumulare de cunoștințe, specializarea fiind înlăturată din preocupările învățământului secundar. Scopul acestui învățământ este «să înlesnească și să asigure trecerea normală de la copil la om. În asemenea împrejurări, învățământul e fatalmente mai mult formal, el ajută dezvoltarea funcțiunilor naturale ale copiilor și îi pregătește pentru specializarea care urmează în școlile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
clasă o atmosferă sărbătorească, de eliberare și elevație spirituală, consecință a desmorțirii și destinderii puterilor sufletești închircite sau înăbușite sub tiranica dominație a rațiunii, ora de muzică nu și-a atins scopul”<footnote Breazul, George. Muzica în școlile de grad secundar; în: Revista generală a învățământului, București, An XXV, nr. 7 - 8, septembrie-octombrie 1937, p. 270; Republicat integral în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp.116 - 124; footnote> . După succesele audițiilor muzicale pentru școlari, în realitate concerte educative cu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]