482 matches
-
acestea, care rezultă din mulțimea de limbi, stau în cale progresului“ (2, 190). Ca atare, noua societate, pe care o visau revoluționarii, „nu poate fi dar clădită mai liberă și mai fericită decît pe o temelie anațională“(2, 185). Argumentele seminariștilor nu erau de neglijat. „Civilizația omenească nu poate fi asimilată de un popor decît în forma culturii sale proprii, [afirma seminarisul Giurilă] altfel ea rămîne ca o bibliotecă cu cărți frumoase de la care cheile s-au pierdut“(2, 186). Corectă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pe de alta de apartenența socială. De o parte erau gimnaziștii,În cea mai mare parte copii ai claselor privilegiate și pentru care Învățătura deschidea toate perspectivele, care pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii; pe de alta erau seminariștii,băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă În tagma duhovniceasc, care, crescuți și trăiți În mediul satelor, se simțeau mai moldoven. Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu, - dacă nu se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Între popoare, toate Îngrădirile acestea, care rezultă din mulțimea de limbi, stau În cale progresului. Ca atare, noua societate, pe care o visau revoluționarii,nu poate fi dar clădită mai liberă și mai fericită decît pe o temelie anațională. Argumentele seminariștilor nu erau de neglijat. Civilizația omenească nu poate fi asimilată de un popor decît În forma culturii sale proprii, altfel ea rămîne ca o bibliotecă cu cărți frumoase de la care cheile s-au pierdut. Corectă În fundamentul ei, ideea ajunge
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ș.a. Volumul de debut al lui V., Smochinul neroditor (1986), se apropie tematic de proza optzeciștilor, preocupați mai degrabă de scene cotidiene, banale, umile, lipsite de anvergură epică. Cu excepția povestirii titulare, autobiografică, creionând cu umor și duioșie prima promoție de seminariști după instaurarea regimului comunist, celelalte texte prezintă întâmplări despre mici sau mari păcate omenești, dureri, neînțelegeri (Încurcătura, Pe câmp, Alergătorul), despre singurătate (Plouă), despre doi rivali îndrăgostiți cândva de aceeași femeie (O întâlnire) etc. Mai degrabă poetice decât epice, povestirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
a confirmat chemarea la slujire iar în 1946, după terminarea războiului, se înscrie la seminarul din Buteni. Fratele Ilie Foșlea menționează în autobiografie că în data de 4 ianuarie 1946 slujește cu prima predică. Decizia conducerii seminarului a fost ca seminariștii anului IV să fie repartizați urgent în biserici din cauza lipsei de slujitori. Astfel, fratele Ilie ajunge să slujească în biserica din Cuvin, iar în casa lui Petru Cicireanu o întâlnește pe sora Maria Șirian care i-a devenit soție în
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
îl prezintă comunității. Într-o zi de primăvară, la 20 mai 1956 comitetul bisericii din Cuvin discută alegerea ca păstor al unui om care terminase seminarul și îi slujea de 6 ani. Într-un eveniment solemn și spiritual, un tânăr seminarist era examinat de comitet în fața unei comisii de ordinare compusă din frații: Gheorghe Cicireanu, Simion Vuia, Truța Ioan și Dan Gheorghe. Comitetul a votat afirmativ cu excepția unui membru care a rămas neutru. Candidatul a trebuit să își spună autobiografia și
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
începând cu colegii săi din Politbiuro -, grație geniului său de intrigant, dar și manierei lui de a se prezenta, la funeraliile lui Lenin, ca depozitar al comandamentelor Maestrului, a cărui îmbălsămare a rămășițelor, oferite spre adorație mulțimilor, o impune. Fostul seminarist grefează ideologia marxistă pe substratul religios al maselor ruse și purifică astfel bolșevismul de originea sa străină. Se prezintă, implicit, drept liderul facțiunii rusești a partidului-stat*, drept creatorul unei armate ruse - cea a lui Voroșilov, opusă hoardei cosmopolite a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Ultimul în timp, dar nu cel din urmă ca valoare, este Giovanni Giacomo, cavaler de Seingalt, tipul aventurierului internațional, al maestrului în amor și în excrocherie, dar și al talentelor reale de gânditor și literat. Născut la Veneția în 1725, seminarist la 16 ani, Casanova a fost arestat datorită unei intrigi. Fugind din închisoare, a devenit, grație creditului mamei sale - care era artistă, secretarul cardinalului Acquaviva, la Roma; dar a pierdut repede această situație, deoarece a avut de-a face cu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
armean. Anastas Ivanovici Mikoian a fost una dintre cele mai interesante personalități ale conducerii sovietice din acea vreme. Înzestrat cu o inteligență sclipitoare, era considerat un geniu al supraviețuirii politice în perioada sovietică.Ca și Stalin, Mikoian a fost un seminarist devenit apoi un revoluționar pătimaș. Fratele lui Anastas Mikoian, Artem, este cunoscut în lumea întreagă pentru proiectarea faimoaselor avioane MIG. La sosire, pe platforma din fața gării Kiev din Moscova, un pluton de militari sovietici a dat onorul; s-au intonat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Crainic, Iuliu Scriban, Ștefan Ciobanu, Vasile Radu, susținându-și licența cu o teză despre scriitorul Alexie Mateevici, pe care o va tipări în 1937. Înscris la Seminarul Pedagogic din Iași, își trece examenul de capacitate pentru învățământul secundar (1937). Încă seminarist, în 1928 i se publică o predică în „Luminătorul” din Chișinău, la care va colabora și ulterior, de asemenea la „Raza” și „Cuvânt moldovenesc”, în cotidianul „Calendarul” din București (la invitația lui Nichifor Crainic), unde își va face adevărata ucenicie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
pus și problema pregătirii învățătorilor. Cum nu existau școli normale de învățători, s-au recrutat diferite cadre cu pregătire insuficientă și lipsite total de practică pedagogică. Cei mai mulți învățători, din perioada aceasta de geneză a școlii, au fost preoții, apoi urmau seminariștii care din diferite motive nu reușiseră să termine seminarul teologic, precum și cadre care aveau doar câteva clase gimnaziale. Restul învățătorilor se recrutau din rândul absolvenților cu patru clase primare, dintre cei mai buni. Pentru specializarea lor în probleme de psihologie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înseamnă că se bucurau de un evident prestigiu, fiind oameni cinstiți și cu frică de Dumnezeu. Desigur că aceste fețe bisericești făceau slujbe într-un locaș destinat cultului creștin-ortodox. La 1894, preot paroh la biserica din Bașeu era Gh. Dimitriu, seminarist 4 clase, atestat nr.323 din 1883, Iași. Cantori erau Gh. Mihăilescu și Gh. Lefter din anul 1859. Urmează cantori D. G. Pintilei și V. Roșca. O perioadă de timp, satul Bașeu a fost deservit de preotul de la Alba, N.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în scrisul lui Caragiale, a făcut o apropiere de nuvela lui Gogol, Vii, în care ,,fata de boier vrăjitoare face o cavalcadă foarte asemănătoare a celei din Calul Dracului, cu deosebirea că la Gogol, tânăra vrăjitoare călătorește de gâtul tânărului seminarist, chemat s-o păzească noaptea...’’ Dar Zarifopol afirmă totuși că ,,nu e probabil să fi cunoscut Caragiale nuvela rusească. ’’ Și de această dată fantasticul este neterifiant. Cavalcada babei transformate în zână pe timpul nopții, cu Prichindel tot un drac subaltern în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
irlandezi (dintre care celebri sînt Sfîntul Colomban și Sfîntul Colomba) călătoreau, se stabileau și întemeiau mănăstiri în Europa de Vest. Persecuțiile religioase declanșate de cuceritorul protestant și constantele rebeliuni împotriva lui au provocat primele valuri de emigranți irlandezi, alcătuite mai ales din seminariști, preoți și militari, care s-au grăbit să intre în serviciul suveranilor catolici de pe continent. Interdicția de a instrui preoți catolici în Anglia a determinat pînă la sfîrșitul secolului al XVI-lea crearea în Franța și în alte țări europene
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
La Buzău, echipa avea în frunte pe comandantul legionar Vasile Posteucă, avocat. În preziua întâlnirii din Sala Moldavia a avut loc o ședință a Frățiilor de Cruce din oraș, prilej cu care ne am cunoscut toți cei trecuți prin prigoană: seminariști, normaliști, liceeni și tineri muncitori. S a pregătit un cor sub comanda Șefului de Grup, Stoian Florin, student teolog, care avea să cânte în timpul pauzelor cuvântărilor. În ziua întrunirii sala era arhiplină: intelectualitatea Buzăului, și nu era puțină, și cetățeni
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și lui trebuie să-i mulțumesc că m-a învrednicit să sufăr pentru el. Prima înfățișare în instanță A doua zi am fost puși în lanțuri, legați câte doi, eu cu Marin Naidim, Vlăgea cu Vârlan, Breslașu cu Constantinescu, iar seminaristul Pintilie singur în lanț - pe el Dumnezeu îl iubea mai mult, pregătindu-l pentru preoție; nouă, celorlalți, ne rodea lanțul un picior, lui amândouă. Făceam cunoștință cu această „bijuterie” și cu recunoștința „oficială” pentru „merite” care nu se văd cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
înghițeau prada. Gardienii ne-au condus la etajul întâi pe aripa din dreapta, spre administrație, pe partea dinspre Secțiile I și II. Ne-au băgat câte doi în celulă. Eram cu Marin, Vlăgea cu Vârlan, Constantinescu cu Breslașu, iar Pavel singur. Seminaristul fusese trimis la Alba Iulia cu Răfan. După Crăciun, Răfan a fost adus la Aiud. Celula era întunecoasă. Ne oprisem în prag, dar gardianul ne-a împins din spate. Aproape am căzut în genunchi. În urma noastră zăvoarele răsunau pe coridor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
condamnați legionari, chiar dacă erau oameni bine cunoscuți. În felul acesta am putut căpăta încrederea necesară pentru a afla adevărul. S a constatat astfel, pe baza declarațiilor personale, că un grup condus de un anume Paralescu (a nu se confunda cu seminaristul Paralescu, n. a.) din București au intrat la o fabrică de textile a unui evreu, au găsit acolo pe soția acestuia, în vârstă de 40 de ani, pe care au violat-o. Un alt cetățean, tot din București, a furat la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
poet. Tatăl lui A., paroh în Glogoveț, continuă o spiță din neamul Aroneștilor, din care nasc în Transilvania iluștri demnitari, vlădici și cărturari, poetul pomenind totuși, într-o corespondență, și despre mai îndepărtații ascendenți din ramura moldovenească a familiei. Elev seminarist la Blaj, persevera, dând lecții particulare un răstimp, spre a putea urma dreptul la Cluj. Se stabilește la Sibiu, unde va profesa ca jurat-procurator pe lângă Consistoriul Episcopiei Ortodoxe și ca notar al Companiei grecești. Ca avocat, călătorește în repetate rânduri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
Clopotele bisericii din Pesac, băteau rar și adânc... băteau tulburător de adânc... Preoții cădelnițau privind spre Cer... mirosul de tămâie și feștilă arsă plutea în aer, lumânările sfârâiau spulberând, în răstimpuri, steluțe galbene. Un sobor de preoți și corul elevilor seminariști, au săvârșit Sfânta Liturghie într-o solemnitate de o gravitate și măreție, cum n-a mai fost vreo dată la biserica din Pesac. „...Ca la catedrala din Temiș-Var..!”, spuneau sătenii, cu adâncă admirație pentru refugiații moldoveni. Biserica devenise neîncăpătoare. Oameni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
miazăzi... Semn, că a venit toamna. În anul acela, toamna se prevestea lungă și frumoasă. Seară de vară, seară caldă și senină. Cerul era plin de stele. Forfota zilei în sat s-a potolit. Noaptea cuprindea încet-încet... tot înconjurul. Elevii seminariști stăteau în jurul focului... Focul pâlpâia în fum, și din când în când, împroșca văpăi într-o ploaie de scântei dănțuitoare. Toți tac... și, tac apăsați de tristețe și îngrijorare... Știrile de pe frontul de la Iași îi îngrijorează mult. Se uită adânc
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să poată schimba o vorbă. Groaza bătea, parca, la ușă, se pregătea să intre...O așteptau să-i strivească... Tăcerea era atât de deasă, încât își auzeau gândurile umblându-le prin minte. În seara aceea de 20 august, în jurul focului, seminariștii au fost mai triști și mai tăcuți ca niciodată.. „Vin rușii !..vin rușii!”, se șoptea pretutindeni. Trecuseră șase luni, de când au fugit din calea lor. „Vin rușii...vin rușii!”, erau cei din cauza cărora fugiseră. Dar, dușmanul nu venea încă...zvonurile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și ceilalți... „De-ar fi Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce. Dar Moldova-i prea departe, Nu poți merge fără carte. Cartea n-are cine-o face, Că primaru’ nostru zace...” Cântau elevii seminariști, în seara aceea, cu tânguire în glas de cocoare...cântau răscolitor, cântau sfâșietor de jalnic...Cântul lor înălțându se unduios spre cer ca o rugăciune. Dar gândul tiranic nu-i lăsa... „rușii au rupt frontul la Iași..” „... Să cântăm pentru
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
au rupt frontul la Iași..” „... Să cântăm pentru Moldova !.. Să cântăm pentru cei rămași..!”, se îndemnau ei, doar din priviri. „De-ar fi Moldova-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce...” Ca o rugăciune, cântau seminariștii din tot sufletul. Durerea și tristețea le sfâșiau pieptul. „De-ar fi Moldova-n deal la cruce...” Unii cu capul rezemat în palme, covârșiți de durere, plâng... plâng cu lacrimi rare, pătimașe, care-ți violentează sufletul cu gândul la Moldova
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
durerea. Sunetele continuau să picure, abia auzite, stropi de tristeți sfâșietoare. Nu există ceva mai înălțător decât muzica... E ca și cum Dumnezeu ar coborâ pe pământ... E purtătoarea tuturor patimilor, cuprinde binele și răul, bucuria și nefericirea... dar, mai ales nefericirea. Seminariștii își cântau, în seara aceea... nefericirea lor. Numai omul în suferință și chinuri lăuntrice o pricepe. Glasul lor cald se înălța tot mai grav, ca o rugăciune, cu modulații ca un suspin, spre înaltul slăvii. Au tăcut... Acordurile dumnezeiești s-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]