1,222 matches
-
că MMAP este obligat să țină evidența speciilor de păsări migratoare și să publice informații referitoare la populații și la starea de sănătate a acestora, deoarece art. 17 din Legea nr. 407/2006 stabilește această obligație doar pentru speciile de faună sedentare și că metoda „inelării“, reiterată de reclamantă ca fiind metoda de evaluare a speciilor de păsări migratoare, este doar o metodă de studiu/cercetare, și nu de evaluare. Pârâtul a apreciat că aprobarea de cote de recoltă nu încalcă principiile prevenției
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
3)], ceea ce oferă garanția conservării speciilor și exploatarea durabilă a acestora. De altfel, potrivit noilor modificări aduse prin Legea nr. 13/2020, se menționează expres la art. 17 alin. (2) din Legea vânătorii că „studiile de evaluare a efectivelor speciilor sedentare admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică, angajat al gestionarului fondurilor cinegetice, sub coordonarea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare“, deci se menționează expres în lege că evaluarea se va efectua doar
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică, angajat al gestionarului fondurilor cinegetice, sub coordonarea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare“, deci se menționează expres în lege că evaluarea se va efectua doar cu privire la speciile de păsări sedentare, și nu migratoare. Referitor la motivele de nelegalitate invocate cu privire la art. 4 din OMMAP nr. 1.400/2020, pârâtul a arătat că, potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, are calitatea de administrator al fondului cinegetic, în integralitatea
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului. În ce privește nivelul cotelor de vânătoare pentru speciile de păsări menționate în anexele nr. 3, 4 și 5 ale OMAP nr. 1.400/2020, intervenienta a arătat că stabilirea cotelor de recoltă la speciile sedentare de păsări s-a realizat în scopul menținerii echilibrului agro-silvo-cinegetic prin raportare la datele furnizate de site-ul IUCN și de datele din Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția 2015, întocmit de către Ministerul Mediului, Apelor
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
și de datele din Atlasul speciilor de păsări de interes comunitar din România, ediția 2015, întocmit de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, cote cu privire la care s-a demonstrat a fi nedistructive pentru populațiile de păsări sedentare, nefiind semnalate scăderi numerice semnificative ale acestor populații. Mai mult, sunt sesizate cazuri în care acestea produc pagube însemnate culturilor agricole, ceea ce demonstrează că nivelul cotelor de recoltă, în unele zone, nu este suficient de mare pentru a preveni
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
Minuta nr. 149.083/19.06.2020 (filele 44-50 vol. V). Ca urmare a consultării publice, prin Adresa nr. 788/8.06.2020 (fila 51 vol. V), Societatea Ornitologică Română a transmis pârâtului că „stabilirea cotelor de vânătoare a fost făcută pe baza evaluărilor doar pentru speciile sedentare admise la vânătoare, la speciile migratoare cotele fiind acordate pe principii subiective și fără fundament științific“, iar „stabilirea unor cote de vânătoare fără o metodologie riguroasă pe bază de studii și evaluări populaționale încalcă principiul exploatării durabile. În lipsa acestor
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
care au fost aduse completări, la art. 17 alin. (2), respectiv la art. 19, însă acestea nu sunt de natură să schimbe interpretarea normelor rămase nemodificate, deoarece ele reglementează obligația gestionarului fondului cinegetic pentru realizarea studiilor de evaluare pentru speciile sedentare [art. 17 alin. (2)], respectiv pentru cele din anexa nr. 2 (art. 19). De asemenea, art. 33 alin. (8) și anexa nr. 8 din OUG nr. 57/2007 au rămas neschimbate. Prin urmare, cum în litigiul anterior instanța de contencios administrativ
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
obligați să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilității, pe baza studiilor de evaluare și a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare“, studii care, pentru speciile sedentare, „se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului fondurilor cinegetice și vor fi supuse aprobării administratorului“. Potrivit art. 19 din Legea nr. 407/2006, „în scopul conservării biodiversității, regimul juridic al vânării mamiferelor și păsărilor
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
vânătoare nu se poate realiza în lipsa acestora. Aceasta este, de altfel, și poziția exprimată de Societatea Ornitologică Română prin Adresa nr. 788 din 8.06.2020 transmisă pârâtului în urma procedurii de consultare publică, cu privire la toate categoriile de păsări, sedentare sau migratoare. În plus, Curtea constată că poziția pârâtului nici nu este constantă, de vreme ce pentru celelalte specii admise la vânătoare (mamifere), pentru care se aprobă cote de recoltă, vizate de art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
pe eruditul Vacher de Lapouge împărțind rasa albă a europenilor în trei mari categorii sau varietăți: homo europaeus (înalt, blond, cu ochi albaștri, inteligent, întreprinzător, așezat la șes), homo alpinus (mărunțel, cu părul și ochii de culoare închisă, prudent, tihnit, sedentar, retras în munți și pe colinele împădurite), homo mediterraneus (inferior din punct de vedere psihic primelor două categorii, el cunoaște două varietăți fizice: mărunt, cu părul și ochii negri în sudul Italiei, Sardinia și Corsica, înalt, cu părul și ochii
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
neștiință) străinii continuă să le verse peste capetele plecate ale românilor. Iată de ce spun că, raportat doar la israeliți, antisemitismul este în egală măsură impropriu și inexact: Cam aceleași drepturi de proprietate (sic!) asupra acestui concept le au și arabii sedentari, nomazi și imigranți! Antisemitismul iudeilor mai este și paradoxal, pentru că - așa cum just afirma la vremea lui Petre Țuțea - el este generat de propriile lor excese, nu în ultimul rând de ura resimțită de renegați celebri ca H. Heine sau Karl
RASISMUL, SAU MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381013_a_382342]
-
invizibile. pe deasupra de orașele oarbe și mute, minți amorțite, fățarnice, întregesc așteptarea deșirată pe clipele răsucite ale dorințelor pungi de vid, arsuri-n meninge se sting în golfurile dintre coapse, femei smulse din iubiri inerente își îngrijesc copiii și devin sedentare. Referință Bibliografică: Atingerea / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1461, Anul IV, 31 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ATINGEREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374385_a_375714]
-
vestite sau prin cotloanele metropolelor occidentale, mereu nonșalanți. Mișunăm dezinvolți de parcă am vrea să ne contazicem istoria de popor milenar, bine ancorat în teritoriul generos al meleagurilor dacice. Transpare indubitabil dorința noastră arzătoare de a ne lepăda de plicticosul destin sedentar. Ei bine, și ce dacă? În fond nu ne-mpiedică nimeni să testăm pe propria noastră piele mobilitatea popoarelor migratoare care adesea ne-au bătut - la ușă - căutându-ne pricină și enervându-ne la intervale regulate. Dar nu tot românul
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
vestite sau prin cotloanele metropolelor occidentale, mereu nonșalanți. Mișunăm dezinvolți de parcă am vrea să ne contazicem istoria de popor milenar, bine ancorat în teritoriul generos al meleagurilor dacice. Transpare indubitabil dorința noastră arzătoare de a ne lepăda de plicticosul destin sedentar. Ei bine, și ce dacă? În fond nu ne-mpiedică nimeni să testăm pe propria noastră piele mobilitatea popoarelor migratoare care adesea ne-au bătut - la ușă - căutându-ne pricină și enervându-ne la intervale regulate.Dar nu tot românul
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
pe aceea a soției dacă se află acolo. Pe înserate ia mașina de tuns iarbă și îngrijește gazonul, verificând tot o dată și funcționarea dispozitivelor de umidificare. Mariana, soția sa, fiind medic nu are obligativitate efectuării gimnasticei de compensare a muncii sedentare. Ea efectuează 4 ore la dispensarul de circumscripție, după care face teren la bolnavii ne-transportabili care s-au programat telefonic. Serviciul ei include și intervenții pompieristice la orice oră din zi sau noapte pentru rezolvarea urgențelor. Când au în
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
a dus amorul... Ca o frunză uscată, purtată de vânt! S-a dus amorul ca un ceas defectat, De Cronos - fir alungit;descântat. Stau plopii, rânduri, rânduri Fluturii zboară prin ram... Într-un parc solitar Vrăbile-mi cântă balade, de amor sedentar! Ca niște preoți, stau plopi-nveșmântați În curte la Apolo, Prinț de raze-ncununat! O vioară muzica-și alintă în Coroana, zburlită de vânturi tomnatice și repezi; Stârnite de Brahma ce înghite Tot ce e vechi ca să aducă noul! Pe-a
S-A DUS AMORUL... de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347467_a_348796]
-
în: Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului (Exercițiu, după o filă de jurnal de călător conjunctural) În toamna anului trecut, de hramul Chișinăului, a fost să-mi fie dat a trăi o experiență originală, inedită pentru sedentarul dascăl de școală rurală ce sunt. Un fapt care mă deosebește de o importantă categorie de persoane aparținătoare modernității e că, exceptând cei șapte ani (și câteva luni) de școlaritate, inclusiv stagiul militar, petrecuți dincolo de hotarul satului, am trăit mereu
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
vestite sau prin cotloanele metropolelor occidentale, mereu nonșalanți. Mișunăm dezinvolți de parcă am vrea să ne contazicem istoria de popor milenar, bine ancorat în teritoriul generos al meleagurilor dacice. Transpare indubitabil dorința noastră arzătoare de a ne lepăda de plicticosul destin sedentar. Ei bine, și ce dacă? În fond nu ne-mpiedică nimeni să testăm pe propria noastră piele mobilitatea popoarelor migratoare care adesea ne-au bătut - la ușă - căutându-ne pricină și enervându-ne la intervale regulate. Dar nu tot românul
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
internet? Îmi pare că era mult mai calmă și mai răbdătoare, nefiind supusă bombardamentului informațional de azi. Știrile veneau pe calea undelor și prin intermediul ziarelor, veștile prin scrisori, iar distanțele nu se volatilizau în spațiul virtual al internetului. Oamenii erau sedentari, astfel că o călătorie de la sat la oraș și invers, se transforma într-un adevărat eveniment. Din această pricină, în satele ardelenești, s-a păstrat sintagma potrivit căreia, „Cine merge la Cluj, doarme în tindă”, adică pleacă la drum, cu
LUMEA FĂRĂ „ADVANCED TECHNOLOGY” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373266_a_374595]
-
și așteptam ca Nea Ilie să trăznească toți draci de pe pământ cu biciul său lung ca o flamandă și carul făurit din nori ce traversa de la un cap la altul bolta Cerului. Ce fericire mă năpădea când întâlneam curcubeul și sedentara rouă de pe florile din grădina împlută de prospețime, de parcă renășteam odată cu ea la fiecare întruntare cu Sf Ilie. Nu răspunde nimeni! Mama era foarte agitată. Am avut o tentativă de a o liniști dar am renunțat. Nu era genul meu
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
în general insectivore, având diverse strategii de vânătoare și metode de ecolocație. În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de frecvențe modulate, cu durată relativ scurtă, semnale de tip FM. Unele specii pot efectua migrații sezoniere la distanțe considerabile. Pentru majoritatea speciilor sedentare este caracteristică migrația locală de la adăpostul estival la cel hibernal. Se întâlnesc pretutindeni, în afară de zonele polare și unele insule îndepărtate de continent. Partea facială a capului nu prezintă formațiuni pieloase sau cartilaginoase. Urechile pot fi de diferite forme și mărime
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în timpul hibernarii. Spre sfârșitul primăverii (mai-iunie) femela naște de obicei un pui. Alăptarea durează 30 de zile. Hibernarea: Hibernarea durează din toamnă (sfârșitul lui noiembrie) până la mijlocul primăverii (începutul lui aprilie). Hibernează în diverse cavități subterane. Migrația: Este o specie sedentară. Efectuează migrații locale din adăposturile de vară în cele de iarnă. Comportamentul social: Formează colonii mari, de mii de indivizi. Masculii de obicei sunt împreu nă cu femelele, însă, în perioada creșterii puilor, stau separați, ocupând alte sectoare ale aceluiași
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
deasupra sau printre coroanele copacilor. Prinde insectele din zbor sau le colectează ocazional de pe substrat. Reproducerea: Reproducerea are loc vara. De obicei naște un singur pui. Hibernarea: Au fost găsiți în hibernare din octombrie până în martieaprilie. Migrația: Este o specie sedentară. Sunt posibile doar migrări locale. Comportamentul social: Este o specie colonială. Spre sfârșitul verii formează colonii de reproducere de circa 10-30 de indivizi. Deseori pot fi întâlniți indivizi solitari sau integrați în colonii mixte. Longevitatea: Trăiesc până la 21 de ani
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
suprafață mai mare). Reproducerea: Împerecherea are loc după terminarea lactației sau în timpul iernii. La începutul verii (mai-iunie) femela naște un pui. Lactația durează 1 lună. Hibernarea: Hibernează întreaga perioadă rece, adăpostindi-se de obicei în cavități subterane. Migrația: Este o specie sedentară. Efectuează doar migrații locale, din adăposturile de vară în cele de iarnă. Comportamentul social: Este o specie colonială. Vara formează colonii de reproducere de până la câteva zeci de femele. Longevitatea: Trăiește până la 19 ani. Liliacul lui Brandt (Myotis brandtii) Descrierea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
destul de liniștit. Se hrănește cu insecte de talie mică pe care le prinde din zbor. Reproducerea: Pe la începutul verii (mai-iunie) femelele nasc câte 1-2 pui. Perioada de lactație durează o lună. Hibernarea: Hibernează în cavități subterane. Migrația: Este o specie sedentară. Sunt posibile doar migrații locale. Comportamentul social: Formează colonii mici de maternitate, de regulă în jur de 10 femele. Coloniile de hibernare pot fi mai mari. Longevitatea: Trăiesc până la 23 ani. Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus) Descrierea morfologică: Lungimea corpului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]