361 matches
-
procesului de învățare, de persoană care-i ajută pe ceilalți să găsească modalități multiple de a dobândi cunoștințe, de a-și asuma responsabilitatea pentru învățare și de a se implica încrezători în propriile capacități. Prin crearea unui mediu suportiv și securizant, prin răspunsul la întrebările cursanților legate de noile experiențe de învățare, prin reducerea anxietății generate de „necunoscut” sau prin identificarea acelor influențe exterioare cu care fiecare intră într-o situație de învățare, poate fi asigurată o participare activă și o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățării (comparativ cu copilul), respectiv, spre rezolvarea de probleme sau situații concrete din viața sa cotidiană; - volumul și calitatea experiențelor acumulate de-a lungul timpului, care impun necesitatea unei individualizări a predării și a strategiilor de învățare, a unui mediu securizant și suportiv; - transformările fizice, psihologice și sociale consecutive vârstei, care generează nevoi specifice, interese și obiective diferite; - anxietatea și ambivalența experimentate de adult, ce se regăsesc în orientarea lui spre învățare, putând inhiba încercările de a deveni mai autonom. Toate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai autonom. Toate aceste lucruri pot fi identificate de educator în primele sesiuni (prin discuții informale, de grup, evaluare de nevoi), în încercarea lui de a dezvolta relațiile din cadrul grupului, care să stea la baza unui mediu de învățare suportiv, securizant, stimulator, în care diversitatea personalităților, a mediului de proveniență, a stilurilor de învățare să fie recunoscute și încurajate. Instructorul trebuie să trateze fiecare cursant ca pe o persoană valoroasă, să-i respecte ideile și sentimentele, iar relațiile pe care le
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
poată fi ușor urmărită de toți; ce resurse, mijloace didactice sunt necesare, respectiv la ce tehnici și procedee să facă apel (întrebări, explicații, instructaj, simulări etc.); dacă să implice activ cursanții sau nu, având în vedere deprinderile acestora de utilizare securizantă a echipamentelor; cum să procedeze dacă unii cursanți au nevoie de ajutor suplimentar etc. 2. Metode de interacțiune, centrate pe elevi: educația este un mediu tranzacțional în care atât profesorul, cât și studenții își aduc setul de valori în situația
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățării (Sava și Ungureanu, 2005). Evaluarea rezultatelor presupune ca studenții să fie informați în prealabil cu privire la evaluare, și anume: specificarea datei și a orei și explicarea clară a ceea ce trebuie să facă studenții și de ce, crearea unui climat confortabil și securizant (Caffarella, 2002). Pentru identificarea rezultatelor intermediare, cel mai adesea este folosită observarea de către profesor, ca element al evaluării formative a cărui importanță nu trebuie neglijată. Discutarea acestor observații cu studenții adulți ajută atât profesorul, cât și studenții să înțeleagă mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
procesului de învățare, de persoană care-i ajută pe ceilalți să găsească modalități multiple de a dobândi cunoștințe, de a-și asuma responsabilitatea pentru învățare și de a se implica încrezători în propriile capacități. Prin crearea unui mediu suportiv și securizant, prin răspunsul la întrebările cursanților legate de noile experiențe de învățare, prin reducerea anxietății generate de „necunoscut” sau prin identificarea acelor influențe exterioare cu care fiecare intră într-o situație de învățare, poate fi asigurată o participare activă și o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățării (comparativ cu copilul), respectiv, spre rezolvarea de probleme sau situații concrete din viața sa cotidiană; - volumul și calitatea experiențelor acumulate de-a lungul timpului, care impun necesitatea unei individualizări a predării și a strategiilor de învățare, a unui mediu securizant și suportiv; - transformările fizice, psihologice și sociale consecutive vârstei, care generează nevoi specifice, interese și obiective diferite; - anxietatea și ambivalența experimentate de adult, ce se regăsesc în orientarea lui spre învățare, putând inhiba încercările de a deveni mai autonom. Toate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai autonom. Toate aceste lucruri pot fi identificate de educator în primele sesiuni (prin discuții informale, de grup, evaluare de nevoi), în încercarea lui de a dezvolta relațiile din cadrul grupului, care să stea la baza unui mediu de învățare suportiv, securizant, stimulator, în care diversitatea personalităților, a mediului de proveniență, a stilurilor de învățare să fie recunoscute și încurajate. Instructorul trebuie să trateze fiecare cursant ca pe o persoană valoroasă, să-i respecte ideile și sentimentele, iar relațiile pe care le
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
poată fi ușor urmărită de toți; ce resurse, mijloace didactice sunt necesare, respectiv la ce tehnici și procedee să facă apel (întrebări, explicații, instructaj, simulări etc.); dacă să implice activ cursanții sau nu, având în vedere deprinderile acestora de utilizare securizantă a echipamentelor; cum să procedeze dacă unii cursanți au nevoie de ajutor suplimentar etc. 2. Metode de interacțiune, centrate pe elevi: educația este un mediu tranzacțional în care atât profesorul, cât și studenții își aduc setul de valori în situația
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățării (Sava și Ungureanu, 2005). Evaluarea rezultatelor presupune ca studenții să fie informați în prealabil cu privire la evaluare, și anume: specificarea datei și a orei și explicarea clară a ceea ce trebuie să facă studenții și de ce, crearea unui climat confortabil și securizant (Caffarella, 2002). Pentru identificarea rezultatelor intermediare, cel mai adesea este folosită observarea de către profesor, ca element al evaluării formative a cărui importanță nu trebuie neglijată. Discutarea acestor observații cu studenții adulți ajută atât profesorul, cât și studenții să înțeleagă mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
act de disidență politică. Consecințele acestei îngrădiri a expresiei artistice se văd în aproape toate filmele deceniului 6, începând cu Răsună valea (1950). Prim- planurile, ca să nu mai vorbim de gros-planuri, sunt extrem de rare. Aparatul se menține la o distanță securizantă de actori, în plan mediu, din motive propagandistice. Decuparea și accentuarea unui chip omenesc înseamnă individualism, vedetism burghez, negarea principiului muncii colective în artă. Importantă este corectitudinea ideologică a replicilor, care nu trebuie alterată de modul în care sunt filmați
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
noroc, dar și ai acestei mostre de propagandă criminală. „O să rămânem singuri, Avrame !”, îi zice nevasta „orien tată” țăranului care vrea să se păstreze neutru, „de capul lui”. Ea nu spune : „E bine ce zic comuniștii ăștia !”, dar solicită alăturarea securizantă la turmă. Nu ieși din rând, nu te pune de- a curmezișul, mergi cu valul. Așa cum vom vedea, ani de-a rândul, acesta a fost mesajul - mai mult sau mai puțin explicit - livrat poporului de filmul românesc, ca și de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu focus grup Această etapă presupune un efort deosebit din partea moderatorului, dar și din partea asistentului de focus-grup. Fiecare dintre ei are un rol bine stabilit: în timp ce moderatorul conduce discuția, asigură buna desfășurare a acesteia și întreține o atmosferă confortabilă și securizantă, asistentul de focus-grup este cel care înregistrează cu rigurozitate aspectele nonverbale și paraverbale (dacă interviul se înregistrează doar cu mijloace audio). Nici moderatorul, nici asistentul de focus-grup nu intervin în discuție, decît dacă este absolut necesar sau dacă este considerată
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acestora de restructurare personală și familială. Copilul, neavând bagajul verbal, capacitățile de exprimare ale unui adult, folosește modalități simbolice de a-și exprima emoțiile și dorințele: expresivitatea corporală, desenul, jocul, povestea. Povestea, prin caracterul imaginar al său, este un spațiu securizant pentru copil. Aici el poate da viață tuturor fricilor, dorințelor, emoțiilor, fără teama de a i se întâmpla ceva negativ. Personajul principal este cel care se luptă cu obstacolelor, iar victoria acestuia îi poate da încredere copilului în acțiunile sale
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de activitătile terapeutice. Pentru început am folosit diverse jocuri interactive care urmăreau concentrarea atenției și dezvoltarea memoriei. Succesul, cât de mic, a fost conștientizat și elevul era încurajat permanent. În etapa următoare s-a încercat realizarea unui climat afectiv pozitiv securizant pentru desfașurarea exercițiilor de gimnastică fonoarticulatorie și a exercițiilor de respirație. Exercițiile generale de gimnastică a aparatului articulator: exerciții de mobilitate a maxilarelor:exerciții de închidere și deschidere a gurii, de coborâre și ridicare a maxilarelor, de alternare a maxilarelor
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și elevul era încurajat permanent. Un rol deosebit a avut sora lui mai mare, singurul membru al familiei care a început să-l viziteze și să-l încurajeze mereu. În etapa următoare s-a încercat realizarea unui climat afectiv pozitiv securizant pentru desfășurarea exercițiilor de gimnastică fonoarticulatorie și a exercițiilor de respirație. Exercițiile generale de gimnastică a aparatului articulator: exerciții de mobilitate a maxilarelor: exerciții de închidere și deschidere a gurii, de coborâre și ridicare a maxilarelor, de alternare a maxilarelor
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
este un subiect introvertit, majoritatea obiectivelor logopedice s-au atins de multe ori prin activități ludice, în dorința de a menține atenția copilului cât mai mult concentrată asupra acțiunilor. În prima etapă s-a încercat crearea unui climat afectiv pozitiv, securizant pentru desfășurarea exercițiilor de gimnastică fonoarticulatorie și a exercițiilor de respirație. În acest caz este marcant un aspect. Din cauza unei hipotonii musculare accentuate la nivelul aparatului fonoarticulator, precum și a volumului mare al amigdalelor și vegetațiilor adenoide, subiectul produce un sunet
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
care il împiedică pe elev să se identifice afectiv cu școala;sentimentul elevilor de a fi abandonați de către școală, acolo unde școlile sunt concepute să funcționeze într-o manieră deschisă și permeabilă, fără a le oferi elevilor un cadru privat, securizant;deficiențele în relația școlii cu familiile elevilor, dublate de transferul reciproc al responsabilității pentru conduitele indezirabile ale elevilor. 4, Costurile economice și sociale sunt foarte ridicate. Din punctul de vedere al costurilor, actele de vandalism școlar se pot ordona pe
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
îndemnându-l să recite împreună versurile poemului lui Emil Botta, Aproape novembre 31, care se încheie cu o interogație retorică: Unde sunteți 32. Helgomar refuză, pretextând că le strică și o lasă pe Ioana să le recite. Ideea lipsei locului securizant este introdusă chiar din primele pagini ale romanului, când doctorulu Vlad consultă fișa noii paciente, Ioana Olaru, recent aduse la Urgențe. Vederea acesteia îl face să conchidă pe un ton apoftegmatic - și premonitoriu în ceea ce privește povestea pe care i-o va
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
INTRODUCERE Mediul școlar este un spațiu de întâlnire cu caracter formativ a copiilor cu educatorii. Educatorii, acești părinți spirituali, sunt artizani și organizatori ai experiențelor formativ-intelectuale, având rol protectiv- securizant, mai ales din punct de vedere afectivmotivaț ional. De aceea, este important ca ei să știe căror cauze se datorează frustrările elevilor lor- dacă sunt rezultatele unor anumite atitudini față de învățătură, dacă se datorează unor împrejurări sau condiții complexe în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
un respect reciproc în baza cărora încep să se contureze locul și rolul fiecărui membru al familiei. Evoluția și dezvoltarea coplului depind în mare măsură de educția primită Îin primul rând de la părinți), de un mediu familial stabil, cald și securizant dar în egală măsură depind și de limite, de reguli, si de un cadru bine stabilit în care autoritatea parentala vine în defavoarea anarhiei, reducând riscul de instalare a confuziei și haosului din viața copilului Își uneori și a părinților). A
ARTA DE A FI PĂRINTE by Margareta-Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93082]
-
anume de sănătate optimală a sistemelor organizaționale. Cu timpul se aduc contribuții pe direcția precizării conținutului acestei noțiuni. Un mediu organizațional sănătos se definește printr-o înaltă productivitate, o mare satisfacție a salariaților față de condițiile muncii lor, existența unor contexte securizante, un număr limitat de părăsiri ale locului de muncă, un număr redus de absențe, randament mare (Quick, 1999). Totodată, se conștientizează și faptul că sănătatea sistemelor organizaționale poate fi influențată de o serie de factori benefici, care o fortifică, dar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și respectiv „hetero-rasializare”. În cadrul celei dintâi, elementul supravalorizat este grupul de apartenență, considerat a fi superior ca esență și ca natură. Unicitatea proclamată a etniei de origine face ca nici o comparație să nu fie posibilă, poziție care necesită frecvente reafirmări securizante și ostentative. În cadrul celei de-a doua, valorizarea este considerată de la sine Înțeleasă. Ea nu va face deci obiectul unei afirmări repetate și vehemente. Caracterul adesea violent al auto-rasializării este consecința unei angoase profunde care se exprimă prin sentimentul unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
e real. Ce mă interesează mesajul filmului - oamenii sunt monștri, de unde vine acest rău imens etc. etc. -, ce mai contează că Emily Watson e la fel de prezentă ca în orice film în care joacă sau că Ben Chaplin e bântuit, dar securizant, când inocența e preparată „de la plic“, ca să iasă mai multă și să nu se altereze în 111 minute? Șolea de la Cultură, între Don Quijote și Gică Contra R. Chiruță Să-l vadă pe Adrian Iorgulescu după gratii este de trei ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
ocolesc pe alături, coadă la barieră, ramificația spre Deda dovadă că limbajul e îngustimea, nu fondul în nodurile, modurile, nordurile rețelei! Munții Rodnei, Pietrosul era mai mare, 2.303, rezervația, circurile glaciare, poale de pămînturi răsfiră pînă în geam, distanțier securizant la rama lui, periferiile rurale mai rare, doar ele pot fi contemporane, sinapse în păduri amestecate, valea de 200 de metri, îngrăditură de munți înainte, versant, șină, șosea, Someș, un lat de porumbiști, un rînd de case, celălalt versant! munții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]