284 matches
-
o forrnă ideală pentru a formula o teorie semiologica. în cadrul procesului de transmutare cinesemiotică (fenomenul cel mai spectaculos al ecranizării literaturii), bazându-se pe analogia cadrului cu unitățile minimale ale limbii cercetătorii au definit filmul că limbaj. în marele sistem semiologic al filmului sunt incluse subcategorii semiotice majore: enunțarea, instanța narativa și modelul actanțial, având în vedere natură pluricodică a limbajului filmic. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească principii teoretice pertinente și aplicabile tuturor fenomenelor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
M., Pop Augustin și Obreja Th. Rev. Medico chirurgicală lași nr.4 -1966; L’opportunite de la fermerture operatoire des fistules liquidiennes frontoethmoido nasales posttraumatiques. Oblu N., Săndulescu Gh. Cozma N. Rev. D’Oto-neuro-ophtalmologique Ț. XXXVII, nr.2 France, -1965; Aspecte semiologice În patologia neoformativă a lobului temporal. Oblu N. Rusu M. Obreja Th congresul Național de Neurologie 29 sept.-oct. 1966, București; Experimentale investigation of the origin of intraspinal epidermoid cystis. Oblu N.,Wasserman L. Săndulescu Gh. Onofrei Ț. Acta neurologica
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
îl înălțaseră și, ca să nu-i fugă complet pământul de sub picioare, după ce a mulțumit și a recunoscut cu imparțială gentilețe justețea comentariilor ministrului afacerilor externe, vru să arate că și el era capabil de cele mai extreme subtilități de interpretare semiologice, Este interesant de observat, spuse el, cum semnificația cuvintelor se modifică fără să ne dăm seama, cum le utilizăm de atâtea ori ca să spunem exact contrariul a ceea ce exprimau înainte și pe care, într-un anumit mod, ca un ecou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
era profund preocupat de semiotică, de studiul semnelor și al sistemelor de semnificație. Respingînd pe de o parte formalismul și obiectivismul unei importante părți a semiologiei, el și-a menținut viziunea reducînd totul la o lume de semne. Această viziune semiologică comună, vulgară chiar, este cea care dă formă Americii; autorul susține că America este "o uriașă hologramă în care informația privitoare la întreg este conținută în fiecare din elementele componente". Ca urmare a acestui principiu, Baudrillard face fără să ezite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
caracterizată de "deșerturi golite de sens", iar călătoria sa prin America produce "o abia perceptibilă evaporare a sensului". "America" este, așadar, alegoria unei țări care pentru el este un pur joc al semnelor, golite de sens, scop sau valoare. Reducția semiologică operată de Baudrillard în care America este redusă la un deșert, la un spațiu pustiu, la lipsă de sens, la eveniment prezentat pur și simplu; aceasta este parțial rezultatul opțiunii sale metodologice de a favoriza viteza și acțiunea de a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de acești termeni, ca atare reflecțiile sale sînt doar remarci care trădează o imaginație apocaliptică latentă, care însă nu este niciodată pe deplin eliberată. Într-un anume sens, cartea America a lui Baudrillard reprezintă un elan nebunesc al imaginației sale semiologice scăpate de sub control. Turistul francez reduce totul la semne, nereușind însă să vadă suportul lor material, efectele, structura socială în care sînt cuprinse aceste semne sau istoria producătoare de semne și de structură. Reducțiile sale semiologice sînt cu precădere vizibile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nebunesc al imaginației sale semiologice scăpate de sub control. Turistul francez reduce totul la semne, nereușind însă să vadă suportul lor material, efectele, structura socială în care sînt cuprinse aceste semne sau istoria producătoare de semne și de structură. Reducțiile sale semiologice sînt cu precădere vizibile în capitolul său Utopia Achieved (Utopia devenită realitate) în care sînt puse în contrast America și Europa și alte părți ale lumii. Pentru autorul francez, Statele Unite reprezintă "forma originală a modernității", lipsită de tradiții și istorie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care a abandonat-o în favoarea explorării "deșertului realității" din America și din alte zone marcate de dispariția sensului, a individului, a istoriei, a politicii și, în final, a realității. Este nevoie de o teorie socială mai largă, opusă reducționismului imaginarului semiologic, o teorie care să folosească mai multe perspective, care să combine economia politică, sociologia, cultura, filosofia, politicile radicale de fapt, chiar amestecul de elemente cyberpunk și de teorie postmodernă preluată de la Faucault, Deleuze și Guattari, Jameson și alții. Prin contrast
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
multe perspective, care să combine economia politică, sociologia, cultura, filosofia, politicile radicale de fapt, chiar amestecul de elemente cyberpunk și de teorie postmodernă preluată de la Faucault, Deleuze și Guattari, Jameson și alții. Prin contrast, Baudrillard a recurs la un reducționism semiologic unidimensional pentru a valida fetișismul care reduce complexitatea Americii și a lumii contemporane la cîteva semne alese de el și care, în general, semnifică pentru el sfîrșitul lumii și domnia lipsei de sens și a vidului. Deșert acum și pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
susținînd apoi că, în fapt, eu nu întreprind o asemenea interpretare (vezi Gane, 1991a: 178 ff). Eu am întreprins totuși o lectură a respectivului volum, care este simptomatic pentru fetișismul semnelor manifestat de Baudrillard, ca o proiecție a imaginarului său semiologic asupra obiectului America. Gane este, așadar, lectorul limitat care îmi interpretează cu totul eronat interpretarea, distorsionîndu-mi critica, oferindu-și apoi propria sa "interpretare" încîlcită care reflectă stilul lui Baudrillard în mod fatal sau poetic (p. 182). Gane, mereu evaziv, îl
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
apoi multiplele cercetări clinice și morfologice asupra cazurilor descrise ca scleroză în insule sau pete. În 1849 FREDERICS a fost primul care a pus diagnosticul „intra vitam“ de scleroză în focar. În 1856 GOLDSCHMIDT și VALENTINIER au descris primii tabloul semiologic al SM și au arătat că boala este de durată, atingând în special vârstele tinere. O serie de cercetători ca ROKITANSKY (1857), RINDFISCH (1863) descriu diferitele modificări histomorfologice din focarele insulare, apărute în sistemul nervos central al bolnavilor cu SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
umană fiind o decompoziție, analiză sau abstracție (...)"132. Dintr-o altă perspectivă, Maria Conti îi atribuie scriitorului și capacitatea de cunoaștere productivă a realului, atribuindu-i posibilitatea dea ieși din gramatica viziunii, condiționată de ansamblul de percepții și de coduri semiologice tradiționale. În trecere, fie zis, ne vine greu să nu remarcăm că scriitorul nu are cum să nu fie, în parte, un subiect social. Teritoriul intim al fiecărei făpturi omenești este surprinzător de redus, față de enormul înveliș social, care contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
redus la producerea unităților discrete, în succesiune. Este un șir. Pentru ca acest șir de unități să poată atinge extremitatea lanțului fără a fi deformat, trebuie să respectăm anumite condiții: • privitor la canalul transmițător; • privitor la mesajul însuși. Canalul: în analiza semiologică, canalul era limba însăși și constrîngerile ei. Aici, canalul este din punct de vedere fizic reperabil și modulabil. Remarcăm că însuși canalul se poate interfera cu mesajul: ecouri și impurități se amestecă în mesaj, ceea ce vom numi "zgomote". Mesajul: pentru
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
New Haven 36. B) Freud "la pachet" Un alt exemplu delirant: ce spune Don Norman despre memorie? Că este un fel de modul de programe. Urmărind o amintire, construind un discurs sau o acțiune (una trece prin cealaltă, modelul este semiologic), eu dezvolt o "linie" pe care regăsesc "urmele" mele, sau scenariul meu dinamic (MOP-ul lui Shank). Astfel o pot lua către un program vecin, greșind ramificația și amestecînd două programe conexe: va apărea un lapsus. Doză de Freud. Explicația
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
gen" și fiecărei situații de interacțiune). C. Schematizarea descriptivă 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu Pentru a aprofunda analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a încercat să delimiteze micro-activitățile specifice ce stau la baza schematizării descriptive. Să ne amintim, mai întîi, că însăși noțiunea de schematizare prezintă interesul de a semnala, în același timp, un proces (pentru
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de elemente avînd ca punct comun faptul că toate au legătură cu denumirea generică a clasei". El desemnează aceste elemente ca fiind aspecte ale obiectului care, luate împreună, constituie un "fascicul". Acest ultim punct, ce se regăsește în centrul reflecției semiologice, a fost evidențiat și de M.-J. Borel și C. Wulser-Péquegnat, pentru care obiectul discursului "se prezintă sub forma unui fascicul de aspecte în centrul cărora, din punct de vedere noțional, el se plasează" (1983, p. 3). Abordînd, în acest
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
compus pentru a evita o confuzie între tema semantică (temă + remă, fr. propos) sau tema în progresia tematică (tema + tranziție + remă). 4. H. Hermann, J. F. Cier, Système nerveux central, Masson, vol. III, p. 381. 5. Caietele Centrului de cercetări semiologice de la Neuchâtel, nr. 51, 52 și 54 țin seama de o cercetare făcută în cadrul FNRS elvețian sub direcția lui M.-J. Borel, J.-B. Grize și J.-M. Adam. 6. Les Mathémathiques et la Réalité, Alcan, Paris, 1936. 7. În
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ca să înghită lumea. 2. Aspectualizarea Este vorba de operația descriptivă cea mai des întîlnită, manifestă în toate portretele citate mai sus, și prin intermediul căreia sînt introduse diferite aspecte ale obiectului. La modul foarte general și permițîndu-și cîteva libertăți în raport cu conceptul semiologic de aspectualizare, D. Apothélez o definește astfel: "Prin această noțiune înțelegîndu-se, în sens foarte larg, și desemnîndu-se atît părți concrete fizic izolabile cît și proprietăți, calități, dar și amintiri, dorințe, pe scurt, tot felul de conotații" (1983, p. 8). În
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
secvențe descriptive. Punct care trebuie teoretizat. C. Suprastructura descriptivă Trecerea operațiilor de limbaj postulate la ceea ce noi definim ca fiind suprastructura descrierii nu poate fi făcută decît simplificînd în continuare și plecînd de la macro-operații mai mult de natură lingvistică decît semiologică: aspectualizarea, pe de o parte, limitată, așa cum s-a mai spus, la dezvoltarea proprietăților și părților; intrarea în relație, pe de altă parte, ce cuprinde asimilarea despre care am discutat și punerea în situație menționată doar în analiza de la (26
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
distanță este esențială pentru stadializare, prezența lor contraindicând intervenția. Cele mai frecvente localizări sunt ficatul, peritoneul si plămânii. Metastazele osoase devin evidente doar în fazele avansate ale bolii, iar metastazele musculare si subcutanate sunt rare [33]. Din punct de vedere semiologic, metastazele hepatice se prezintă ca leziuni focale cu proprietăți tisulare diferite de ale parenchimului hepatic normal și aspect similar leziunii primare (fig. 276). Danet și colaboratorii săi au descris metastazele hepatice ca fiind hipointense T1 și izo-moderat hiperintense T2, cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
de semnificație și organizarea lor în ansambluri de orice dimensiune (de la sintagmă la text și dincolo de text, la cunoașterea comunităților culturale" Hénault: Vom numi acest demers care modifică înțelegerea faptelor de semnificație, structurînd modul de aprehensiune social al semnificației conștiință semiologică" Klinkenberg: "Această disciplină foarte generală care studiază obiectele (vestimentare, de mobilier, pictogramele, gesturile etc.) în măsura în care au sens...va fi semiotica; iar obiectul acestei discipline va fi modul în care sensul funcționează la oameni" 1.6. Domeniile semioticii În mica republică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cîteva zeci de foneme caracteristice unei limbi). Semnele nu sînt importante prin ele însele, ci prin valoarea pe care o reprezintă în ansamblul sistemului: "Obiectele sînt golite de esența lor proprie pentru a nu mai fi decît elementele unui discurs semiologic a cărui regulă este imanența compoziției interne" (L. Millet & M. Varin d'Ainvelle, 1972: 126). Ipoteza fondatoare a demersului structuralist este "primatul operației cu tot ceea ce comportă în epistemologia matematicii sau fizicii, în psihologia inteligenței și în relațiile sociale" (J.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
științei care studiază "viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea va reprezenta o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" (CLG: 41). "Se poate spune deci că semne pe deplin arbitrare reprezintă mai bine decît altele idealul metodei semiologice; de aceea limba este cel mai bogat, răspîndit și caracteristic sistem de exprimare; în acest sens se poate considera limba ca model general (patron général) al întregii semiologii, deși ea nu este decît un sistem printre altele" (fragment controversat al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnificanții pot evoca anumite sunete (onomatopei, verbe cu simbolism fonetic de tipul a vui, a scîrțîi etc., dar și aici există paradoxul cocoșului galic care cîntă cocorico și nu cucurigu sau kikiriki). Semnele integral arbitrare realizează cel mai bine procedura semiologică; de aceea limba, cel mai complex și răspîndit sistem de semne este și cel mai caracteristic. Față de rituri, gestualitate, proxe-mică ce păstrează legături naturale (gesturile bruște rectilinii sugerează universal agresivitatea, evocînd amenințarea armei)," limba nu este cu nimic limitată în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării unei lingvistici științifice eșuează prin incapacitatea de a distinge în sistemele semiologice ceea ce este specific sistemului de ceea ce este specific limbajului. Semiologia de obediență saussuriană va fi continuată de Școala de la Paris condusă de Greimas și își va păstra focalizarea lingvistică și literară, în timp ce semiotica inspirată de teoria lui Peirce va include
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]