505 matches
-
pe alta cu leafa lui, pentru ca să vadă pus în locu-i pe un om care știe tot atâta sau și mai puțin decât dânsul; dincolo un arendaș e dat afară de pe moșia statului, pentru că, deși are o avere întreagă băgată în semănături, n-a plătit la termen și un deputat vrea să ia moșia cu prețul jumătate și să se folosească și de semănăturile omului... și tot așa in infinitum. Conservatorii au încercat ani îndelungați de zile a cârpi o clădire a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dânsul; dincolo un arendaș e dat afară de pe moșia statului, pentru că, deși are o avere întreagă băgată în semănături, n-a plătit la termen și un deputat vrea să ia moșia cu prețul jumătate și să se folosească și de semănăturile omului... și tot așa in infinitum. Conservatorii au încercat ani îndelungați de zile a cârpi o clădire a cărei temelie chiar e o mare greșală. Astfel i-am văzut că, înspăimîntați de delapidările de bani publici, de plastografii liberale ș. a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
face vreun supăr odăilor sau fânațelor răielii locuitorilor Moldovei sau de s-ar afla cineva din nohai sau dintr-alții și s-ar ispiti a face cât de puțin val sau cât de puțină stricăciune fânațelor, odăilor, dobitoacelor, pînilor sau semănăturilor, unul ca acela să aibă a se prinde și legal să se trimiță la Iași și acolo să i se dea certare precum se cade. Și pe locurile unde s-ar pășuna vitele noastre, oricând ne-ar arăta și ne-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și elementele naturii pactizară cu silințele ce-și dădeau puținii bărbați cu simțimente naționale care reușiseră ca reprezintanți ai națiunii a esercita un control asupra guvernanților și a le dovedi degradarea morală a administrațiunii. - Ploi torențiale și continue dăsfundară pământul; semănăturile suferiră mult; comunicațiile se întrerupseră; terasamentele drumurilor de ferate dederă pe față o dată mai mult slăbiciunea cu care se construiseră; tunele se surpară; multe poduri fură luate de apă, comerțul, și cu dânsul toate ramurile de activitate ale țărei, căzură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ale aurorii. Tăceri eterne. Păduri eterne. Cântece eterne. (Minunata călătorie) Sub acest semn transfigurator se înscrie și mai vechiul discurs umanitarist al poetului, rezolvat acum în viziunea unei omeniri fericite, a unei vârste edenice recuperate: Zi liniștită. Zi luminoasă, Cu semănăturile strălucind lângă soarele de aramă, Cu împărțirea dreaptă a bucatelor, Lângă aburii desfăcuți între fânețe și vânturile de argint. Iată-te, tu, omule bun, Argat sau cântăreț cu uneltele amiezii, Câinii latră bucuroși plopii îți ies înainte Din vocea ta
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
impune combinarea cu dezinfecția termică. Tratarea chimică a semințelor se poate face prin vacuum-infiltrație, prăfuire, imersie și “slurry”, cu unul din produsele din tabelul 10. După semănat se tratează patul germinativ la suprafață cu 10-15 l suspensie /100 m2 de semănătură (Previcur - 0,15 %, Folpan 0,15 %, Captadin 0,15 %) pentru combaterea ciupercilor de sol. Tratamentele la răsărire-repicare se fac prin pulverizare fină cu 20 25 l suspensie / 100 m2 la interval de 6-7 zile (pentru ciuperci de sol). La repicare-plantare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
impune combinarea cu dezinfecția termică. Tratarea chimică a semințelor se poate face prin vacuum-infiltrație, prăfuire, imersie și “slurry”, cu unul din produsele din tabelul 10. După semănat se tratează patul germinativ la suprafață cu 10-15 l suspensie /100 m2 de semănătură (Previcur - 0,15 %, Folpan 0,15 %, Captadin 0,15 %) pentru combaterea ciupercilor de sol. Tratamentele la răsărire-repicare se fac prin pulverizare fină cu 20-25 l suspensie / 100 m2 la interval de 6-7 zile (pentru ciuperci de sol). La repicare-plantare se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
număr destul de mare: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de pădure (Anthus trivialis), ciuful de pădure (Asio otus), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), lăstunul de casă (Delichon urbica), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), presura galbenă (Emberiza citrinella), măcăleandrul (Erithacus rubecula), cinteza (Fringilla coelebs), ciocârlanul (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica), ciocârlia de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de turturi de gheată și stelute argintii. Deși are inima de gheată, ea a colindat toată lumea-n lung și-n lat și a învelit pământul cu covoare albe și moi de nea ca să nu înghete firele de iarbă, rădăcinile florilor, semănăturile din toamnă și să le tină cald până la primăvară. Și tot ea învelește crengile copacilor în puf de zăpadă, pune cușme albe caselor. Iarna și-a dat seama că surorile ei au trecut pe aici și ca să mai vină și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
specii care sunt dotate cu o capacitate mare de acomodare au rezistat și s-au adaptat noilor condiții de viață ducând la înmulțirea numărului lor în orașe, specii ca mierla (Turdus merula figura nr. 23), coțofana ( Pica pica), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), graurul ( Sturnus vulgaris). 6.2 Să ajutăm păsările din parcurile urbane Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de păsări și ale distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a creșterii demografice
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
sau rozătoare dăunătoare ; ◄ plantele și animalele din grădini, parcuri, grădini botanice ne delectează prin frumusețea lor ; ◄ degradarea vieții sălbatice și a ecosistemelor înseamnă alterarea condițiilor noastre de viață. Pericolele la care sunt supuse păsările ◄ persecuție deliberată (ex. cuiburile ciorilor de semănătură sunt uneori distruse; cuiburile de berze construite pe stâlpii de electricitate sunt uneori dărâmate) și persecuție ocazională ◄ capturarea și comercializarea păsărilor sălbatice: sticleți, scatii, florinți; ◄ accidente: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea, izbirea de geamuri, accidente determinate de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
păsări afectate. ◄ degradarea ecosistemelor: datorită poluării unele specii de păsări au dispărut din ecosistemele lor naturale sau antropizate iar altele s-au adaptat. Astfel, în ultimele decenii se constată în marile orașe înmulțirea unor specii precum: mierla, graur, cioara de semănătură, coțofana, iarna apar pescăruși și au început să cuibărească unele specii acvatice, precum găinușa de baltă sau rața mare. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele 27 de specii comune de păsări identificate în Parcul Expoziției, Parcul Copou și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
secretarul organizației de partid a regiunii Dniepropetrovsk, îi scrisese lui Molotov: „Pentru ca, pe viitor, producția să poată crește conform nevoilor statului proletar, noi trebuie să luăm în considerație nevoile minimale ale kolhoznicilor, fără aceasta, nu va mai avea cine face semănăturile și asigura producția”. Zadarnic, însă. „Poziția dumneavoastră, îi răspunde Molotov, este profund incorectă, nicidecum bolșevică...” La sfârșitul lunii decembrie, Stalin ordonă să se confiște până și rezervele păstrate pentru însămânțările de primăvară. Pe 6 decembrie 1932, ucrainienilor le sunt impuse
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din norma de sămânță se împrăștie într-un sens și cealaltă jumătate se distribuie mergând perpendicular pe prima direcție. Norma de sămânță este influențată de calitatea semințelor, spațiul de nutriție necesar bunei dezvoltări a plantelor, perioada în care se fac semănăturile, însușirile patului germinativ etc. (de exemplu la Agrostis stolonifera -17-25 kg/ha, Festuca rubra 70-110 kg/ha, Lolium perene 140-200 kg/ha.). Adâncimea de semănat este de 0,5-2,5 cm. B. Instalarea gazonului prin brăzduire Brazdele de iarbă sunt
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
la această boală la fel ca și îngrășarea excesivă cu îngrășăminte pe bază de azot. Arăturile adânci de vară, distrugerea samulastrei, amplasarea corectă a grâului într-un asolament, sunt lucrări ce scad posibilitățile de extindere a atacului acestei ciuperci pe semănăturile de toamnă. Cultura poate fi tratată cu unul din produsele ce combat ciupercile de pe frunze (vezi lista la pag.37). 1.1.10. Rugina galbenă Puccinia striiformis Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă grâul, dar pagubele cele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a frunzelor și șiștăvirea accentuată a semințelor (fig. 8). Transmitere-răspândire. Ciuperca în condiții de temperaturi moderate și umiditate atmosferică ridicată, se răspândește ușor prin sporii de vară în timpul primăverii și verii, apoi trece pe samulastră și de aici pe plantele semănăturilor de toamnă. Dacă temperaturile din timpul verii depășesc 25-29șC, sporii sunt omorâți, iar infecțiile de toamnă se vor produce cu spori aduși de vânturile din N, N-V și V, unde verile sunt răcoroase și umede. Sporii de rezistență nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale unor hoarde hrăpărețe Îi obligau să-și părăsească așezările și să se ascundă pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Piscu Rusului și vîntul martor de plăcerea stației pe pantă dulce, aleargă dinspre clădire, unelte conceptuale, mai întîi uneltele conceptuale, iese fiecare la lumină, închide limbajul, participă la pădure, siguranța paraverbal, somn vast limbaj! urmează Romanul! da, mulțumesc! de lunca semănăturii pe noapte și iarnă, instantanee în circuit electric, prezentul constanta intensității, sigur merge cu trenul, așa cum fabulos îmi păstrez și eu tinerețea, Roman "Agrana România"! Ora 6,00, în sala de așteptare a gării Roman, déjà-vu cu dinozauri la stîngăcia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu aveau nici vite și nici pământ 177. Locuitorii satelor din Bucovina trebuiau să dea stăpânului zeciuiala numai din produsele câmpului, în același timp fiind obligați să transporte snopii de cereale la aria stăpânului. O altă obligație clăcășească, dijma din semănăturile câmpului, din livezi, din grădini și din fân, putea fi răscumpărată în bani. Sesiile slujitorilor bisericii, ale preotului, dascălului și cele ale vornicului și juratului satului erau scutite de dijmă, comunitatea sătească fiind obligată să presteze, în folosul acestora, câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să ne simtă teama, îndoielile din adâncuri. Mașina alerga cu o viteză moderată. Ieșisem din oraș. Ne aflam pe o arteră secundară în partea nord-estică a Timișoarei. De o parte și de alta a șoselei, câmpul golaș cu arături și semănături de primăvară, cu porumbiști de pe care nu rămăseseră decât cocenii scurți ca niște țepușe albe cu vârfurile în sus, cu haturi destul de dese, pe care iarba se uscase și rărise fugea și rămânea în urma noastră rece, străin, indiferent. Am înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
îndrăzneți - ingratul fiu al lui Eson ar fi înfruntat singur, neînarmat, flăcările aruncate de nările taurilor și ar fi semănat, sub brazda arată cu ei, sămânța din care să iasă războinicii inamici ca însuși cultivatorul să cadă victimă propriei lui semănături! Câtă necinste, o sceleratule, ar fi dispărut odată cu tine! Și câte nenorociri mi-ar fi fost luate de pe cap! Îți dă oarecare satisfacție să-i amintești unui ingrat binefacerile uitate: de această plăcere vreau să mă bucur, fiindcă e unica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
B. PĂSĂRI 1. Bătăușul (Philomachus pugnax) 15 aug. - 15 mart. 50.000 100.000 2. Becațina comună (Gallinago gallinago) 15 aug. - 15 mart. 50.000 100.000 3. Cioară griva (Corvus corone cornix) tot anul 10.000 - 4. Cioară de semănătura (Corvus frugilegus) tot anul 10.000 - 5. Ciocârlia (Alauda arvensis) 1 aug. - 15 mart. 50.000 100.000 6. Cocoșul-de-munte (Tetrao urogallus) 1 apr. - 5 mai 5.000.000 10.000.000 7. Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) 15 aug. - 15
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
moțat (Mergus serrator) 15 aug. - 15 mart. 200.000 400.000 13. Gaița (Garrulus glandarius) 1 aug. - 15 mart. 10.000 20.000 14. Găinușa de baltă (Gallinula chloropus) 15 aug. - 15 mart. 100.000 100.000 15. Gașcă de semănătura (Anser fabalis fabalis) 15 aug. - 28 feb. 300.000 600.000 16. Gașca mică de semănătura (Anser fabalis rossicus) 15 aug. - 28 feb. 300.000 600.000 17. Gașca cu cioc scurt (Anser fabalis brachyrhynchus) 15 aug. - 28 feb. 300
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
aug. - 15 mart. 10.000 20.000 14. Găinușa de baltă (Gallinula chloropus) 15 aug. - 15 mart. 100.000 100.000 15. Gașcă de semănătura (Anser fabalis fabalis) 15 aug. - 28 feb. 300.000 600.000 16. Gașca mică de semănătura (Anser fabalis rossicus) 15 aug. - 28 feb. 300.000 600.000 17. Gașca cu cioc scurt (Anser fabalis brachyrhynchus) 15 aug. - 28 feb. 300.000 600.000 18. Gașcă de vară (Anser anser rubrirostris) 15 aug. - 28 feb. 300.000
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]