273 matches
-
niște adevărați pelerini, Începem urcușul celor peste 100 de trepte până la platforma principală pe care se ridică mărețul Pura Besakih - Templul Mamă. Suntem fascinați de construcția În sine a templului, sub forma pagodelor etajate, ale căror vârfuri se Înalță cu semeție spre bolta cerească, cât și de așezarea bine gândită, având pe fundal măreția implacabilului Agung, Învăluit mai tot timpul de cețuri, iar În față apele de cleștar ale misticului lac Batur. În două micuțe insule din mijlocul lacului, ingenioșii constructori
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
comitere nu este singurul responsabil, dimpotrivă, Moțoc, ferocis ac turbidi igenii vir (bărbat de o natură sălbatică și furtunoasă), așa cum este descris în biografia de epocă De heraclide, a lui Grațiani, este prezentat ca rămânând, până în ultimul ceas, neclintit în semeția sa, care nu poate fi, după Hasdeu, decât de natură cinică, din moment ce el, Moțoc, este acela care „răstoarnă pe Ștefan Rareș (1551- 1552), omoară pe [Ioan] Joldea Vodă (1552), întronează pe Alexandru Lăpușneanu (în prima domnie, din 1552-1561
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
ținuturi. S-a apropiat de Ierusalim, a tăiat alimentarea cu apă a cetății Bethulia. După 34 de zile de asediu, bătrânii au așteptat încă cinci zile înainte de a capitula. Iudith s-a rugat lui Dumnezeu să apere cetatea Bethulia de semeția babilonienilor și să-i dea puterea de a ajuta pentru distrugerea lor. Se spune în Cartea Judithei: Caută în jos la trufia lor și trimite mânia Ta peste capetele lor și dă în mâna mea, celei văduve, putere pentru ceea ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în jos la trufia lor și trimite mânia Ta peste capetele lor și dă în mâna mea, celei văduve, putere pentru ceea ce mi-am pus în gând! Izbește cu buzele mele cele viclene rob și stăpân, stăpân și rob. Nimicește semeția lor prin mâna unei femei! (9: 9,11). Frumoasa văduvă s-a hotărât să-l seducă pe generalul Holofern: Și scoțând sacul, s-a dezbrăcat de veșmintele ei de văduvă, s-a îmbăiat și s-a uns cu miresme, și-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tipuri (baraje, obiective social - culturale, inclusiv cele legate de baza tehnico - materială a turismului etc.). Un rol și un loc aparte, este conferit Carpaților Meridionali și de caracteristicile de ordin special ale acestora. Avem aici În vedere În primul rînd semeția și zveltețea acestor munți - care Înregistrează cele mai mari Înălțimi din țară - abundența deosebită a peșterilor, În special acelea din platforma Mehedinților, existența a unui mare număr de stațiuni balneoclimaterice, amplasate de regulă la poalele munților ca și vechimea deosebită
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
îndoliază această muză voalată: "Tristes, tristes, tristes, tristes Sont les roses aujourd'hui, Et moi triste entre les triste À cause de lui". Dar soarele Italiei încălzește și înveselește frunzișul sumbru al acestui Campo Santo: în mijloc se înalță deodată semeția nobilă a Columnei lui Traian, a cărei umbră desfășoară splendorile Imperiului și ale Evului Mediu florentin, aici: "Ô César ambigu ceint de fauves couronnes" și aici: "Florence avec un lys tout rouge au bout des doigts!". Tot în Italia se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de scris, totdeauna la câțiva centimetri de mâna dreaptă, a vegheat cu discretul ei sforăit așternerea fiecărui rând. A albit mult, ochii - în ciuda tratamentului - își pierd treptat acuitatea, a cam surzit și suferă de insuficiență respiratorie, însă își duce cu semeție bătrânețea... „Am încercat tot timpul să nu-mi «profesionalizez» relația cu literatura“ Cum scrieți? Aveți tabieturi? În primul rând, scriu la intervale mari de timp (mă refer aici la ficțiune) - și numai dacă am ceva și cumva de spus. Scrisul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
și taie odată. Gândesc și frământ mult ceea ce am În minte până ce văd perfect cum va fi. Țăranul Își construiește obișnuit singur casa, iar la munte totul Începe de la acoperiș. De ce? Fiindcă el e primul care integrează noua construcție În semeția munților, a brazilor, În geometria stogurilor de fân. Ar fi vorba de elaborarea preconceptivă a lucrării ? -Poate mai curând integrarea mea În atmosferă, Încât nu eu comand cadrul, ci invers. Pentru mine, lucrurile nu vorbesc dintr-o dată așa ca un
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
anilor, din ce În ce mai mulți artiști naivi bătînd la porțile afirmării. Dacă inițial nume ca cele amintite se bucurau de binemeritatele aprecieri ale comentatorilor artei naive, să nu-i uităm pe cei care le calcă pe urme, pentru că, “... lăudînd pădurea, adîncimea și semeția ei, te gîndești, desigur, și la fiecare dintre copacii ei, chiar dacă nu ți-i poți reprezenta, individual, pe toți”. Această remarcă ne-a Îndreptățit să considerăm absolut necesară investirea unor eforturi de promovare a artei naive din fiecare zonă. “Căci
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
n-are o simpatie specială pentru o zonă a realității și 2. Elementele materiale intră în poem după ce au trecut, întîi, prin alte poeme. "Objectele" sînt deja obosite de literatură și efortul retoricii heliadești este să le dea o nouă semeție, un veșmînt proaspăt și solemn". Heliade este un poet par excellence didactic și grație voinței sale titanice de a curpinde întregul univers, unul îmbrăcat în hainele sublimului. E, putem spune și un postmodern avant la lettre, prin maniera în care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui Tudor Vianu și Adrian Marino în relansarea valorică a autorului Nopților, Vladimir Streinu își pune o întrebare fundamentală: Unde se află centrul, adică nucleul radiant al poeziei lui Macedonski?" Răspunsul este edificator: " Un romantism de tip byronian, care naște semeția și satanismul, un altul lamartinian înălțându-se ca aburii dimineții din peisaj, unul apropiat de al lui Hugo, grandilocvent și filozofant, iar altul mai reținut, pictural îndeosebi și exotic în felul lui Gautier, în sfârșit, un romantism aproape sintetic e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
mulțime de cunoștințe și prieteni. Le mulțumim că sunt și se numesc oameni. P.S. Am ieșit În fața invitat de prieteni. Plecând din pepiniera copilăriei, m-am rătăcit, În după-amiaza aceea de 20 mai 1993, Între munții de pe care brazii, În semeția lor, stăpânesc Întinderile... Cu ziarele timpului și cartea lui Malin În gânduri și În mână, cu amintirile personale, nam făcut decât simple și nevinovate mărturisiri. De ce mi-ai dat mie această ocazie, Sandule, făcându-mă să devin nostalgic și poate
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
bolnavului, să nu tușească și să i se deschidă rana din nou. Cotiră spre dreapta. Foarte curând, În fața lor se Înălță o movilă uriașă, pietroasă, un stouff cum spu neau localnicii, de pe care o cetățuie neagră și amenințătoare privea cu semeție către vale. Călugărul apucă pe drumeagul Îngust care ducea Într-acolo. — Unde mergi, frate Gregor? Întrebă Adelheid. Parcă era vorba de un preot? — Da, domniță, chiar acolo și mergem. Prietenul părintelui Constantius e capelan acolo sus, la castelul domnului Adalbrecht
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sunt slujitori de pază și nu vi se poate Întâmpla nimic rău. Cuvintele lui Gregor erau la fel de respectuoase și de binevoitoare ca Înainte, dar fetei i se păru a distinge În vocea ușor răgușită de atâta cântat o nuanță de semeție și de nerăbdare. „Sunt prea neîncrezătoare, are dreptate“, Își spuse ea și-și mână calul pe drumeagul care ducea la poarta cetății. Când ajunseră sus, pe gurguiul pietros, În fața lor apărură pereții masivi de piatră și o poartă fixată În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aproape ghidușă, are mersul hotărât (mi-o imaginez câteodată făcând, poate, câteva mișcări de balet, amintindu-i de mama), poartă mereu bijuterii mari, pe mâna stângă îi poți vedea un inel cu piatră mare. Părul alb și-l poartă cu semeție, cu o cochetărie adolescentină, mândră parcă. Se bucură de fiecare anotimp, zice că se îndrăgostește în fiecare an, mereu simțind că lucrurile par altfel, mai frumoase, mai colorate. Își aduce aminte de vacanțele de la 2 mai și de lungile nopți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
înșir aici, puțin cam în grabă, deoarece uităm că procesele acestea de edificare și „conștientizare” a nației și spiritului ei s-au întâmplat târziu, extrem de târziu față nu numai de culturile mândre occidentale - care și până azi își poartă cu semeție „coroana Renașterii”, cărora nouă, împărțiți și sufocați de imperii, ne lipsește! - și o dată cu dificila și greoaia întregire teritorială. O cultură și o identitate târziu descoperite și afirmate, dar cu atât mai vitale, mai necesare! Cum cred unii că românii și-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Îndepărtate, totul era la superlativ: vânturile, ploile, frigul, căldura. Diferențele de temperatură, cu și fără participarea apei, au fisurat stânca Încă golașă. Bioxidul de carbon și apa au lărgit aceste fisuri, creând canioane și grote, a căror prăbușire a redus semeția inițială a stâncii. Curând, pentru bioxidul de carbon a intervenit un nou pretendent: viața vegetală. Poate stânca ar fi răsuflat ușurată, dar treaba e, de atunci, cu totul alta. Succesiunea ecologică proprie vegetației are loc și astăzi, cu o frumusețe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de straniu care nu te lasă să poposești, În consecință să degradezi, prea mult, dar te face să revii. Ca și pentru miticul Anteu, contactul cu primordialul dă puteri noi. “Radiosfera”, 1 iulie 1996, ora 11,21 88. Muntele, o semeție primordială După scurta escală, adaptativă, de pe stâncăriile de lângă malul stâng al Prutului, să ne uităm spre apus. Iar dacă n’am fost prea mulți, nici o pagubă. Acele stâncării sunt unice și nici n’arată prea bine Împănate cu oameni și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Chiar dacă natura tinde spre entropizare, o face cu altă viteză, cu mult mai mică. La scara vieții noastre, această viteză e sinonimă cu staționarea. Deci măcar să conservăm ceea ce am găsit. “Radiosfera”, 8 iulie 1996, ora 9,53 89. Muntele, o semeție periclitată Chiar dacă prietenii cu care am urcat la munte s’au grăbit să coboare, eu am mai adăstat oleacă. O mărturisire: deși ca om de șes, deci dintr’un mediu relativ entropic, ar trebui să-mi fie indiferentă negentropia mării
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dauna mediului exterior. Și preferă și construcțiile, negentropice și ele prin informația imprimată În ele de om. Deci, determinantă nu e altitudinea, ci doar suportul negentropic ce le aduce aminte lichenilor de epoca primordială În care s’au născut. Dar semeția negentropică a muntelui e subminată de entropia din jur. Acest dinte Îl roade mereu și asta poate n’ar fi mare lucru, ca efect al naturii și cu rostul ei, dacă n’ar fi amplificată de om, prin activitatea sa
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
loc, dar rămân alți munți de mutat... Ce-a uitat acela să spună e că acest proces e Însoțit de o creștere a entropiei mediului. Căci ca fosfogips, steril, zgură, moloz ori cenușă, acești munți artificiali nu mai au nici semeția, nici soliditatea și nici naturalul celor rași de pe fața pământului. Natura Îi va integra desigur, cu un mare preț totuși, dar anularea entropizării nu va putea fi niciodată deplină. Iar folosul nostru e destul de modest: mutarea din loc a munților
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un caracter mai activ și mai spontan (5, p. 160). Analizată acum, pedagogia experimentală inițiată la începutul secolului XX ne apare ca avînd rezultate destul de modeste, mai ales dacă ținem seama de vehemența cu care critica vechea pedagogie și de semeția cu care își asuma sarcinile. O explicație a acestor rezultate se află în faptul că cercetările de atunci constituiau un început; primii cercetători au fost obligați să-și creeze o tehnică experimentală cu totul nouă. La aceasta s-a adăugat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și cuprinzătoare, cum e vrednic de laudă stejarul, când e înalt și falnic, cum e vrednic de laudă și de cinstire soarele, când ajută ierburile și holdele, și pomii din grădini, și copacii nenumărați ai pădurilor să se înalțe cu semeție în lumina în veci nepieritoare a vieții.“ (Partidul Comunist Român. Omagiu 65, București, Cartea Românească, 1986) LĂZĂRESCU Traian „Annosque multos Praeses amabilis Ceaușescu vivat, qui sapiens regit Gentis Valachae clara fata Prosperitate hodie fruetis!“ („Urare“, Săptămîna, 7 ianuarie 1977) LERESCU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Volovici, „Polonii și Țara Leșească În literatura română”, În Anuar de Lingvistică și Istorie Literară, tom XXVIII, B, 1981-1982, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, 1982, pp. 57-64. 605. Pentru „mândria leșilor”, ca stereotip etnopsihologic cu conotații negative În cultura română („semeție”, „trufie”, „pohvală” etc.), vezi lucrările lui Leon Volovici (604, p. 60) și Dan Horia Mazilu (383, p. 157). 606. Andrei Oișteanu, „Imaginea străinului În cultura tradițională românească”, Revista 22, nr. 23, 8-14 iunie 1999, pp. 12-13 ; și Andrei Oișteanu, „Străinul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altele, când, solicitate, competența și integritatea nu trebuie să se recuze. Refuzul tatălui lui Pantazi înseamnă mai curând inerție, comoditate sau îndărătnicie. Aceste idealizări ale renunțării, prezentate ca superior dispreț (mai curând dédain decât mépris, primul având o nuanță de semeție „mult nobilă”), ar putea da loc la oarecare psihanaliză cu privire la autor. Bovarismul lui Mateiu se hipostaziază în aceste întruchipări trufașe. Mult ar fi vrut să-și poată permite asemenea gesturi, dar nu i-au fost prilejuite de nici o ofertă (pe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]