3,378 matches
-
mărturie că în arhiva postului exista un material care vorbea despre curajul, bunacredință, moralitatea "marelui romancier"... Faptul că interviul n-a fost difuzat niciodată arată cât de mult se mergea pe duplicitarism în tenebroasa lume al cărei comentator pentru urechile securiștilor a fost și un scriitor care a pozat în "sâmbure tare" al "rezistenței anticomuniste". După 1990, el s-a bucurat, un deceniu și jumătate, de cele mai înalte onoruri, a fost primit în Academie, a manevrat fonduri și a dispus
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
să-l abordeze pe Mircea Eliade, dar care era supărat că nu i se publică ediția manuscriselor lui Eminescu. Textul pare să îl vizeze pe Constantin Noica și e datat prin anii '70. Așadar ar trebui să excludem ipoteza că securistul care a redactat textul a făcut-o cu gîndul că se prăbușește regimul și că are datoria de a mînji un intelectual în plus pentru a scoate Securitatea mai curată. În anii '70, Securitatea primise sarcina de recuperare a personalităților
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
intelectuali de mîna întîi, pentru a nu fi acuzată că nu e în stare să ducă la îndeplinire cererile de partid și de stat ? Mai precis ale echipei Ceaușescu. Anii '70, să nu uităm, au însemnat și perioada concurenței între securiștii lui Dej și oamenii lui Ceaușescu, cei dintîi încercînd să-și dovedească utilitatea și loialitatea față de noul stăpîn, iar ceilalți, să dea rapid rezultate, în competiția lor cu "vechile structuri". De unde știm că stenograme care urmăreau să marcheze succese ale
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
încercînd să-și dovedească utilitatea și loialitatea față de noul stăpîn, iar ceilalți, să dea rapid rezultate, în competiția lor cu "vechile structuri". De unde știm că stenograme care urmăreau să marcheze succese ale Securității în general, nu erau făcături prin care securiștii epocii se străduiau să răspundă ordinelor? Pe de altă parte, o discuție înregistrată sau stenografiată între urmărit și urmăritor care nu poartă și semnătura urmăritului nu cred că poate fi considerată o dovadă propriu-zisă de colaborare cu Securitatea. Unde există
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
momentul ca băieții care s-au ocupat de racolări și de gestionarea informațiilor și informatorilor să fie chemați pentru a spune ce au făcut, cum au făcut și de ce au făcut. Mi se pare inadmisibil ca un proces verbal de securist, multiplicat cu n dosare să se transforme într-o probă a acuzării, înainte de a-l lua la întrebări mai mult decît legitime pe autorul procesului verbal. Fiindcă altfel ajungem să uităm că informatorii n-au fost totuși securiști, în timp
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
verbal de securist, multiplicat cu n dosare să se transforme într-o probă a acuzării, înainte de a-l lua la întrebări mai mult decît legitime pe autorul procesului verbal. Fiindcă altfel ajungem să uităm că informatorii n-au fost totuși securiști, în timp ajungem să credem că securiștii par niște patrioți onorabili.
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
să se transforme într-o probă a acuzării, înainte de a-l lua la întrebări mai mult decît legitime pe autorul procesului verbal. Fiindcă altfel ajungem să uităm că informatorii n-au fost totuși securiști, în timp ajungem să credem că securiștii par niște patrioți onorabili.
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
înaintea celor ce continuă să controleze jocurile. Ele ar trebui să spună, în auzul tuturor, în ce context au devenit sclavii Securității și prin ce metode au fost ținuți la cheremul slujitorilor Infernului. Nu trebuie să pierdem din vedere că securiștii foloseau un întreg aparat "auxiliar", alcătuit din responsabili de instituții sau din veșnic disponibilul personal TESA - femei de serviciu, secretare, portari, pompieri, responsabili cu protecția muncii, șefi de cabinet. În această lume dispusă la orice compromis pentru a-și păstra
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
punct, e de înțeles lipsa de curaj a celor care, după 1990, n-au îndrăznit să-și mărturisească vina. Au comis o mare greșeală: fără să-și dea seama, au continuat să facă, într-un fel sau altul, jocul vechilor securiști - fie prin faptul că nu s-au implicat în reformarea vieții publice cu aplombul așteptat din partea lor, fie că, paradoxal, au fost mai stridenți decât era cazul. Lucrurile au devenit, însă, prea grave pentru a îngădui perpetuarea stării de ambiguitate
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
fragmente din jurnalul intim al lui Eugen Barbu din anii '70, fără să se indice sursa. Chiar dacă este autentic, jurnalul nu conține decît niște mizerii, care astăzi s-ar numi turnătorii. Toți scriitorii, apropiați maestrului sau dușmani ai lui, sînt securiști, imorali, netalentați, bețivi, afemeiați. Singurul impecabil moral este autorul jurnalului. Nicio idee, nicio imagine plastică, niciun portret, nicio descriere. Eugen Barbu plătește polițe. Unele, desigur, meritate. Altele, ce să mai spunem? Dacă am presupune că jurnalul a ajuns vreodată în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10484_a_11809]
-
cu o asemenea maladie. Ea va fi ascunsă până în ultima clipă. Însă nu pentru toți fiii societății. Pentru o anumită fracțiune, mult zgomotoasă și beneficiind de un copios spațiu la niște posturi de televiziune prin sticlă duhnitoare, a fi fost securist înseamnă a fi vegheat în cele mai înaintate puncte de apărare a patriei, a fi fost informator adeverește înalta conștiință civică a unor devotați voluntari. Ei și nu alții ne-au apărat de spionii și diversioniștii, agenții acelor puteri cărora
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
și care se visează înalt dregător peste turma de proști care-au fost învățați să înghită și să tacă. Mentalitatea lui Dan Voiculescu e limpede decupată de-o altă rostire nemuritoare a sa. Interpelat de Mircea Dinescu în privința relațiilor cu securiștii (,Ai creat locuri de muncă foștilor securiști, pe care i-ai angajat la mata..."), patronul lui Grivco ne dă o mostră plină de candoare a "umanismului" multilateral dezvoltat: "Da, și ei nu trebuiau să mănânce? Care-i problema?" Într-adevăr
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
turma de proști care-au fost învățați să înghită și să tacă. Mentalitatea lui Dan Voiculescu e limpede decupată de-o altă rostire nemuritoare a sa. Interpelat de Mircea Dinescu în privința relațiilor cu securiștii (,Ai creat locuri de muncă foștilor securiști, pe care i-ai angajat la mata..."), patronul lui Grivco ne dă o mostră plină de candoare a "umanismului" multilateral dezvoltat: "Da, și ei nu trebuiau să mănânce? Care-i problema?" Într-adevăr, nu e nici o problemă. Măcar știm, de-
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
încercarea unora de a-1 da jos pe lliescu, dar nu pentru a-1 Înlocui cu vreun democrat pur sânge, ci cu un fost colonel de securitate care-o făcuse o vreme pe disidentul. „I1 vreți jos pe lliescu?“ întreba securistul răspopit, călare pe-un tanc. „Da!!! Să vină aici, lângă noi!“ răspundea într-un glas mulțimea care nu prea știa bine pentru ce se află acolo., Atunci, jos lliescu!“ strigă răspopitul, răstălmăcind cererea oamenilor. §i din ce in ce mai murfi se luau după
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
tarziu, după ce pierduse partida, isi anunfase de la balcon demisia din guvernul provizoriu. Fusese greșit înțeles... El nu făcuse altceva decât să-1 cheme pe lliescu în mijlocul oamenilor. Jos, unde erau ei! Dar nimeni nu-1 credea. Cacealmaua lui eșuase. Cacealmaua lor, a securiștilor. Pentru care ezitantul lliescu era considerat totuși prea radical. Danusia plângea la telefon. Îi auzeam pe copii: „How are you, grand-father!“ Mă emoționasem și eu, ascultându-i pe nepofii mei care, cu aproape douăzeci de ani in urma, când i-
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
iubește, și pleca din țară, prefăcîndu-se că admiră Occidentul, cînd ea nu visa decît Putna, Agapia și Tismana, visa România contemplației și a sihăstriilor, în nici un caz România concretă, murdară, a gunoaielor și molozului, a funcționarilor de la de la ICRAL, a securiștilor și activiștilor de partid care cîntau la beție cu gura larg deschisă „și noi sîntem români” (...) România sfîrșitului de mileniu în care bolboroseau naționalismul și brutalitatea, rîgîiau mîrlanii iar oamenii de bun simț își dădeau ochii peste cap, neștiind ce
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
outsideri precum Mitrea sau Dan Ioan Popescu în poziții de unde-l talonează puternic pe Năstase, nervozitatea arătată ori de câte ori sosesc urechelile de la Bruxelles nu oferă, nici pe departe, imaginea unui partid sigur de sine. Pe lângă directorimea de pe vremea lui Ceaușescu, pe lângă securiști și activiști, în PSD au intrat și oameni fericiți să câștige un ban nefăcând nimic. Adică profitând de mai vechile lor abilități de „guriști” în slujba oricărui stăpân. Astfel de ambiții limitate nu mai corespund fazei actuale a evoluției societății
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
acest domeniu?” (e vorba de integrarea literaturii exilului în cadrul literaturii române). Așa o fi, că prea o spune cu năduf dl. Culcer! Dar dacă un spirit cu experiența și biografia sa vede ceva natural în acceptarea rolului de arbitru al securiștilor români, să nu ne mirăm că, după cum o spune chiar Marian Popa, „sunt încă unii care, în loc să stea la Poarta Legii, s-au aciuit la ușa domnului Caragiale”. Dacă Legea apărată de acești autori e tot o rețetă de slăbire
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
Cronicar Ștefan Agopian față cu reacțiunea Academia Cațavencu a încheiat anul 2003 cu două preocupări majore: publicarea unei liste de foști securiști (între care destui au avut sarcini în... cultură) și semnalarea nivelului scăzut al României literare, al cărei director, pe deasupra, s-ar fi dat cu puterea. Dl. Șt(efan) A(gopian) ține cu tot dinadinsul să ne impună criteriile d-sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
în ziarul „Scânteia”, în urma unui text despre poeziile lui Mircea Dinescu, deja un autor cvasi-indezirabil. Execuția publică se petrecea în 1978. Câțiva ani mai târziu, am intrat în colimatorul lui Eugen Florescu, tartorul comunist exilat la Timișoara. Dar și al securiștilor locali, atunci când s-a întâmplat ca numele să-mi fie citat, cu oarecare frecvență, în emisiunile culturale ale „Europei libere”. Nu mai vorbesc de tratamentul pe care mi-l aplicau „Săptămîna” lui Barbu-Vadim, „Luceafărul” actualului senator al Partidului România Mare
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
p. 173) Eforturile învățătoarei de a-i convinge să învețe și alte cîntece, mai potrivite vîrstei lor se izbesc de un zid. Pentru acești copii de 4-5 ani, cuvîntul "cîntec" era sinonim cu imnul. Nu lipsește din aceste eseuri motivul securiștilor care îi cotrobăiesc prin casă în absență și care schimbă locul anumitor obiecte pentru a lăsa în mod voit urme ale profanării unui spațiu de maximă intimitate (motiv prezent și în romanul - ecranizat de Stere Gulea - Încă de pe atunci vulpea
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
pe cît de categoric exprimată, pe atît de falsă, și care n-avea ea, ca suport bibliografic decît (țineți-vă bine!) ochiul expert al unei muzeografe: doamna cu pricina ar fi recunoscut într-un înalt funcționar, din M.E.C. pe un securist care se lipea de pereții Muzeului Național de Artă, ca o umbră, ori de cîte ori îl vizita Ceaușescu. Fără să clipească, victima de odinioară a Securității punea în circulație, cu nume cu tot al protagonistului, o calomnie ordinară. întîmplarea
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
blazat și orgolios?!... Iată câteva "idei" despre critică și despre starea actuală a "noastră", noi cei care ne învârtim în această lume literară oarecum închisă - și din fericire "închisă", în sensul că nu se mai amestecă printre noi, cenzorii și securiștii! - o lume care, pentru "bătrânul" care sunt, și-a păstrat în întregime farmecul, atracțiozitatea și chiar misterul, în anumite ceasuri! în rest... e tăcere și cărți. P.S.: Text cerut și refuzat de revista "Vatra" - Tg. Mureș. (N.B.)
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
lui Mihai Pelin, iar între corespondenții din străinătate pe acela al lui Grigore Arbore. Ileana Vulpescu are o rubrică, Gemulețul cu imagini, în care se ocupă de folosirea improprie a unor cuvinte. în nr. 16, cuvîntul e substantivul (și adjectivul) securist - "derivat al substantivului securitate, desemnînd instituția care s-a ocupat, cu păcatele și cu însușirile ei, de Siguranța națională". Derivarea corectă, ne învață d-na Vulpescu, ar fi fost în românește securitist "Termenul securist este impropriu în acest caz, derivat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
16, cuvîntul e substantivul (și adjectivul) securist - "derivat al substantivului securitate, desemnînd instituția care s-a ocupat, cu păcatele și cu însușirile ei, de Siguranța națională". Derivarea corectă, ne învață d-na Vulpescu, ar fi fost în românește securitist "Termenul securist este impropriu în acest caz, derivat fiind de la un cuvînt inexistent în limba română: securate. Confuzia s-a făcut cu un cuvînt ceva mai rar, un neologism provenind din limba franceză, securist (de la fr. secouriste, salvator, derivat de la secours-ajutor), desemnînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]